Informaţia Harghitei, iulie-septembrie 1971 (Anul 4, nr. 1039-1118)
1971-09-15 / nr. 1105
■ » DDDDDDDD=, cucuiulul Pag. 2 Apariţia la Editura „Minerva“ a volumului de „Poeme“, semnat de Mihail Steriade, este pentru noi un nou şi plăcut prilej de a vorbi despre personalitatea unui poet care a depus o neasemuită rîvnă în propagarea valorilor literaturii româneşti pe plan european. Mihail Steriade este redactorul fondator al periodicului „Le journal roumain des poetes“ (care apare la Bruxelles), pe care l-am prezentat şi noi cititorilor, cu ocazia comemorării a 90 de ani de la moartea lui Mihail Eminescu. In acest „jurnal“, Mihail Steriade, face cunoscute occidentului european, în limba franceză, nestemate din poezia noastră clasică și contemporană. Este unanim apreciată pe plan european lucrarea „Destin roumain, voix universelle : Michel Eminescu“ (1968). Un tulburător instinct de mare patriot i-a dictat acestui fiu al României, remarcabilele eforturi de generoasă dăruire unei cauze scumpe nouă tuturora : intrarea în panteonul universalităţii, prin tot ceea ce a creat mai valoros geniul acestui popor. Volumul apărut recent ni-l propune pe poetul profund original, care este Mihail Steriade, autor de poezie adri Note de lector Poemele volumului de vibrant suflu liric proaspăt în cel mai înalt grad poate şi pentru faptul că poetul a resimţit tot timpul acut amarul „negrei străinătăţi“, cum spune aşa frumos poetul român anonim — poporul, constituie un dar făcut literelor româneşti din acest veac. Sunt cuprinse în Poeme şi tălmăciri din lirica universală, precum şi piese franceze, aşa încît reîntîlnirea cititorului cu Mihail Steriade (al cărui debut îl consemnăm în anul 1923, cu placheta Pajiştile sufletului, apărută în tipografia învăţătorul român, din Focşani) este o surpriză dintre cele mai plăcute. Poetul român, deplin stăpîn pe prozodia limbii noastre, poetice, oferă modele pilduitoare de limpezime profundă în comunicarea fecundei sale imaginaţii creatoare. Accentele mioritice din poezia sa sînt de excepţională frăgezime : „La noi e răsăritul şi româneasca vrajă..„prinosul meu e cîntec, şi cîntecul meu, izvorul/ ce apere-mpreună ca-n pace să trăim“. (Omagiu Mării Nordului). Mihail Steriade, un „clasic întîrziat“ într-un veac de acut modernism, ne dă în Poeme, la anii senectuţii, o lecţie de poezie majoră, ipostază estetică de adîncă umanitate a unui destin românesc, petrecut în miezul unei Europe, luptind tot mai fervent pentru pace ; poetul nostru este un mesager, un „izvor“ valah de pace mondială. C. COSTIN MIHAIL STERIADE 99POEME“ în limba lui Eminescu, cît și în cea a lui Baudelaire. Avem de a face cu un visător solitar pornit în aventuri lirice prin „ţara de vise“, care nu este alta decît România : „In seara aceasta-mi pare că sînt din nou acasă. In jurul mesei, fraţii cu dragoste-mi fac loc... O ! cina cea de taină a lanului sub coasă !... Toţi fraţii mei m-aşteaptă şi moartea-mi pare joc.'“ Cronica filmului ASEDIUL Noua producţie românească îşi propune evocarea unei secvenţe din şirul atîtor momente fierbinţi declanşate de insurecţia naţională armată — preluarea puterii de către masele populare. Poate,în dauna firului epic, obiectivul se opreşte asupra unor cadre — cheie, cu o valoare simbolică evidentă în sprijinul ideii fundamentale a operei : siguranţa şi stăpînirea de sine a comuniştilor, a celor veniţi să făptuiască firescul. Regia lui Mircea Mureşan reliefează cu pregnanţă portrete-simbol, cu protagonişti verificaţi în roluri similare : Ilarion Ciobanu, Ion Besoiu, Sandu Sticlaru, ori nervosul, şovăielnicul adolescent, întruchipat de Dan Nuţu. Distribuţia de prestigiu susţine cu strălucire portretistica filmului. De data aceasta, una din virtuţile mari ale scenariului (şi, cel puţin în aceeaşi măsură, ale regiei) este că lasă imaginea să vorbească, nu se pierde în dizertaţii despre revoluţie, regia preia această sarcină de care reuşeşte să se achite onorabil, secvenţele cîştigînd în felul acesta în încărcătura ... cinematografică (şi nu ca altădată, în cea teatrală, ori epică), care le fac verosimile, cît se poate de autentice. Apariţiile serafice şi obsedante ale misterioasei „Femei cu şal“ vădeşte o idee intuită ca foarte frumoasă, dar care rămîne, în context, la fel de misterioasă. Revenind la portretistica operei, remarcăm metoda, folosită ca o reţetă sigură şi trebuie s-o recunoaştem — preparată fără cusur, a antitezei. M. POPA DDDDD DDDDD □ □□I hai I cm r~i cm cm cm cu i I cm r~i cu I I cm cui ICU memento eguuege MIERCURI, 15 SEPTEMBRIE MIERCURI, 15 SEPTEMBRIE 15.55 Deschiderea emisiunii. Fotbal: Dinamo Bucureşti—Spartak Trnava (Cupa campionilor europeni). Transmisiune directă de la Stadionul Dinamo. 17.50 Solişti îndrăgiţi de muzică populară . Dumitru Sopon. 19.00 Răspundem prezent. Deschiderea noului an şcolar. 18.35 Mult e dulce şi frumoasă. 18 50 Confruntări. Tabloul de bord al conducerii întreprinderii. 19.10 Tragerea Pronoexpres. 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Ancheta TV. — Idealul tinereţii. 20.45 Telecinemateca . ..Pisica îşi scoate ghiarele“. Cu : Francoise Arnoul. H Frank. 22.25 Teleglob — itinerar chilian. 22.35 Tangouri celebre. îşi dau concursul orchestra şi baletul Operei Române. 22.50 Telejurnalul de noapte. 23.00 închiderea emisiunii. 1946 — A fost proclamată Republica Populară Bulgaria. 1821 — Proclamarea independenţei. Sărbătoare naţională în Costa Rica. 1971 — Vizita ministrului de externe francez, M. Schumann în Elveţia. (15—16 IX.) 1821 — Proclamarea independenţei. Sărbătoare naţională în Guatemala. 1821 — Proclamarea independenţei. Sărbătoare naţională în Honduras. 1919 — A fost creat Partidul Comunist din Mexic. 1949 — A fost creat Partidul Comunist din Nepal. 1821 — Proclamarea independenţei. Sărbătoare naţională în Nicaragua. 1821 — Proclamarea independenţei. Sărbătoare naţională în El Salvador. IRMS hit MIERCUREA-CIUC - Cinematograful ,,Transilvania“ : Asediul, film românesc. Cinematograful „Harghita“ : Esop, film bulgar. ODORHEIU SECUIESC — Cinematograful „Homorod“ : Renegata, film german (R.D.G.). GHEORGHENI — Cinematograful „Mioriţa“ : Placido, film spaniol. Cinematograful „Forestierul“ : La patru paşi de infinit, film românesc. TOPLIŢA — Cinematograful „Căliman“ : Mexic ’70, film englez. CRISTURU SECUIESC — Cinematograful „Progresul" : Facerea lumii, film românesc. LAGU ROŞU — Cinematograful „Lacu Roşu“ : începutul, film sovietic. BORSEC — Cinematograful „Borsec“ : Primul învăţător, film sovietic. Cinematogaful „Izvorul“ : Amintiri bucureştene, film românesc. BĂILE TUŞNAD — Cinematograful „Oltul“ : Primul curier, film bulgaro-sovietic. BĂLAN — Cinematograful „Minerul“ : Mingea, film românesc. Vl GHIŢA — Cinematograful „Fierarul" : Vara de altădată, film ungaro-suedez. CICEU — Cinematograful „Feroviarul“ : Străinul, seriile I-II, film românesc. GĂLĂUŢAŞ — Cinematograful „Bradul“ : Un cuib de nobili, film sovietic. PRAID — Cinematograful „Praid" : Operaţiunea ,,Crosbown, film englez. MEMENTO 0 aa a DDD u aD0DDDÖ DDD Echipa finlandeză de hochei — Turun-Toverif. CURIER LITERAR S.M. — Bălan — Rîndurile anexate versurilor trimise redacţiei noastre, vădesc fără îndoială o „fire sentimentală“, aşa cum singur (sau singură ! — iniţialele ne-au derutat...) aţi mărturisit-o; în adevăr, menţinîndu-ne la textul scrisorii dv., „versuri poate scrie oricine, dar mai este nevoie şi de talent“ ; tocmai aici ne cereţi părerea — să vă spunem dacă aveţi talent ! E greu după o singură poezie („Toamna“) să ne putem pronunţa. De altfel, talentul este o noţiune foarte controversată, el implicînd, asta se ştie sigur, 99 la sută munca ; restul de 1 la sută este poate dragoste adevărată de frumuseţe ! In fine, să vă spunem părerea despre „Toamna“ dumneavoastră ; tonul poeziei este de romanţă („Trec rîndunelele în zbor .. „florile cu firi sentimentale“, „Iar străzile-s pustii sub ploaia rece“ etc.), vădind oarecare îndemînare a versului ritmat şi rimat (nu fără imperfecţiuni). Trimiteţi-ne, neîntîrziat, alte încercări, spre a ne convinge de statornicia „sentimentelor“ dv. faţă de poezie, pentru că altfel „peste vreme tot va fi uitat“ (cum ziceţi într-un vers !); preferăm un grupaj de 10—15 lucrări (eventual dactilografiate !). T. Godoci — Bălan — Aţi cîştigat ! Legenda „Olt şi Mureş“ e publicabilă, dar cu unele serioase retuşuri stilistice! Ne-a plăcut „fabula“ compunerii dv. dar se simte acut nevoia de a lucra mai mult pe textul trimis. Vă sugerăm să reluaţi lectura legendei şi să o rescrieţi; veţi vedea singur că textul va avea de cîştigat ; deci, un sfat general valabil, mai multă sudoare în abordarea actului de creaţie literară , cuvintele bogatei şi expresivei noastre limbi române, sînt ca o mină, în care aurul se cheamă cuvînt, şi cuvîntul acesta „potrivit“ (cum ar spune Arghezi) sau „care spune adevărul“ (neuitata gîndire poetică eminesciană) trebuie descoperit pe potriva gîndului, altfel gîndul îşi pierde din strălucire, oxidîndu-se pretimpuriu! Repet — ne-a plăcut ideea legendei ; o aşteptăm restructurată stilistic ! C. CALISTRAT HARGHITEI CARNET PLASTIC ODORHEIAN Efervescenţa care domneşte la Casa de cultură din Odorheiu Secuiesc se concretizează şi in mişcarea plastică locală. O expoziţie colectivă au deschis de eunuci, artiştii amatori — Karácsony László, Nagy Péter, Kobori László, Csíki Lörincz, Bodó Károly, Kovács Sándor, cu totul remarcabilă, şi în evident progres, ni s-a părut apariţia lui Simon Balázs, cunoscut pină acum ca un bun lucrător artizan in rădăcini de arbori. De astă dată pasionatul plastician amator expune o suită de metaloplastix realizate cu multă fineţe, străine oricărui amatorism. Aşadar, un nou nume pe care Filiala din Miercurea-Ciuc a U.A.P., va trebui să şi-l treacă la activ ! O altă secvenţă odorheiană ne-a fost furnizată de către ceramistul Pălfi Arpad din... Miercurea-Ciuc! (cele trei puncte sunt puse, spre interpretare, Casei de cultură din reşedinţa de judeţ! !)■ Prezentat anterior in paginile ziarului nostru printr-un profil, ceramistul se înfăţişează publicului ca un artist in toată puterea cuvintului. Precumpănesc lucrările în ceramică neagră (prin „lucrări“ înţelegem diferite obiecte decorative cu anume funcţionalităţi simbolice (farfurioare, ulcioare, păhărele, Clipe etc.), cărora fantezia artistului le-a adăugat motive felurite din arsenalul folcloric (căprioare, peşti, cocoşi, păuni, flori ş.a.). Sunt apoi sculpturile ceramice create cu absolută intenţie estetică, cităm ca foarte reuşite, titlurile : „Dansul“, „Visare“, „Fecioara“, „Odihnă“, „Tinereţe“. Un alt „moment“ plastic ni l-a oferit pictorul Maszelka János, (membru al U.A.P.) cu o „expoziţie“ in pregătire ! Pastelurile create în ultima vreme vădesc o adîncire a meditaţiei; naturile sale statice sunt mai dense, iar peisajul apare îmbibat de umanitate, culorile au un glas al lor venit din vibraţia vegetală ; in acest sens am nota citeva titluri care în proiectata expoziţie personală, vor aduce fără îndoială elemente de inedit în creaţia pictorului: „Piriul Selters“, „Piriul Budvar“, „Lucru la cimp“, „Dimineaţa in pădure“, „Pe Tirnaviu Mare“, „Amurg in pădure“, V. EMIL 9 9 9 9 9 9 „Natură statică“ — Maszelka János. 9 99 • 90 9 9 90 • 9 CAMPIONATUL JUDEŢEAN DE MINERUL II BALAN — RAPID CICEU 0—0 Meci de bună factură tehnică la Bălan, unde oaspeţii au dominat marea majoritate a timpului, şi numai precizia apărării gazdă (în care s-a remarcat Weismann), şi ratările neLocalnicii au apărut pe teren vlăguiţi, jucînd total dezorientaţi, fără nici o concepţie. Este drept că antrenorul Molnár a introdus în formaţie nu mai puţin de cinci jucători sub 18 ani încă fără experienţă de joc. In plus au lipsit şi doi din BRADUL HODOŞA — MIERCUREA-CIUC Jucînd cu multă ambiţie, localnicii au abordat partida de la egal la egal, cu formaţia* din Miercurea-Ciuc. In prima repriză, gazdele atacă destul de periculos, obligînd pe oaspeţi să se retragă în apărare. verosimile ale atacanţilor rapidişti a făcut ca scorul să rămînă alb. Au arbitrat bine o brigadă din Odorheiu Secuiesc, avînd la centru pe László Francisc. (BORŞ ANTON) oamenii de bază (Sinea şi Andone) accidentaţi, astfel că victoria odorheienilor este oarecum explicabilă. Aceştia au acţionat hotărît, cu dezinvoltură cîştigînd clar. Au marcat Benkö (2), Zsombori şi Gaeţki pentru Odorheiu Secuiesc, respectiv Pușcaş II. (I CRISTEA). CONSTRUCTORUL 1—2 (0—1) La un atac, Márton (Constructorul) înscrie în propria poartă. După pauză jucătorii de la Constructorul, avînd o mai bună pregătire fizică și tehnică, domină categoric. Două din numeroasele ocazii ale lor au fost Noile promovate în campionatul judeţean au oferit spectatorilor o partida plăcută, viu disputată. Gazdele cu toate că au dominat marea majoritate a partidei, au trebuit să mulţumească cu un rezultat de egalitate, în faţa echipei din Lueta O victorie categorică a echipei locale, după o partidă pe care a avut-o la discreţie. Oaspeţii au jucat foarte slab, neconfirmînd bunele rezultate din primele două etape. Trebuie însă amintit, că cîţiva jucători de bază ai formaţiei din Cristuru Diferenţa de valoare dintre cele două formaţii şi-a spus cuvîntul pe toată durata partidei. Localnicii, fără să forţeze, au destrămat în repetate rînduri, apărarea nesigură a oaspeţilor. Dacă jucătorii de la Mureşul ar fi jucat cu mai multă ambiţie, scorul putea lua proporţii mai mari. Jucătorii de la Bastionul Lăzarea au avut ca singur scop să limiteze proporţiile scorului, lucru care le-a reuşit într-o oarecare măsură, marcînd chiar şi golul de onoare. (F. POP). — una dintre ...revelaţiile actualului campionat. Cu toate că erau în deplasare, minerii au jucat deschis, punînd accent pe acţiunile ofensive. După aspectul jocului, rezultatul de egalitate este real. (L. CLUJEANU). Secuiesc, au fost convocaţi în lotul primei echipe, care activează în divizia C. Cu toate acestea, localnicii merită sincere felicitări, pentru jocul lor curajos, bazat pe acţiunile ofensive, care le-a adus o victorie binemeritată. (F. VALERIU). Sînsimion şi Complexul Gălăuţaş — Viitorul II Gheorgheni s-au terminat cu acelaşi rezultat, 3—0, în urma neprezentării echipelor de rezerve a celor două formaţii divizionare. Este, pur şi simplu, de neînţeles, atitudinea jucătorilor din Odorheiu Secuiesc, care n-au fost în stare să se prezinte cu 11 jucători pe teren propriu. Dacă n-au efectiv de jucători pentru a forma două echipe, atunci oare de ce s-au înscris echipele susamintite în competiţie ? Comisia judeţeană de fotbal trebuie să analizeze situaţia acestor echipe şi să ia măsuri care să asigure buna desfăşurare a campionatului judeţean. (L. KOVÁCS). APEMIN BORSEC — HARGHITA ODORHEIU SECUIESC 1—4 (1—1) fructificate de Soler şi Martaiani. Joi, Constructorul va juca la Miercurea-Ciuc în compania ePartidele Secuiesc Textila II Odorheiu — Flamura Roşie chipei Sănătatea Tulgheş, tanta din prima etapă. VASILE). sAnătatea TULGHEŞ—MINERUL 1-1 (1—0) MINERUL CHILENI — UNIREA NI. RU SECUIESC 5—0 (3—0) MUREŞUL LUETA CRISTU TOPLIŢA — BASTIONUL ZAREA 5—1 (3—0) LA- © 9 © © © 0 O Q © 9 © 0 O © 9 ® © 0 ® © 0 0 0 0 0 0 0.. 0 de Start în campionatul republican fotbal-juniori Duminică, 12 septembrie, a început campionatul republican de juniori. In urma hotărîrii Federaţiei Române de Fotbal, în ediţia 1971 —1972, numărul echipelor participante s-a redus de la 192 la 96. Aceste fromaţii au fost împărţite în opt grupe, cu cîte 12 formaţii. Reprezentanta judeţului nostru, Şcoala sportivă — Miercurea- Ciuc a fost repartizată în grupa a IV-a, împreună cu echipele Şcoala sportivă — Sibiu, C.S.M. — Sibiu, Independenţa — Sibiu, Şoimii Sibiu, Steagul Roşu — Braşov, Şcoala sportivă — Braşov, Braşoviana — Braşov, Chimia Făgăraş, Poiana — Cîmpina. Şcoala sportivă Sfîntu Gheorghe Echipa Şcolii sportive Miercurea-Ciuc, a început pregătirile încă din luna iulie, sub îndrumarea antrenorului Lada Dionisie, cu un efectiv de 20 de jucători. Pentru a obţine rezul-JaSsjaies«?*«. ...*»î,anajUr tant cu cei mai talentaţi juniori din Sînmartin şi Dăneşti. Perioada de pregăire s-a terminat cu disputarea multor partide contra echipelor judeţene. Tinerii jucători de la Şcoala sportivă au arătat multe lucruri frumoase, poseda cunoştinţe fotbalistice suficiente. In pragul începerii campionatului, echipa a fost preluată de antrenorul Jónás Adalbert. în prima etapă a campionatului, Şcoala sportivă Miercurea-Ciuc a jucat, în deplasare, la Sibiu contra echipei C.S.M. din localitate. Jucând excelent în această partidă, tinerii fotbalişti din Miercurea-Ciuc au obţinut o preţioasă victorie cu scorul de 2-0. Primul gol l-a marcat Fekete în minutul 24. După pauză în minutul 60 Veres ratează o lovitură de la 11 metri, însă peste 7 minute Fekete reuşeşte să înscrie cel de-al doilea gol. Formaţia : Orbán A. — Sipos, Pop, Veres, Simo — Erőss, Stoica (Pali — Lukács), György — Pupi«».. (S*be*lyen).... fekete, Gidro. V. FIERARU 0e 6 0 0 0 0 0 0 0 0 0 9 9 0 0 0 & TURUN-TOVERIT- reprezentantă a finlandez — debutează azi la Miercurea-Ciuc Incepind de azi ne vizitează oraşul, valoroasa formaţie de hochei Turun Toverit din Finlanda. Deşi activează în prima divizie numai de şapte ani rezultatele obţinute o recomandă ca pe o bună ambasadoare a hocheiului nordic. Beneficiind de un lot valoros cu numeroşi jucători internaţionali echipa finlandeză s-a clasat de două ori pe locul III (1968, 1970), de două ori a ocupat poziţia a cincea (1967, 1969), iar de două ori a terminat campionatul pe locul şapte (1966 şi 1971). In sezonul actual formaţia se află pe locul şapte. Vedetele echipei sunt 1 Urpo Ylönen, 27 ani, căsătorit, are patru copii, de 134 ori internaţionali. A participat la o olimpiadă şi la şapte campionate mondiale, fiind desemnat cel mai bun portar la campionatele mondiale din Suedia. Este de meserie pompier, şi de 10 ani portarul acestei formaţii. Seppo Lindström — fundaş, 30 ani, pompier, căsătorit, are două fete. De 108 ori internaţională, participant la o olimpiadă şi la cinci campionate mondiale. Anul trecut la Geneva a fost considerat drept unul din cei mai buni apărători ai campionatului mondial. In sezonul 1970/71 a activat în Austria. Joacă de 12 ani la această formaţie. Voitto Soini — fundaş, 33 ani, funcţionar, căsătorit, participant la o ediţie a jocurilor olimpice şi la trei campionate mondiale. De 30 de ori internaţional A, de două ori B şi de patru ori la juniori. Pentti Vihanto — atacant, 29 ani, căsătorit. De 2 ori internaţional A, este considerat la ora actuală cel mai bun centru din Finlanda. Veteran al formaţiei (joacă de 13 ani) a cîştigat anul trecut cupa fair play. Kari Johansson — aripă dreaptă, căpitanul formaţiei, are 24 de ani, este căsătorit, profesia — instructor de telefoane. Este de 53 de ori internaţională, a participat la două campionate mondiale şi la o olimpiadă. Ceilalţi componenţi ai formaţiei sunt : Matti Jakonen, 21 ani, de 10 ori internaţional la juniori, Pentti Hasanen, 18 ani, Hannu Luojola, 25 ani. A făcut parte în 1966 din echipa de juniori medaliată cu argint la campionatele europene. Hannu Niittoaha, 25 ani, student; Seppo Parikka, 27 ani, muncitor; Kari Torkkel, 24 de ani; Reijo Paksal, 25 de ani, economist; Jarmo Rantanen, 24 ani, muncitor; Reijo Leppänen, 20 ani; Seppo Vikström, 24 ani; Kari Salonen, 24 de ani, student, activează doar de un an la această formaţie. Timo Kokkonen, 22 ani, student, deosebit de talentat, dar nu a jucat încă în naţională din cauza că a preferat să se dedice studiilor. Arto Kamionen, 18 ani, muncitor. Risto Vainio, 23 ani, instructor de telefoane. In cadrul turneului de cinci jocuri, formaţia finlandeză, va întîlni azi, pe patinoarul artificial din Miercurea-Ciuc, echipa locală Avîntul, în 16 septembrie pe Dinamo Bucureşti, în 18 o selecţionată a judeţului Harghita, iar duminică va da replica primei noastre reprezentative. Jocurile vor începe la ora 18.00, exceptînd partida de duminică, care va avea loc la ora 10. N. PETRU o valoroasă hocheiului ANUL IV, nr. 1105 1 HANDBAL divizia A Şcoala sportivă Odorheiu Secuiesc - Şcoala sportivă Agnita 24-17 (9-9) In cadrul campionatului şcolar republican de handbal, la Odorheiu Secuiesc s-a disputat primul meci oficial al noului sezon. Partida a fost echilibrată în primele 30 de minute, dar după pauză, formaţia locală a avut o revenire imputerncă câştigînd la un scor categoric. Principalii realizatori : Szalai 11 (cel miai bun om de pe teren), Galovics 5, Téglás 3, Boieru 1, Borbáth I 2, şi Kerekes 1, respectiv Sneider 4, Mihăilă 2, Moldovan 2, Becheş 1, Volner 3, Daian 1, Matei 3, David 1. Foarte bun arbitrajul lui Mano-iu din Sibiu. tamas ludovic ■ corespondent