Informaţia Harghitei, iulie-septembrie 1971 (Anul 4, nr. 1039-1118)
1971-07-22 / nr. 1057
IA Avem obligaţii faţă de societate, faţă de condiţiile în care trăim Respectul muncii şi al cuceririlor revoluţionare Acum, la recitirea expunerii tovarăşului Nicolae Ceauşescu, ideile valoroase privind amplul program de educare comunistă a poporului, îmi apar cu o mai evidentă claritate şi înţeleg tot mai bine necesitatea dezvoltării conştiinţei socialiste, revoluţionare a întregului popor, a tuturor oamenilor muncii chemaţi, să apere şi să consolideze prin munca lor susţinută cuceririle revoluţionare ale clasei muncitoare, condiţie a îndeplinirii depline a idealului comunist şi aspiraţiilor noastre De o deosebită importanţă îmi apar problemele legate de educaţia generală, politică şi cetăţenească a tineretului nostru. Tinerii alături de care muncesc, în această unitate cu rol mare în valorificarea aurului verde, în marea lor majoritate dovedesc entuziasm şi răspundere, pricepere şi dăruire pentru a contribui la realizarea sarcinilor de producţie ce revin întreprinderii. De fapt, mulţi dintre ei sunt fruntaşi, adevărate exemple pentru întregul colectiv. Aceasta folosesc aceste rînduri pentru a-mi exprima adeziunea totală la programul profund partinic expus de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pentru ca educarea comunistă a tuturor oamenilor muncii din patria noastră să se desfăşoare la nivelul cerinţelor contemporane. Este cunoscut că ridicarea nivelului de pregătire marxist-leninistă a cadrelor reprezintă una din cerinţele fundamenînsă, cred eu, a determinat apariţia unei stări de suficienţă în rîndul factorilor răspunzători de educarea tineretului, s-a trecut cu uşurinţă peste abaterile de la disciplina muncii, nu s-a făcut simţită în primul rînd acţiunea „curativă“ a opiniei celorlalţi tineri, cărora nu trebuie să le fie indiferent cum muncesc colegii lor. Aşa cum nu acceptăm rebutul în procesul de producţie cu atît mai mult nu trebuie să-l tolerăm cînd se manifestă în ceea ce priveşte educaţia oamenilor. Şi în această direcţie programul cuprins în expunerea secretarului general al partidului, vine cu indicaţii precise. Dintre acestea consider de mare importanţă ideilereferitoare la conţinutul muncii educative, la explorarea tuturor posibilităţilor de formare şi educare a tineretului prin muncă şi pentru muncă, la cultivarea respectului faţă de trecutul glorios al poporului nostru cu care ne mîndrim. De asemenea, apreciez la adevărata lor valoare ideile privind educarea tineretului, în aşa fel, încare ale mersului înainte al societăţii noastre. Expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, ne-a făcut să ne dăm şi mai bine seama de lipsurile existente în acest sector de activitate, a cărei eficienţă este reflectată de gradul de conştiinţă al oamenilor, de participarea lor activă la opera de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Trebuie să recunoaştem că am acţionat prea încît niciodată să nu uite că actualele condiţii în care trăieşte nu au fost date de cînd e lumea şi că pentru crearea lor partidul a dus o luptă îndelungată şi grea, care a cerut multe sacrificiiEste calea sigură de formare a acelui tineret în care poporul nostru vede purtătorii aspiraţiilor sale de viitor. SASARMAN MIHAI, tehnician U.E.I.L. Topliţa ţin pentru ca fiecare din tovarăşii alături de care lucrăm să înţeleagă că nu numai societatea are obligaţii faţă de ei, dar şi noi suntem obligaţi societăţii şi sîntem datori faţă de condiţiile în care trăim şi lucrăm azi. Acest lucru desigur, poate fi înţeles la modul corespunzător numai atunci cînd ai o imagine clară a condiţiilor grele pe care vechea societate le oferea pentru muncă şi existenţă. In felul acesta şi progresul pe care l-am realizat sub conducerea înţeleaptă a partidului poate fi apreciat la adevărata sa valoare. Tot astfel pot fi formate sentimentele sănătoase, ale patriotismului şi respectului faţă de muncă. Insuşindu-ne aceste preţioase indicaţii, ne angajăm ca munca de viitor să se desfăşoare direcţionată de măsuri care să asigure traducerea în viaţă a programului partinic care şi-a găsit larg ecou şi o înaltă apreciere în opinia publică din ţara noastră" PETRU PETRUŢ, muncitor la Autobaza Topliţa Pag. 2 Vom milita pentru a înfăptui neabătut programul de educare partinică propus de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU Ferm pe poziţia clasei muncitoare, a partinităţii comuniste Am studiat cu deosebită atenţie programul de măsuri propus de tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi adoptat de către Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R., cit şi expunerea prezentată la consfătuirea de lucru a activului de partid din domeniul ideologiei şi al activităţii politice şi culturaleducative, documente pe care le consider de excepţională valoare teoretică şi practică, a căror aplicare va asigura traducerea consecventă In viaţă a obiectivelor stabilite de Congresul al X-lea al partidului In domeniul activităţii ideologice. Cu toate rezultatele obţinute, în munca politico-educativă s-au acumulat în ultimii ani o serie de aspecte negative, nu ca urmare a orientării generale dată de partid, care a fost şi este justă, principială, partinică, ci din cauza deformărilor în procesul practicii educative, a estompării spiritului revoluţionar şi al combativităţii comuniste. Existenţa în sfera educaţiei a unor mentalităţi şi practici străine ideologiei marxistleniniste, politicii partidului nostru, s-a răsfrînt negativ asupra atitudinilor şi comportamentelor, asupra simţului de răspundere a multora faţă de îndatoriri, în special în rindul tinerei generaţii. Sînt întru totul de acord cu părerea exprimată laconsfătuire că stările de lucruri negative existente în domeniul ideologiei şi educaţiei nu s-ar fi acumulat dacă ne-am fi menţinut, în primul rînd noi, cei, care muncim în domeniul educaţiei politice la toate eşaloanele, pe poziţia fermă a clasei muncitoare, apartinităţii comuniste, dacă luam in toate cazurile atitudine combativă, comunistă, împotriva concepţiilor şi practicilor intelectualiste, mic-burgheze. Ca activist de partid mă simt răspunzător şi eu pentru această situaţie, deoarece, de multe ori n-am luat o poziţie fermă împotriva a o serie de lipsuri şi fenomene negative din domeniul muncii politice şi cultural-educative de masă pentru care răspund în cadrul secţiei de propagandă a Comitetului judeţean de partid. Fără a minimaliza importanţa preocupărilor Comitetului judeţean, ale organelor şi organizaţiilor de partid din judeţ pentru dezvoltarea conştiinţei socialiste a maselor, trebuie să recunoaştem deschis că multe din aceste preocupări au rămas la nivelul intenţiilor, n-au prins viaţă. Ne-am mulţumit adesea doar cu transmiterea de sarcini, culegerea de date, întocmirea de prea multe rapoarte şi informări, în loc să intensificăm controlul, îndrumarea şi sprijinul factorilor educativi la faţa locului. Acest fapt explică în principal de ce şi astăzi, după mai bine de un an de cînd s-a luat măsura de către conducerea partidului privind crearea şi folosirea în agitaţia politică a unor forme perfecţionate, mai sunt organizaţii de partid care nu lucrează cu agitatorii, cu gazetele satirice şi brigăzile artistice de agitaţie, subapreciindu-le. Fără să mergem pe linia difuzării răspunderii pentru aceste stări de lucruri, cred că este imperios necesar să se producă o schimbare radicală şi nn optica organelor şi organizaţiilor de partid faţă de munca politică de masă, în sensul ca aceasta să nu fie un atribut doar al locţiitorului de secretar sau al responsabilului cu propaganda din birou, ci al întregului organ de partid. Va trebui să acţionăm cu fermitate pentru reconsiderarea muncii cultural-educative, în lumina indicaţiilor trasate în programul de măsuri. Cred că este piatra unghiulară în această reconsiderare, sublinierea în expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu că instituţiile culturale „trebuie să devină instituţii de educaţie politică, socialistă a muncitorilor, a celorlalţi salariaţi, a ţărănimii, a tuturor membrilor societăţii noastre“. In judeţul nostru a crescut în amploare mişcarea artistică de amatori, am avut multe acţiuni bune, dar şi multe fără fond, fără obiective politice precise, acţiuni care se bazau pe un repertoriu necorespunzător. Tovarăşii de la Comitetul judeţean de cultură şi artă, în primul rînd conducerea acestei instituţii, n-au manifestat exigenţă şi partinitate comunistă fermă în orientarea, selecţionarea şi aprobarea repertoriului şi a programelor de activitate ale instituţiilor din subordine. Am reflectat temeinic asupra învăţămintelor ce decurg din indicaţiile cuprinse în expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Acum înţeleg şi mai mult, am devenit mai conştient de pericolul pe care-l reprezintă, pentru mersul nostru înainte, slăbirea poziţiei de clasă, a combativităţii comuniste în sfera ideologiei, în practica educativă şi că n-am fost scutiţi nici noi de influenţa balastului mic-burghez, funcţionăresc, birocratic în munca noastră. Aceste învăţăminte le consider pentru mine o înaltă şcoală de călire comunistă, revoluţionară. Asigur partidul că între convingerile mele şi programul de călăuză al activităţii ideologice există o perfectă identitate. Voi face totul pentru traducerea în viaţă a acestui program. MIKLÓS TOMA, Şeful sectorului muncii politice de masă al Comitetului judeţean de partid . Plenara Comitetului orăşenesc de partid Gheorgheni Marţi, 20 iulie, a avut loc plenara lărgită a Comitetului orăşenesc de partid Gheorgheni, care a analizat activitatea politico-ideologică de educare marxist-leninistă, desfăşurată de organele şi organizaţiile de partid şi U.T.C. în rîndurile tineretului. La dezbatere a participat tovarăşul Petru Ţăran, secretar al Comitetului judeţean de partid. In încheiere, participanţii la şedinţă au adoptat textul unei telegrame, adresată Comitetului Central al P.C.R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu I I I I I Im ■ I I I i I I I I I I I Ş I JULIETA I Cronica filmului ROMEO îicepind de joi, 22 iulie, pe ecranul cinematografului „Transilvania“ din Miercurea-Ciuc va rula filmul „Romeo şi Julieta“. Filmul nu este prima ecranizare a capodoperei shakespeariene, dar pare să fie cea mai reuşită dintre toate de pină acum. Această nouă întîlnire cu Shakespeare este, fără îndoială, una din cele mai fericite din scurta şi tumultuoasa viaţă a cinematografului, în primul rînd pentru faptul că, atit acţiunea fierbinte, de dezbatere publică, cit şi perspectiva unei ambianţe încărcate şi vie, s-a putut realiza pe ecran cu o gamă mult mai largă de mijloace decit în teatru. Opera regizorului italian Franco Zefirelli reintinereşte opera shakespeareană, prin reîntoarcerea rolurilor către psihologia şi comportamentul vîrstei exacte a eroilor. Această „reintoarcere“ ne permite ca să descoperim mai adinc în text, ca pe un leit-motiv, conflictul dintre generaţii, înfruntarea lor acută, permanentă. Generaţii şi mentalităţi — aceste două mari probleme complexe, constituie lecţia shakespeariană, de un inegalat simţ al veridicităţii istoriei sociale. Cu toate că tinerii eroi de o adolescenţă strălucită a epocii Renaşterii sunt intuiţi exact, cu tot farmecul lor, ei seamănă cu tinerii veacului XX. Zefirelli a făcut tot posibilul, ca să ne arate strălucirea Renaşterii, a acestei Renaşteri angloitaliene compuse de Shakespeare. Zefirelli a dus această piesă pe un drum exact şi modern. Gustul lui plastic este desăvîrşit, fiecare obiect şi costum devenind o lecţie, fiecare cadru amintind de perfecţiunea marilor şcoli de pictură din trecento, quattrocento, Cinquecento. A devenit emoţionant şi credibil tot ceea ce nu mai speram la lectura piesei. Este foarte probabil că Julieta sa (Olivia Hussey) va rămine fără egal ? Filmul a obţinut următoarele premii şi distincţii: Premiul OSCAR — 1968, pentru costume şi imagine, şi Premiul NASTRI d’ARGENTO, pentru regie, muzică, imagine, scenografie și costume. I I I I I I I I I MEMENTO JOI, 22 IULIE PROGRAMUL I 13.00 Radiojurnal. 13.15 Avanpremieră cotidiană. 13.27 Cîntecul e pretutindeni. 14.00 Compozitorul săptămînii — Jan Sibelius. Simfonia I în mi minor op. 39 (Orchestra Filarmonică din Viena, dirijor Lorin Maazel). 14.40 Pe-un picior de plai — muzică populară. 15.00 Buletin de ştiri. 15.05 Tribuna radio. Curente şi idei contemporane. Teoria „convergenţei“ sistemelor economice. 15.25 Pagini vocale şi orchestrale din muzica de estradă. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 16.15 „Floare roşie aleasă“ — cîntece de Gheorghe Danga. 16.30 Interpreţi de muzică populară. 16.50 Publicitate radio. 17.00 Antena tineretului. 17.30 Cîntă Sergiu Cioiu şi Betty Curtis. 17.00 Orele scrii. 20.00 Tableta de seară. 20.05 Zece melodii preferate. 20.40 La microfon Emil Gavriş. 20.55 Ştiinţa la zi. 21.00 Bijuterii muzicale. 21.30 Revista şlagărelor. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. Sport 22.30 Pentru magnetofonul dumneavoastră. 22.55 Moment poetic. Versuri de Vasile Alecsandri. 23.00 Concert de seară. 24.00 Buletin de ştiri. 0.03—6.00 Estrada nocturnă. (Buletine de ştiri la orele 2.00 ; 4.00 ; 5.00). PROGRAMUL II 13.00 Radiojurnal. 13.15 Varietăţi muzicale. 14.00 Buletin de ştiri.14.05 Vechi melodii populare. 14.30 Ateneu. Sunt permanente, variate şi educative acţiunile caselor de cultură ? Reportaj anchetă în judeţele Mehedinţi şi Hunedoara. 15.00 Melodii de Ion Cristinoiu şi Sile Dinicu. 15.30 Piese vocale de Tudor Ciortea şi Miriam Marbe. 15.45 Din muzica popoarelor. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 16.15 Concert al orchestrei de estradă a Radiodifuziunii poloneze dirijată de Ştefan Radion. 16.55 Sfatul medicului. 17.00 Buletin de ştiri. 17.05 Din cele mai frumoase melodii populare. 17.30 Dicţionar de literatură universală. 18.00 Publicitate radio. 18.20 Album de cîntece revoluţionare şi patriotice. 18.40 Retrospectivă lirică. Emisiune de Teodora Albescu. 19.00 Buletin de ştiri. 19.05 Melodii de estradă. 19.30 Cadran. 19.50 Noapte bună, copii. 20.00 Arturo Toscanini dirijează Simfonia I în Do major de Ludwing van Beethoven, simfonia „Manfred“ de Pitor 11 idi Ceaikovski. 21.15 Buletin de ştiri. 21.20 Cronică literară de Nicolae Dragoş. George Macovescu : „Vîrstele timpului“. 21.30 Actorii cîntă : Marcela Rusu şi Ion Dichiseanu. 21.45 Recital de operă Placiado Domingo. 22.00 Estrada melodiilor. 22.30 Momente din istoria civilizaţiei. 22.50 Pagini corale. 23.00 Buletin de ştiri. 23.05 George Enescu — muzicianul patriot. 23.00 Cîntă Reefica Paliu. 24.00 Cvintetul pentru corzi şi pian op. 80 în sol minor de Mihail Andricu . Serenada pentru clarinet, fagot, trompetă, vioara şi violoncel* de Alfredo Casella. VINERI, 23 IULIE PROGRAMUL 1 6.00 Muzică şi actualităţi. 6.20 Jurnal agrar. 6.30 Gimnastică. 7.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. Sport. 7.25 Bună dimineaţa, copii ! 7.45 Sfatul medicului. Sunt necesari ochelarii de soare ? 8.00 Sumarul presei. 8.08 Matineu muzical. Uverturi simfonice. 8.25 Moment poetic. Versuri de Nicolae Stoian. 8.30 La microfon, melodia preferată. 9.00 Buletin de ştiri. 9.03 La microfon melodia preferată (continuare). 9.30 Memoria pămîntului românesc. 10.00 Buletin de ştiri. 10.05 Muzică populară din Dobrogea. 10.30 Fonoteca pentru copii. 11.00 Buletin de ştiri. 11.05 Din folclorul muzical al popoarelor. 11.15 Consultaţie juridică. 11.25 Corul Sindicatelor din Municipiul Bucureşti, dirijor D. D. Botez. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.00 Trei melodii cu Corina Chiriac. 12.10 Personaje din opere româneşti : Decebal din opera ,.Decebal“ de Gheorghe Dumitrescu. 12.30 întîlnire cu melodia populara şi interpretul preferat. PROGRAMUL II 6.00—8.05 Program muzical de dimineaţă. 6.05 Buletin de ştiri. 7.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. Sport. 8.05 Tot înainte. 8.20 Concertul pentru chitară şi orchestră de Manuel Ponce. 9.00 Anii tineri plini de floare — cîntece pioniereşti. 9.10 Curs de limba spaniolă. 9.30 Buletin de ştiri. 9.35 Jocuri populare. 9.45 Matineu teatral Ovidiu de Vasile Alecsandri. Adaptare radiofonică de Traian Stoica , regia artistică Mihai Zirra. 11.23 Arii şi scene din opere româneşti. 11.55 Ştiinţa la zi. 12.00 Buletin de ştiri. 12.03 Avanpremieră cotidiană. 12.15 Melodii populare bănăţene. 12.30 Muzică uşoară cu Doina Spătaru, Tony del Monaco, şi Danyel Gerard, agricultură. 19.15 Publicitate. 19.20 1001 seri. 19.30 Telejurnalul de seară. Sport. 20.10 Pentru sănătatea dv. „Cura heliomarină“. 20.20 Antologia umorului. 21.35 Cadran internaţional. Comentarii documentare. 22.30 Interpretul săptămînii : Dorina Drăghici. 22.40 Film documentar . ..Oraşe poloneze „ Nowa Huta”. 22.55 Telejurnalul de noapte. HARGHITEI Studioul Tg. Mureş 6.30—7.00 — Emisiune pentru crescătorii de animale . Prin cămările furajere ale fermelor zootehnice. Muzică populară la cerere. 16.30—18.00 Cronica actualităţii. Dansuri simfonice de A. Mendelsohn şi Sabin Drăgoi. Orizont economic : Calitatea produselor (Fabrica de conserve Mureşeni). La microfon Juliet Dubert şi Dan Spataru. Lecturi literare : Radu Theodoru : Strămoşii. Mircea Neagu — Liviu Cernăţanu : Patrie, iubită — interpretează corul şi orchestra R.P.U. dir. Carol Litvin. 1962 — S-a născut Alexandru Ionescu, militant în mişcarea muncitorească din România, (nr. 9. VII. 1929). 1944 — Eliberarea Poloniei de sub jugul fascist. Sărbătoare naţională. 1946 — A fost creată Organizaţia Mondială a Sănătăţii — O.M.S. MIERCUREA-CIUC — Cinematograful „Transilvania“ , Romeo şi Julieta, seriile I—11, film englez. Cinematograful „Harghita“ Cin licele marii, film româno-sovietic. ODORHEIU SECUIESC — Cinematograful „Homorod"' : Clanul sicilienilor, film francez. GHEORGHENI — Cinematograful „Miorita“ : Impostorii, film maghiar. Cinematograful „Forestierul" : Cazul sergeniului Grişa, film german (R.D.G.). TOPLIŢA — Cinematograful „Căliman“ : Zestrea domniţei Ralu, film românesc. CRISTURU SECUIESC - Cinematograful „Progresul“ : Vara de altădată, film ungăro-englez. BORSEC — Cinematograful „Borsec“ : De la file ori şapte, film italian. Cinematograful „Izvorul“ : Preţul puterii, film italian. BĂILE TUŞNAD — Cinematograful „Oltul": O poveste veche, veche, film sovietic. BĂLAN — Cinematograful „Minerul* : La patru paşi de infinit, film românesc. VLĂHIJA — Cinematograful ,Fierarul“ : Ding Kong evadează, film japonez. CICELT — Cinematograful „Feroviarul“ , familia Bloth, film maghiar. PRAID — Cinematograful „Praid“ .* Mitrele șarpe, film german (R.D.G.). DITRAU — Cinematograful „Sătesc“ . Omul din Sierra, film american. MEMENTO ANUL IV, nr. 1057 41 * 4 150 de ani de la naşterea marelui poet patriot VASILE ALECSANDRI bw mumu uf m Vasile Alecsandri a fost printre cei dinţii care au găsit drumul adevărat de constituire a poeziei noastre naţionale : acela al apropierii de viaţa, firea, sufletul poporului, de tradiţiile lui, manifestarea acestora în istorie, in creaţiile anonime. Şi poezia noastră, care începînd de la Alecsandri se cuvine, a fi scrisă cu literă mare, altoită pe trunchiul sănătos al creaţiei populare, se constituie în fructul purtător al aromelor locului, sensibilităţii şi gîndurilor tuturor celor cu inima română. Poetul „Doinelor“, avînd ca sorginte al inspiraţiei sale viaţa şi sufletul acestei ţări, alcătuieşte nestemate care îşi păstrează pentru totdeauna belşugul de energie, imagistica şi culoarea spiritului autohton, generator de vitalitate. El singur, surprins de împrospătarea poeziei adăpată la izvorul creaţiei populare, declară : „Imi făgăduit cu tot dinadinsul să las la o parte încercările mele de versificaţie franceză şi să-mi urmez calea cemi croisem singur in domeniul adevăratei poezii româneşti. Tineretul, scriitorii au întimpinat cu entuziasm apariţia volumului, ca şi culegerile de balade“. Semnificaţia acestui moment a fixat-o Bolintineanu în memorabila formulă , „De-atunci poezia de români“. Realizînd în scrisul său o ridicare pînă la vîrsta legendei, poetul ne face să trăim monumentalul şi eroicul, larga mişcare epică ce-şi trage substanţa din istoria sau mitologia locului. Şi astfel, nu ne miră intuiţia de care dă dovadă, dînd exprimare memorabilă, în formele specifice eposului şi etosului popular, celor mai înalte accente pe care le poate atinge demnitatea şi patriotismul : „Ceahlăul sub furtună nu scade muşuroi !/ Eu, Dan sub vintul soartei să scad păgin nu voi“, sau acel memorabil rămas bun al bătrînului Dan: „îşi pleacă fruntea albă, smerit îşi face cruce/ Şi pentru totdeauna sărută ca pe-o moaşte/ Pămîntul ce tresare şi care-l recunoaşte !“ Din dragoste de pămîntul acesta şi omul acestor locuri, s-a născut vocea poetului care i-a cîntat cu neîntrecută măiestrie întreaga gamă a stărilor sufleteşti, dînd rod creaţiei dominate de o viziune constructivă şi optimism, aşa cum din creaţia poporului a învăţat. I. NETE Una dintre caracteristicile esenţiale ale rezistenţei în timp a valorii create este mesajul universal valabil, respectiv ridicarea prin conţinut şi realizare a specificului naţional, a filonului de bază izvorit din seva pămîntuilui natal şi a problematicii poporului iubit, la rang de universalitate. Iar din acest punct de vedere, în cazul de faţă, nu pot exista dubii. Bardul de la Mirceşti a fost printre primii mesageri ai cuvîntului românesc şi al nestematelor artistice vădite pe aceste plaiuri cu mult peste hotarele patriei. De la apariţia în 1852 la Paris a volumului „Poesies roumaines. Les doinas poesies Moldoves“ şi mai apoi în 1855 „Ballades et chants populaires de la roumaine“ a trecut un secol şi ceva, şi iată că aproape că nu există popor în lume care să nu-i cunoască o bună parte din creaţie. Primele traduceri se bucură de preţuirea şi de stima unor interpreţi şi critici cu nume de rezonanţă ca Jules Michelet (Paris 1854), W. von Kotzebue (Berlin 1857), L. A. Staufe (Viena 1865), L. W. Fischer (Leipzig 1883), G. Vegezii-Ruscala (Torino 1858), Jan Dydacki (Lwow 1901), Albert Arnevielle (Montpellier 1885) etc. ca să amintim numai o infimă parte a valorificatorilor contemporani cu poetul. Drept rezultat, Vasile Alecsandri cîştigă încă de pe atunci o reală notorietate europeană şi în anul 1878 primeşte prima confirmare în acest sens: pentru „Cîntecul gintei latine“ i se conferă premiul „Societăţii pentru studiul limbilor europene“ din Montpellier. Cit despre preţuirea generaţiilor de mai tîrziu, o ilustraţie convingătoare ne oferă,, de exemplu, cazul concret al numărului impresionant al traducerilor în limba maghiară. De la primele aprecieri publicate cu exact o sută de ani în urmă (cu ocazia aniversării a cincizeci de ani de la naştere) de către Rádl Ödön, în coloanele publicaţiei „Nagyvárad“ şi pînă în zilele noastre, în această listă pot fi cuprinse, ca cele mai semnificative, numeroasele traduceri efectuate de către: Găldi László, Franyó Zoltán, Jékely Zoltán, Gellért Sándor, Bajor Andor, Kiss Jenő, Majtényi Erik, Veress Endre, Nagy Géza, etc. Toate popoarele descoperă în opera sa, indiferent de genul literar practicat, un neîntrerupt fir liric atotcuceritor, muzicalitatea deosebită a versurilor, mesajul profund uman, încărcat cu trăsăturile caracteristice romantismului, adică haina exterioară cizelată cu măiestrie rar întîlnită, precum şi conţinutul de idei izvorîte din realităţile locale, îi oferă poetului un piedestal de glorie, clasificîndu-1 In rîndul marilor creatori îndrăgiţi de toate popoarele lumii. LUDOVIC CSATA V 1 Poetul universal Balade (cintece bătrineşti) adunate şi îndreptate de Vasile Alecsandri, Iaşi, 1852 (foaie de titlu). *j a ■ ■ ■ ■ I ■ I • ■ ■ I ■ I ■ ■ ■ ■ • ■ ■ I ■ ■ M ■ • I a ■ • ■ii i I Ml ■ •■ i ■ i • ■ ■ ■ ■ ■ ■ • ■ ■ ) < 17.30 Deschiderea emisiunii. Emisiune în limba maghiară. Azi : judeţul Covasna. ÎS.30 La volan. 18.50 Timp şi anotimp în