Informaţia Harghitei, iulie-septembrie 1971 (Anul 4, nr. 1039-1118)

1971-07-22 / nr. 1057

I­A Avem obligaţii faţă de societate, faţă de condiţiile în care trăim Respectul muncii şi al cuceririlor revoluţionare Acum, la recitirea ex­punerii tovarăşului Nicolae Ceauşescu, idei­le valoroase privind amplul program de e­­ducare comunistă a po­porului, îmi apar cu o mai evidentă claritate şi înţeleg tot mai bine ne­cesitatea dezvoltării con­ştiinţei socialiste, revo­luţionare a întregului popor, a tuturor oame­nilor muncii chemaţi, să apere şi să consolideze prin munca lor susţinu­tă cuceririle revoluţio­nare ale clasei munci­toare, condiţie a îndepli­nirii depline a idealu­lui comunist şi aspira­ţiilor noastre­ De o deosebită impor­tanţă îmi apar proble­mele legate de educa­ţia generală, politică şi cetăţenească a tineretu­lui nostru. Tinerii ală­turi de care muncesc, în această unitate cu rol mare în valorificarea aurului verde, în ma­rea lor majoritate do­vedesc entuziasm şi răs­pundere, pricepere şi dăruire pentru a con­tribui la realizarea sar­cinilor de producţie ce revin întreprinderii. De fapt, mulţi dintre ei sunt fruntaşi, adevărate exemple pentru între­gul colectiv. Aceasta folosesc aceste rîn­­duri pentru a-mi expri­ma adeziunea totală la programul profund par­tinic expus de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pen­tru ca educarea comu­nistă a tuturor oameni­lor muncii din patria noastră să se desfăşoare la nivelul cerinţelor contemporane. Este cu­noscut că ridicarea ni­velului de pregătire marxist-leninistă a ca­drelor reprezintă una din cerinţele fundamen­însă, cred eu, a determi­nat apariţia unei stări de suficienţă în rîndul factorilor răspunzători de educarea tineretului, s-a trecut cu uşurinţă peste abaterile de la dis­ciplina muncii, nu s-a făcut simţită în primul rînd acţiunea „curativă“ a opiniei celorlalţi tineri, cărora nu trebuie să le fie indiferent cum mun­cesc colegii lor. Aşa cum nu acceptăm re­butul în procesul de producţie cu atît mai mult nu trebuie să-l to­lerăm cînd se manifestă în ceea ce priveşte edu­caţia oamenilor. Şi în această direcţie programul cuprins în expunerea secretarului general al partidului, vi­ne cu indicaţii precise. Dintre acestea consi­der de mare importanţă ideile­­referitoare la con­ţinutul muncii educati­ve, la explorarea tu­turor posibilităţilor de formare şi educare a ti­neretului prin muncă şi pentru muncă, la culti­varea respectului faţă de trecutul glorios al poporului nostru cu ca­re ne mîndrim. De ase­menea, apreciez la a­­devărata lor valoare ideile privind educarea tineretului, în aşa fel, în­care ale mersului înain­te al societăţii noastre. Expunerea tovarăşu­lui Nicolae Ceauşescu, ne-a făcut să ne dăm şi mai bine seama de lipsurile existente în a­­cest sector de activitate, a cărei eficienţă este reflectată de gradul de conştiinţă al oamenilor, de participarea lor ac­tivă la opera de edifica­re a societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Trebuie să recunoaştem că am acţionat prea în­cît niciodată să nu uite că actualele condiţii în care trăieşte nu au fost date de cînd e lumea şi că pentru crearea lor partidul a dus o luptă îndelungată şi grea, ca­re a cerut multe sacri­ficii­Este calea sigură de formare a acelui tineret în care poporul nostru vede purtătorii aspira­ţiilor sale de viitor. SASARMAN MI­HAI, tehnician U.E.I.L. Topliţa ţin pentru ca fiecare din tovarăşii alături de ca­re lucrăm să înţeleagă că nu numai societatea are obligaţii faţă de ei, dar şi noi suntem­ obli­gaţi societăţii şi sîntem datori faţă de condiţiile în care trăim şi lucrăm azi. Acest lucru desigur, poate fi înţeles la mo­dul corespunzător nu­mai atunci cînd ai o i­­magine clară a condiţii­lor grele pe care vechea societate le oferea pen­tru muncă şi existenţă. In felul acesta şi pro­gresul pe care l-am rea­lizat sub conducerea în­ţeleaptă a partidului poate fi apreciat la a­­devărata sa valoare. Tot astfel pot fi forma­te sentimentele sănătoa­se, ale patriotismului şi respectului faţă de mun­că. Insuşi­ndu-ne aceste preţioase indicaţii, ne angajăm ca munca de viitor să se desfăşoare direcţionată de măsuri care să asigure tradu­cerea în viaţă a progra­mului partinic care şi-a găsit larg ecou şi o înaltă apreciere în o­­pinia publică din ţara noastră" PETRU PETRUŢ, muncitor la Autobaza Topliţa Pag. 2 Vom milita pentru a înfăptui neabătut programul de educare partinică propus de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU Ferm pe poziţia clasei muncitoare, a partinităţii comuniste Am studiat cu deose­bită atenţie programul de măsuri propus de tovarăşul N­i­c­o­l­a­e Ceauşescu şi adoptat de către Comitetul Exe­cutiv al C.C. al P.C.R., cit şi expunerea pre­zentată la consfătuirea de lucru a activului de partid din domeniul ideologiei şi al activi­tăţii politice şi cultural­­educative, documente pe care le consider de ex­cepţională valoare teo­retică şi practică, a că­ror aplicare va asigura traducerea consecventă In viaţă a obiectivelor stabilite de Congresul al X-lea al partidului In domeniul activităţii ideologice. Cu toate rezultatele obţinute, în munca po­­litico-educativă s-au a­­cumulat în ultimii ani o serie de aspecte ne­gative, nu ca urmare a orientării generale da­tă de partid, care a fost şi este justă, principia­lă, partinică, ci din cauza deformărilor în procesul practicii edu­cative, a estompării spi­ritului revoluţionar şi al combativităţii comu­niste. Existenţa în sfera educaţiei a unor men­talităţi şi practici străi­ne ideologiei marxist­­leniniste, politicii parti­dului nostru, s-a răs­­frînt negativ asupra ati­tudinilor şi comporta­mentelor, asupra sim­ţului de răspundere a multora faţă de îndato­riri, în special în rin­­dul tinerei generaţii. Sînt întru totul de a­­cord cu părerea expri­mată la­­consfătuire că stările de lucruri nega­tive existente în dome­niul ideologiei şi edu­caţiei nu s-ar fi acu­mulat dacă ne-am fi menţinut, în primul rînd noi, cei, care mun­cim în domeniul edu­caţiei politice la toate eşaloanele, pe poziţia fermă a clasei munci­toare, a­partinităţii co­muniste, dacă luam in toate cazurile atitudine combativă, comunistă, împotriva concepţiilor şi practicilor intelec­­tualiste, mic-burgheze. Ca activist de partid mă simt răspunzător şi eu pentru această situa­ţie, deoarece, de multe ori n-am luat o poziţie fermă împotriva a o se­rie de lipsuri şi feno­mene negative din do­meniul muncii politice şi cultural-educative de masă pentru care răs­pund în cadrul secţiei de propagandă a Comi­tetului judeţean de partid. Fără a minima­liza importanţa preo­cupărilor Comitetului judeţean, ale organelor şi organizaţiilor de par­tid din judeţ pentru dezvoltarea conştiinţei socialiste a maselor, trebuie să recunoaştem deschis că multe din a­­ceste preocupări au ră­mas la nivelul intenţii­lor, n-au prins viaţă. Ne-am mulţumit adesea doar cu transmiterea de sarcini, culegerea de date, întocmirea de prea multe rapoarte şi informări, în loc să in­tensificăm controlul, în­drumarea şi sprijinul factorilor educativi la faţa locului. Acest fapt explică în principal de ce şi astăzi, după mai bine de un an de cînd s-a luat măsura de că­tre conducerea partidu­lui privind crearea şi folosirea în agitaţia po­litică a unor forme per­fecţionate, mai sunt or­ganizaţii de partid care nu lucrează cu agitato­rii, cu gazetele satirice şi brigăzile artistice de agitaţie, subapreciin­­du-le. Fără să mergem pe linia difuzării răs­punderii pentru aceste stări de lucruri, cred că este imperios necesar să se producă o schim­bare radicală şi nn opti­ca organelor şi organi­zaţiilor de partid faţă de munca politică de masă, în sensul ca a­­ceasta să nu fie un atri­but doar al locţiitorului de secretar sau al res­ponsabilului cu propa­ganda din birou, ci al întregului organ de partid. Va trebui să acţionăm cu fermitate pentru re­considerarea muncii cul­tural-educative, în lu­mina indicaţiilor tra­sate în programul de măsuri. Cred că este piatra unghiulară în a­­ceastă reconsiderare, sublinierea în expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu că instituţiile culturale „trebuie să devină instituţii de e­­ducaţie politică, socia­listă a muncitorilor, a celorlalţi salariaţi, a ţă­rănimii, a tuturor mem­brilor societăţii noas­tre“. In judeţul nostru a crescut în amploare mişcarea artistică de amatori, am avut mul­te acţiuni bune, dar şi multe fără fond, fără o­­biective politice precise, acţiuni care se bazau pe un repertoriu neco­respunzător. Tovarăşii de la Comitetul jude­ţean de cultură şi artă, în primul rînd condu­cerea acestei instituţii, n-au manifestat exigen­ţă şi partinitate comu­nistă fermă în orienta­rea, selecţionarea şi a­­probarea repertoriului şi a programelor de ac­tivitate ale instituţiilor din subordine. Am reflectat temeinic asupra învăţămintelor ce decurg din indicaţiile cuprinse în expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Acum înţe­leg şi mai mult, am de­venit mai conştient de pericolul pe care-l re­prezintă, pentru mersul nostru înainte, slăbirea poziţiei de clasă, a com­bativităţii comuniste în sfera ideologiei, în prac­tica educativă şi că n-am fost scutiţi nici noi de influenţa balas­tului mic-burghez, func­ţionăresc, birocratic în munca noastră. Aceste învăţăminte le consider pentru mine o înaltă şcoală de călire co­munistă, revoluţionară. Asigur partidul că în­tre convingerile me­le şi programul de călăuză al activităţii ideologice există o per­fectă identitate. Voi fa­ce totul pentru tradu­cerea în viaţă a acestui program. MIKLÓS TOMA, Şeful sectorului muncii politice de masă al Comitetului judeţean de partid . ­ Plenara Comitetului orăşenesc de partid Gheorgheni Marţi, 20 iulie, a avut loc plenara lărgită a Co­mitetului orăşenesc de p­artid Gheorgheni, care a analizat activitatea politico-ideologică de edu­care marxist-leninistă, desfăşurată de organele şi organizaţiile de partid şi U.T.C. în rîndurile ti­neretului. La dezbatere a participat tovarăşul Petru Ţăran, secretar al Comitetului judeţean de par­tid. In încheiere, participanţii la şedinţă au a­­doptat textul unei telegrame, adresată Comite­tului Central al P.C.R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu I I I I I Im ■ I I I i I I I I I I I Ş I JULIETA I Cronica filmului ROMEO îicepind de joi, 22 iulie, pe ecranul cinema­tografului „Transilva­nia“ din Miercurea-Ciuc va rula filmul „Ro­meo şi Julieta“. Filmul nu este prima ecraniza­re a capodoperei shake­speariene, dar pare să fie cea mai reuşită din­tre toate de pină acum. Această nouă întîlnire cu Shakespeare este, fără îndoială, una din cele mai fericite din scurta şi tumultuoasa viaţă a cinematografu­lui, în primul rînd pen­tru faptul că, atit ac­ţiunea fierbinte, de dezbatere publică, cit şi perspectiva unei ambi­anţe încărcate şi vie, s-a putut realiza pe e­­cran cu o gamă mult mai largă de mijloace decit în teatru. Opera regizorului ita­lian Franco Zefirelli re­­intinereşte opera shake­­speareană, prin reîn­toarcerea rolurilor către psihologia şi comporta­mentul vîrstei exacte a eroilor. Această „rein­­toarcere“ ne permite ca să descoperim mai a­­dinc în text, ca pe un leit-motiv, conflictul dintre generaţii, înfrun­tarea lor acută, perma­nentă. Generaţii şi men­talităţi — aceste două mari probleme comple­xe, constituie lecţia shakes­pear­iană, de un inegalat simţ al veri­dicităţii istoriei sociale. Cu toate că tinerii e­­roi de o adolescenţă strălucită a epocii Re­naşterii sunt intuiţi e­­xact, cu tot farmecul lor, ei seamănă cu tine­rii veacului XX. Zefi­relli a făcut tot posibi­lul, ca să ne arate stră­lucirea Renaşterii, a acestei Renaşteri anglo­­italiene compuse de Shakespeare. Zefirelli a dus această piesă pe un drum exact şi modern. Gustul lui plastic este desăvîrşit, fiecare o­­bie­ct şi costum deve­nind o lecţie, fiecare cadru amintind de per­fecţiunea marilor şcoli de pictură din trecen­to, quattrocento, Cin­quecento. A devenit e­­moţionant şi credibil tot ceea ce nu mai speram la lectura piesei. Este foarte probabil că Julie­ta sa (Olivia Hussey) va rămine fără egal ? Filmul a obţinut ur­mătoarele premii şi distincţii: Premiul OS­CAR — 1968, pentru costume şi imagine, şi Premiul NASTRI d’AR­­GENTO, pentru regie, muzică, imagine, sceno­grafie și costume. I I I I I I I I I MEMENTO JOI, 22 IULIE PROGRAMUL I 13.00 Radiojurnal. 13.15 Avanpremieră cotidiană. 13.27 Cîntecul e pretutindeni. 14.00 Compozitorul săptămînii — Jan Si­belius. Simfonia I în mi minor op. 39 (Orchestra Filarmonică din Viena, dirijor Lorin Maazel). 14.40 Pe-un picior de plai — muzică populară. 15.00 Buletin de ştiri. 15.05 Tribuna radio. Curente şi idei con­temporane. Teoria „convergenţei“ sistemelor economice. 15.25 Pagini vocale şi orchestra­le din muzica de estradă. 16.00 Radiojur­nal. Buletin meteo-rutier. 16.15 „Floare roşie aleasă“ — cîntece de Gheorghe Dan­ga. 16.30 Interpreţi de muzică populară. 16.50 Publicitate radio. 17.00 Antena tine­retului. 17.30 Cîntă Sergiu Cioiu şi Betty Curtis. 17.00 Orele scrii. 20.00 Tableta de seară. 20.05 Zece melodii preferate. 20.40 La microfon Emil Gavriş. 20.55 Ştiinţa la zi. 21.00 Bijuterii muzicale. 21.30 Revista şlagărelor. 22.00 Radiojurnal. Buletin me­teorologic. Sport 22.30 Pentru magnetofo­nul dumneavoastră. 22.55 Moment poetic. Versuri de Vasile Alecsandri. 23.00 Concert de seară. 24.00 Buletin de ştiri. 0.03—6.00 Estrada nocturnă. (Buletine de ştiri la orele 2.00 ; 4.00 ; 5.00). PROGRAMUL II 13.00 Radiojurnal. 13.15 Varietăţi muzi­cale. 14.00 Buletin de ştiri.14.05 Vechi me­lodii populare. 14.30 Ateneu. Sunt perma­nente, variate şi educative acţiunile case­lor de cultură ? Reportaj anchetă în jude­ţele Mehedinţi şi Hunedoara. 15.00 Melo­dii de Ion Cristinoiu şi Sile Dinicu. 15.30 Piese vocale de Tudor Ciortea şi Miriam Marbe. 15.45 Din muzica popoarelor. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 16.15 Concert al orchestrei de estradă a Radio­difuziunii poloneze dirijată de Ştefan Ra­dio­n. 16.55 Sfatul medicului. 17.00 Buletin de ştiri. 17.05 Din cele mai frumoase me­lodii populare. 17.30 Dicţionar de literatu­ră universală. 18.00 Publicitate radio. 18.20 Album de cîntece revoluţionare şi patriotice. 18.40 Retrospectivă lirică. Emisiune de Teodora Albescu. 19.00 Buletin de ştiri. 19.05 Melodii de estradă. 19.30 Cadran. 19.50 Noapte bună, copii. 20.00 Arturo Toscanini dirijează Simfonia I în Do major de Ludwing van Beethoven, simfonia „Man­fred“ de Pitor 11 idi Ceaikovski. 21.15 Bu­letin de ştiri. 21.20 Cronică literară de Ni­colae Dragoş. George Macovescu : „Vîrstele timpului“. 21.30 Actorii cîntă : Marcela Rusu şi Ion Dichiseanu. 21.45 Recital de operă Placiado Domingo. 22.00 Estrada me­lodiilor. 22.30 Momente din istoria civiliza­ţiei. 22.50 Pagini corale. 23.00 Buletin de ştiri. 23.05 George Enescu — muzicianul patriot. 23.00 Cîntă Reefica Paliu. 24.00 Cvintetul pentru corzi şi pian op. 80 în sol minor de Mihail Andricu . Serenada pentru clarinet, fagot, trompetă, vioara şi violoncel* de Alfredo Casella. VINERI, 23 IULIE PROGRAMUL 1 6.00 Muzică şi actualităţi. 6.20 Jurnal agrar. 6.30 Gimnastică. 7.­00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. Sport. 7.25 Bună di­mineaţa, copii ! 7.45 Sfatul medicului. Sunt necesari ochelarii de soare ? 8.00 Sumarul presei. 8.08 Matineu muzical. Uverturi sim­fonice. 8.25 Moment poetic. Versuri de Ni­colae Stoian. 8.30 La microfon, melodia preferată. 9.00 Buletin de ştiri. 9.03 La microfon melodia preferată (continuare). 9.30 Memoria pămîntului românesc. 10.00 Buletin de ştiri. 10.05 Muzică populară din Dobrogea. 10.30 Fonoteca pentru copii. 11.00 Buletin de ştiri. 11.05 Din folclorul muzical al popoarelor. 11.15 Consultaţie juridică. 11.25 Corul Sindicatelor din Municipiul Bu­cureşti, dirijor D. D. Botez. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.00 Trei melodii cu Co­­rina Chiriac. 12.10 Personaje din opere ro­mâneşti : Decebal din opera ,.Decebal“ de Gheorghe Dumitrescu. 12.30 întîlnire cu melodia populara şi interpretul preferat. PROGRAMUL II 6.00—8.05 Program muzical de dimineaţă. 6.05 Buletin de ştiri. 7.00 Radiojurnal. Bu­letin­ meteo-rutier. Sport. 8.05 Tot înainte. 8.20 Concertul pentru chitară şi­ orchestră de Manuel Ponce. 9.00 Anii tineri plini de floare — cîntece pioniereşti. 9.10 Curs de limba spaniolă. 9.30 Buletin de ştiri. 9.35 Jocuri populare. 9.45 Matineu teatral Ovi­­diu de Vasile Alecsandri. Adaptare radio­fonică de Traian Stoica , regia artistică Mi­­hai Zirra. 11.23 Arii şi scene din opere ro­mâneşti. 11.55 Ştiinţa la zi. 12.00 Buletin de ştiri. 12.03 Avanpremieră cotidiană. 12.15 Melodii populare bănăţene. 12.30 Muzică uşoară cu Doina Spătaru, Tony del Mo­naco, şi Danyel Gerard, agricultură. 19.15 Publicitate. 19.20 1001 seri. 19.30 Telejurnalul de seară. Sport. 20.10 Pentru sănătatea dv. „Cura helioma­­rină“. 20.20 Antologia umorului. 21.35 Ca­dran internaţional. Comentarii documentare. 22.30 Interpretul săptămînii : Dorina Dră­­ghici. 22.40 Film documentar . ..Oraşe po­loneze „ Nowa Huta”. 22.55 Telejurnalul de noapte. HARGHITEI Studioul Tg. Mureş 6.30—7.00 — Emisiune pentru crescătorii de animale . Prin cămările furajere ale fermelor zootehnice. Muzică populară la cerere. 16.30—18.00 Cronica actualităţii. Dansuri simfonice de A. Mendelsohn şi Sabin Drăgoi. Orizont economic : Calitatea produselor (Fabrica de conserve Mureşeni). La microfon Juliet Dubert şi Dan Spataru. Lecturi literare : Radu Theodoru : Strămo­şii. Mircea Neagu — Li­viu Cernăţanu : Patrie, iubită — interpretează corul şi or­chestra R.P.U. dir. Carol Litvin. 1962 — S-a născut Alexandru Ionescu, mi­litant în mişcarea muncitorească din România, (nr. 9. VII. 1929). 1944 — Eliberarea Poloniei de sub jugul fascist. Sărbătoare naţională. 1946 — A fost creată Organizaţia Mondi­ală a Sănătăţii — O.M.S. MIERCUREA-CIUC — Cinematograful „Transilvania“ , Romeo şi Julieta, seriile I—11, film englez. Cinematograful „Harghita“ Cin licele ma­rii, film româno-sovietic. ODORHEIU SECUIESC — Cinematograful „Homorod"' : Clanul sicilienilor, film francez. GHEORGHENI — Cinematograful „Mio­rita“ : Impostorii, film maghiar. Cinematograful „Forestieru­l" : Cazul ser­­geniului Grişa, film german (R.D.G.). TOPLIŢA — Cinematograful „Căliman“ : Zestrea domniţei Ralu­, film românesc. CRISTURU SECUIESC - Cinematograful „Progresul“ : Vara de altădată, film ungă­ro-englez. BORSEC — Cinematograful „Borsec“ : De la file ori şapte, film italian. Cinematograful „Izvorul“ : Preţul puterii, film italian. BĂILE TUŞNAD — Cinematograful „Ol­tul": O poveste veche, veche, film sovietic. BĂLAN — Cinematograful „Minerul* : La patru paşi de infinit, film românesc. VLĂHIJ­A — Cinematograful ,­Fierarul“ : Ding Kong evadează, film japonez. CICELT — Cinematograful „Feroviarul“ , f­amilia Bloth, film maghiar. PRAID — Cinematograful „Praid“ .* Mit­rele șarpe, film german (R.D.G.). DITRAU — Cinematograful „Sătesc“ . Omul din Sierra, film american. MEMENTO ANUL IV, nr. 1057 4­1 * 4 150 de ani de la naşterea marelui poet patriot VASILE ALECSANDRI bw mumu uf m Vasile Alecsandri a fost printre cei dinţii ca­re au găsit drumul a­­devărat de constituire a poeziei noastre naţiona­le : acela al apropierii de viaţa, firea, sufletul poporului, de tradiţiile lui, manifestarea aces­tora în istorie, in crea­ţiile anonime. Şi poezia noastră, ca­re începînd de la A­­lecsandri se cuvine, a fi scrisă cu literă mare, altoită pe trunchiul să­nătos al creaţiei popu­lare, se constituie în fructul purtător al aro­melor locului, sensibili­tăţii şi gîndurilor tutu­ror celor cu inima ro­mână. Poetul „Doinelor“, a­­vîn­d ca sorginte al ins­piraţiei sale viaţa şi su­fletul acestei ţări, alcă­tuieşte nestemate care îşi păstrează pentru totdeauna belşugul de energie, imagistica şi culoarea spiritului au­tohton, generator de vi­talitate. El singur, surprins de împrospătarea poeziei adăpată la izvorul crea­ţiei populare, declară : „Imi făgăduit cu tot dinadinsul să las la o parte încercările mele de versificaţie franceză şi să-mi urmez calea ce­m­i croisem singur in domeniul adevăratei po­ezii româneşti. Tineretul, scriitorii au întimpinat cu entuziasm apariţia volumului, ca şi culege­rile de balade“. Semnifi­caţia acestui moment a fixat-o Bolintineanu în memorabila formulă , „De-atunci poezia de români“. Realizînd în scrisul său o ridicare pînă la vîrsta legendei, poetul ne face să trăim monu­mentalul şi eroicul, lar­ga mişcare epică ce-şi trage substanţa din isto­ria sau mitologia locu­lui. Şi astfel, nu ne miră intuiţia de care dă do­vadă, dînd exprimare memorabilă, în formele specifice eposului şi e­­tosului popular, celor mai înalte accente pe care le poate atinge demnitatea şi patriotis­mul : „Ceahlăul sub fur­tună nu scade muşuroi !/ Eu, Dan sub vintul soar­­tei să scad păgin nu voi“, sau acel memora­bil rămas bun al bătrî­­nului Dan: „îşi pleacă fruntea albă, smerit îşi face cruce/ Şi pentru totdeauna sărută ca pe-o moaşte/ Pămîntul ce tresare şi care-l recu­noaşte !“ Din dragoste de pă­mîntul acesta şi omul a­­cestor locuri, s-a născut vocea poetului care i-a cîntat cu neîntrecută măiestrie întreaga gamă a stărilor sufleteşti, dînd rod creaţiei domi­nate de o viziune con­structivă şi optimism, aşa cum din creaţia po­porului a învăţat. I. NETE Una dintre caracteris­ticile esenţiale ale re­zistenţei în timp a va­lorii create este mesa­jul universal valabil, respectiv ridicarea prin conţinut şi realizare a specificului naţional, a filonului de bază izvo­­rit din seva pămîntuilui natal şi a problematicii poporului iubit, la rang de universalitate. Iar din acest punct de ve­dere, în cazul de faţă, nu pot exista dubii. Bardul de la Mirceşti a fost printre primii me­sageri ai cuvîntului ro­mânesc şi al nestemate­lor artistice vădite pe aceste plaiuri cu mult peste hotarele patriei. De la apariţia în 1852 la Paris a volumului „Poesies roumaines. Les doinas poesies Moldo­­ves“ şi mai apoi în 1855 „Ballades et chants populaires de la rou­­maine“ a trecut un se­col şi ceva, şi iată că aproape că nu există popor în lume care să nu-i cunoască o bună parte din creaţie. Pri­mele traduceri se bucu­ră de preţuirea şi de sti­ma unor interpreţi şi critici cu nume de re­zonanţă ca Jules Miche­let (Paris 1854), W. von Kotzebue (Berlin 1857), L. A. Staufe (Viena 1865), L. W. Fischer (Leipzig 1883), G. Vege­­zii-Ruscala (Torino 1858), Jan Dydacki (Lwow 1901), Albert Ar­­nevielle (Montpellier 1885) etc. ca să amintim numai o infimă parte a valorificatorilor contem­porani cu poetul. Drept rezultat, Vasile Alec­sandri cîştigă încă de pe atunci o reală noto­rietate europeană şi în anul 1878 primeşte pri­ma confirmare în acest sens: pentru „Cîntecul gintei latine“ i se con­feră premiul „Societăţii pentru studiul limbilor europene“ din Mont­pellier. Cit despre preţuirea generaţiilor de mai tîr­­ziu, o ilustraţie convin­gătoare ne oferă,, de e­­xemplu, cazul concret al numărului impresio­nant al traducerilor în limba maghiară. De la primele aprecieri publi­cate cu exact o sută de ani în urmă (cu ocazia aniversării a cincizeci de ani de la naştere) de către Rádl Ödön, în coloanele publicaţiei „Nagyvárad“ şi pînă în zilele noastre, în aceas­tă listă pot fi cuprinse, ca cele mai semnifica­tive, numeroasele tra­duceri efectuate de că­tre: Găldi László, Fra­­nyó Zoltán, Jékely Zol­tán, Gellért Sándor, Ba­jor Andor, Kiss Jenő, Majtényi Erik, Veress Endre, Nagy Géza, etc. Toate popoarele des­coperă în opera sa, indi­ferent de genul literar practicat, un neîntre­rupt fir liric atotcuceri­­tor, muzicalitatea deo­sebită a versurilor, me­sajul profund uman, în­cărcat cu trăsăturile ca­racteristice romantis­mului, adică haina ex­terioară cizelată cu măiestrie rar întîlnită, precum şi conţinutul de idei izvorîte din reali­tăţile locale, îi oferă poetului un piedestal de glorie, clasificîndu-1 In rîndul marilor creatori îndrăgiţi de toate po­poarele lumii. LUDOVIC CSATA V 1 Poetul universal Balade (cintece bătrineşti) adunate şi îndrep­tate de Vasile Alecsand­ri, Iaşi, 1852 (foaie de titlu).­ ­*j a ■ ■ ■ ■ I ■ I • ■ ■ I ■ I ■ ■ ■ ■ • ■ ■ I ■ ■ M ■ • I a ■ • ■ii i I Ml ■ •■ i ■ i • ■ ■ ■ ■ ■ ■ • ■ ■ ) < 17.30 Deschiderea emisiunii. Emisiune în limba maghiară. Azi : judeţul Covasna. ÎS.30 La volan. 18.50 Timp şi anotimp în

Next