Informaţia Harghitei, iulie-septembrie 1971 (Anul 4, nr. 1039-1118)

1971-07-22 / nr. 1057

/­­ DE PE CUPRINSUL PATRIEI Renunţând la import, întreprinderea pentru industrializarea laptelui din Focşani a încheiat un contract cu uzinele „Tehnofrig“ din Cluj pentru o linie tehnolo­gică necesară pentru pasteurizarea laptelui. Intrată zilele acestea în funcţiune, la capacitatea de 5.000 litri lapte pe o­­ră, noua linie s-a dove­dit superioară unor in­stalaţii asemănătoare importate. * Au intrat parţial în exploatare complexele zootehnice de la Agigea şi N. Bălcescu, judeţul Constanţa, proiectate pentru creşterea şi în­­grăşarea a 8 000 de vaci pe an. Ele sunt prevă­zute cu instalaţii mo­derne pentru prepara­rea şi distribuirea hra­nei şi pentru alimenta­rea cu apă, cu instalaţii pentru încălzire şi ilu­minare şi dispun de spa­ţii pentru depozitarea furajelor. La Poarta Al­bă se află într-un stadiu înaintat construcţia unui complex pentru creşte­rea şi îngrăşarea indus­trială a 150.000 de porci pe an. Cunoscutele uzine „Oţelul Roşu“ îşi măresc, an de an, capacităţile de producţie. In foto : o secţie recent intrată în funcţiune. Nu peste mult timp recoltatul păioaselor, ce în prezent se desfăşoară pe tarlalele cooperative­lor agricole de producţie situate în zonele Cristu­­rului Secuiesc şi Odor­­heiului Secuiesc, se va extinde­ şi în unităţile din bazinul Ciucului şi Gheorghenilor. Dacă mai adăugăm faptul că la ora actuală de la un capăt la altul al judeţu­lui recoltatul fîneţelor naturale se află în toi, întrebarea adresată me­canizatorilor ni se pare cît se poate de justifi­cată, prezenţa activă pe ogoare a mijloacelor me­canizate fiind o necesi­tate imperioasă în a­­ceastă perioadă a cam­paniei agricole de vară. Iată de ce am consi­derat necesar ca discu­ţia noastră cu tovarăşul Vasile Marc, inginerul şef al întreprinderii ju­deţene de mecanizare a agriculturii, să fie por­nită de la o situaţie an­terioară constatată în preajma începerii cam­paniei de recoltare a pă­­ioiaşelor, situaţie ce re­clama cu prioritate pu­nerea la punct a unor serii de maşini agricole, defecte, existenţa căro­ra, mai în toate staţiile S.M.A­, a generat temeri privind recoltarea la timp şi fără pierderi a producţiei anului 1971. „ N-avem batiuri de prese, pinioane de dife­rite tipuri şi dimensiuni, suporturi de cuţite, cu­rele de transmisie şi alte piese — se plîngeau mecanizatorii cu cîteva săptămîni în urmă. — Bazele de recepţie din Tîrgu Mureş şi Bra­şov (de unde face apro­vizionarea I.M.A. Har­ghita), afirmă cu tărie că nu dispun de aseme­nea piese — ne spu­neau specialiştii de la sediul întreprinderii. Am invocat aceste pasaje dintr-un articol intitulat sugestiv : „In timp ce păioasele dau în pîrg, multe maşini de recoltat aşteaptă să fie reparate“, pentru a su­blinia două aspecte. Pri­mul, că în urma soluţio­nării urgente a neajun­surilor semnalate în pro­blema pieselor de schimb, în prezent, ma­şinile agricole de recol­tat păioase aflate în do­tarea staţiilor şi a sec­ţiilor S.M.A. sunt în sta­re de funcţionare, iar al doilea, acela al contribu­ţiei de seamă pe care — şi în condiţiile actuale, cînd, datorită precipita­ţiilor abundente, grosul lucrărilor agricole se e­­fectuează manual — o aduc mecanizatorii la desfăşurarea lucrărilor de sezon din unităţile cooperatiste ale judeţu­lui nostru. Amintim, spre exemplu, că pen­tru a da impuls recoltă­rii orzului de toamnă, la Cooperativa agricolă de producţie din Sînpaul, lucrează un număr de 9 combine, la Eliseni (un­de această lucrare a fost deja încheiată), s-au re­coltat cu mijloace me­canice nu mai puţin de 67 ha, alte 34 ha la Cristuru Secuiesc, la Mugeni ş.a.m.d. Dat fiind faptul că în zonele mai calde ale ju­deţului a început recol­tatul griului, o parte însemnată a forţelor me­canice disponibile din zonele mai reci au fost dirijate în cursul săptă­­mînii trecute la unităţi unde aceste lucrări sunt la ordinea zilei. Astfel, din staţia S.M.A. Gheor­­gheni au fost puse la dispoziţia unităţii agri­cole din Secuieni, 4 com­bine şi 3 prese de balo­tat paie. Alte maşini de recoltat păioase din sta­ţiile S.M.A. Lăzarea şi Ditrău vor lua drumul în aceste zile spre coo­perativele agricole de producţie din Eliseni, Şo­imoşul Mic, Şoimo­­şul Mare, Cristuru Se­cuiesc, Avrămeşti şi al­tele. Constatările făcute la faţa locului vădesc sus­ţinuta preocupare a me­canizatorilor de a da do­vadă în acest an de o atenţie mărită execută- I. D. KISS (Continuare în pag. a 3-a) ') 1 *3... £ SIMT IM P/IS MEC AMN­ATOMII Cil DE MINTE LE CAMP AMI El DE Primit la recoltat şi la onorarea contractelor Buna organizare a procesului de muncă, înalta responsabilitate, dorinţa de a obţine producţii din ce în ce mai mari, caracteristici sub al căror semn s-a desfăşurat şi se desfăşoară întreaga activitate a harnicilor cooperatori din Secuieni, în actuala campanie agricolă, si­tuează această unitate agricolă printre cooperativele fruntaşe pe judeţ. Mărturie grăitoare în acest sens stau rezultatele de pină acum: încheie­rea cu succes a campaniei de recoltare a orzului de toamnă, achitarea exemplară a obligaţiilor contractuale, livrarea peste prevederi a 21.000 kilograme orz la fondul centralizat al statului, precum şi ritmul susţi­nut imprimat lucrărilor de recoltare a griului, acţiune începută cu cîte­va zile în urmă. PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA! Anul IV, nr. 1057 JOI 22 iulie 1971 4 pagini 50 baniHARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN NICI O CLIPĂ IROSITĂ IN BĂTĂLIA RECOLTEI ! informaţia Pe strada Petöfi din Miercurea-Ciuc, s-a des­chis o unitate aparţi­­nînd O.C.M.A.D. Har­ghita. Noua unitate, în­fiinţată într-un local reamenajat, pune, la dispoziţia cumpărători­lor, cele mai variate sortimente de articole de confecţii şi tricotaje, precum şi de încăl­ţăminte. Un asemenea chioşc s-a deschis şi în staţiu­nea „Bradul“, din Topli­­ţa. Cei sosiţi în staţiune au posibilitatea să-şi procure produse de ar­tizanat, care poartă am­prenta specificului local. * Regizată de Völgyessy András şi avînd în ro­lurile principale pe ar­tiştii Teatrului maghiar de Stat din Sfintu Gheorghe, Dukász Anna (artistă emerită), Feren­­czy Csongor, Mózes Er­zsébet, Krizsovánszky Sidonia şi Köllö Béla, varianta muzicală a pie­sei de teatru „Un pahar ZILEI cu apă“ (autor Eugen Scribe) intitulată suges­tiv „Şah-mat“, prezen­tată in faţa publicului spectator din oraşul re­şedinţă de judeţ, s-a bucurat de un remarca­bil succes. Tîrgul de vară, recent deschis în judeţul nos­tru, pline la dispoziţia publicului cumpărător sortimente variate de mărfuri textile şi încăl­ţăminte, cu o reducere de preţ de 30 la sută. PRONOEXPRES Rezultatele tragerii din 21 iulie 1971 Extragerea I : 2, 32, 25, 16, 7, 17 Extragerea a II-a : 27, 26, 3, 31, 41 Fond de premii : 3.546.036 lei. Vom milita pentru a înfăptui neabătut programul de educare partinică propus de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU Noi manifestări ale adeziunii şi sprijinului unanim ale oamenilor muncii români şi maghiari din judeţul nostru faţă de măsurile propuse de secretarul general al partidului (în pag. a 2-a) -I Pe şantierele din Gheorgheni ritmului lucrărilor bună conlucrare ntre constructori şi beneficiari Accelerarea cere o mai ! O recentă şedinţă de lucru la Comitetul oră­şenesc de partid Gheor­­gheni, la care­ au parti­cipat reprezentanţii ins­tituţiilor direct interesa­te în realizarea lucrări­lor de investiţii din o­­raş, a scos la iveală faptul că există reale posibilităţi de intensi­ficare a ritmului de lu­cru şi de predare la timp a obiectivelor prin­se in planul de execuţie pe acest trimestru. Pe şantierul Fabricii de mobilă, ce­a mai ma­re parte a lucrărilor de construcţii-montaj sunt în stadiu final de exe­­cuţie.Totuşi, lipsa do­cumentaţiei pentru unele lucrări împiedică execu­tarea finisajelor — ca în cazul lucrărilor de de­taliu — şi predarea la montaj a unor secţii un­de lucrările au fost deja terminate. Constructo­rul (şef şantier, ing- Ni­colae Belu­) susţine că, pe de o parte, au sosit puţine utilaje în compa­raţie cu frontul de lucru existent, iar pe de altă parte, nu se află în po­sesia listei complete a utilajelor, pentru a pu­tea stabili un grafic de lucru pentru lucrările de montare. De aseme­nea, în programarea so­sirii utilajelor nu s-a ţi­nut seama de timpul de montare, utilajele com­plexe — cum este linia de finisaj, care necesită trei luni de montare — fiind planificate a veni abia în decembrie. în­­trucît după montarea u­­tilajelor mai sunt necesa­re mici remedieri şi fi­nisări, constructorul in­sistă pentru a obţine graficul livrării utilaje­lor. Pe acest şantier sunt obiective unde lucrările au rămas în urmă. De pildă, depozitul de che­restea şi grupul de uscă­­torii, unde — conform angajamentelor con­structorilor — întîrzieri­­le vor fi recuperate la montajul utilajelor. O problemă deosebită o constituie cei 3 000 metri patraţi neizolaţi din ha­la principală de fabrica­ţie, datorită izolatorilor. Aceasta necesită o rezol­vare grabnică, ploile pu­ţind să deterioreze lu­crările executate, să provoace stricăciuni uti­lajelor deja montate. V. RADU (Continuare în pag. a 3-a) Viitoarea centrală termică a Gheorghenilor își profilează, de pe acum, contururi zvelte. ­ Nu poate decit să ne bucure faptul că cetă­ţeni de cele mai diferite vîrste şi profesii se a­­dresează ziarului cu în­crederea că vor fi as­cultaţi. Mai puţin pot să ne bucure însă cau­zele pentru care unii corespondenţi ajung să sesizeze redacţia în le­gătură cu unele nedrep­tăţi care li s-au făcut într-o împrejurare sau alta. Faptul dovedeşte că unele instituţii mai privesc cu indiferenţă şi nepăsare cererile oame­nilor muncii. E c­eea ce reiese şi din scrisoarea adresată redacţiei de către văduva Vargyas Rozalia din Joseni. Ci­tăm : „In luna februa­rie a.c., soţul meu,­­muncitor pe şantie­rul Fabricii de mobilă din Gheorgheni, care a­­parţine de şantierul Harghita al Trustului 5 construcţii Braşov, a decedat. Am de­pus imediat cererea­­şi actele necesare întoc­mirii dosarului pentru pensie de urmaş şi alo­caţie pentru cei 3 copii sub patru ani, dar nici pînă la ora actuală nu am primit nimic, deşi au trecut cinci luni de atunci“. Mergînd pe urmele scrisorii primite la re­dacţie, am ajuns la constatarea că birocra­ţia se lăfăie încă în ui­nele birouri, că mai sunt oameni care ignoră cererea îndreptăţită a unei văduve cu trei co­pii, dintre care unul a­­bia a împlinit cinci luni. Decesul muncitoru­lui Vargyas Nicolae s-a petrecut la 21 februarie. După 3 zile (la 24 febru­arie) văduva a depus cererea­­pentru pensie. In conformitate cu le­gislaţia în vigoare, în­treprinderea (în acest caz şantierul de con­strucţii) era obligată ca, în termen de 10 zile, să întocmească dosarul de pensie şi să-l expedieze oficiului din cadrul Di­recţiei judeţene a mun­cii. Dosarul a ajuns în­să la oficiul de pensii şi prevederi sociale abia la 13 mai, adică după a­­proape trei luni. Şi încă n-ar fi fost, să zicem, o chestiune atît de gravă, dacă măcar dosarul era complet. Dar iată ce ne declară Lucreţia Ro­­manţi de la oficiul de pensii : — Conform dispoziţi­ilor, pensia se calculea­ză ,pe baza salariului mediu primit de cel în cauză în 60 de luni din ultimii 10 ani. Din do­sarul întocmit de şanti­er lipseau însă — pe lîngă alte acte — ade­verinţele de salarizare ale lui Vargyas Nicolae de la mai multe locuri de muncă. Pentru a completa cele 60 de luni necesare calculării pen­siei, am solicitat noi de la unele întreprinderi a­­deverinţele în cauză. Intr-adevăr, la data de 19 mai oficiul de pensii trimite adrese la U.E.I.L. Topliţa, U.E.I.L. Gheorgheni, Întreprin­derea de îmbunătăţirea şi exploatarea păşunilor (vechi locuri de muncă ale decedatului). Răspunsurile au ve­nit pe rînd, ultimul la data de 8 iunie. Dar în­treprinderea pentru îm­bunătăţirea şi exploata­rea păşunilor a trecut în adeverinţă, în loc de salariul tarifar, cîştigul realizat de angajat pe lunile respective. Din nou o adresă pentru re­medierea greşelii, din nou tărăgănări. Nici pî­nă astăzi n-a sosit răs­punsul respectivei în­treprinderi. — Şi acum, în ce fel veţi proceda ? am între­bat-o pe Lucreţia Ro­manţ­. — Aşteptăm să treacă cele 20 de zile — ter­menul legal pentru răs­punsuri la scrisori. — Şi dacă întreprin­derea tot nu răspunde ? — Atunci vom consi­dera pentru acea peri­oadă cîştigul minim pe care-l putea realiza un angajat la acea între­prindere. Numai că, pînă­­a­­tunci va mai trece o vreme, iar văduva şi cei trei copii aşteaptă din luna februarie să-şi primească drepturile. Care sînt cauzele a­­cestei stări de fapt de-a dreptul revoltătoare ? V. AVRAM (Continuare in pag. a 3-a)_| DOSARUL DE PENSIE A FOST... PENSIONA­T TELEX Un purtător de cuvînt oficial sirian a declarat că misiunea întreprinsă de o delegaţie militară siriană pe lingă autori­tăţile de la Amman nu a avut nici un rezultat, datorită poziţiilor diver­gente ale Siriei şi Ior­daniei în legătură cu problema activităţii or­ganizaţiilor palestiniene pe teritoriul iordanian. Nikolai Patolicev, mi­nistrul comerțului exte­rior al Uniunii Sovieti­ce, și omologul său bul- MEZE ORA­ gar, Ivan Nedev, au e­­xaminat, la Moscova, problemele privind dez­voltarea relaţiilor co­merciale dintre ţările lor în intervalul 1971—1975 — informează agenţia T.A.S.S. Zenaida Pally şi Gheorghe Iliescu, solişti ai operei bucureştene, au interpretat rolurile lui Amneris şi Radames din opera „Aida“ de Verdi pe scena Teatrului Mare din Varşovia. Ar­tiştii români s-au bucu­rat de un frumos şi bi­nemeritat succes, fiind îndelung aplaudaţi. TELEX

Next