Informaţia Harghitei, iulie-septembrie 1971 (Anul 4, nr. 1039-1118)

1971-09-15 / nr. 1105

­­ UN ŞEDINŢA C­OMITETULUI EXECUTIV AL C.C. AL P.C.R. In ziua de 14 septembrie 1971 a avut loc şedinţa Comitetului Executiv al C.C- al P.C.R, prezidată de to­varăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român-Au participat miniştri, şefi de secţii la C.C- al P­ C­ R., conducători ai unor instituţii centrale. Comitetul Executiv al C C. al P­ C.R a dezbătut şi aprobat: proiectul legii cu privire la organizarea şi con­ducerea unităţilor socialiste de stat , îmbunătăţit în ur­ma dezbaterii publice ; proiectul legii cu privire la gos­podărirea fondurilor fixe, resurselor materiale şi aprovi­zionarea tehnico-materială; proiectul decretului privind siguranţa în funcţionare a maşinilor, utilajelor, in­stalaţiilor, aparaturii de măsură, control şi automa­tizare din unităţile socialiste de stat; proiectul decretului privind înfiinţarea, organizarea şi funcţio­narea Ministerului Aprovizionării Tehnico-Materiale şi Controlului Gospodăririi Fondurilor Fixe; proiectul decretului privind înfiinţarea, organizarea şi funcţio­narea Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste Comitetul Executiv al C C. al P.C R. a hotărît ca pro­iectele de legi să fie supuse spre dezbatere şi adoptare Marii Adunări Naţionale, iar proiectele de decret să fie înaintate spre adoptare Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România­In continuare au fost adoptate măsuri privind perfec­ţionarea învăţămîntului de cultură generală, precum şi îmbunătăţirea structurii şi conţinutului învăţămîntului superior. Comitetul Executiv al C­C al P.C R. a mai adoptat hotărîri cu privire la principalii indicatori tehnico-econo­­mici ai unor lucrări de investiţii prevăzute în planul cin­cinal şi a soluţionat alte probleme ale activităţii curente. l-'J MNv.— •2SCS2 Anul IV, nr. 1105 MIERCURI 15 septembrie 1971 S-a deschis sezonul de vînătoare la cerbul car­patin şi urşi, în zonele de vînătoare din Mun­ţii Harghitei şi Călimani, încă din primele zile ale Este binecunoscut fap­tul că, anul patriotic 1970—1971, s-a încheiat cu rezultate meritorii obţinute de locuitorii judeţului nostru. La che­marea lansată de jude­ţul Neamţ, au răspuns cu însufleţire şi cetăţenii şi deputaţii de pe melea­gurile harghitene. Dem­ne de remarcat sunt re­zultatele obţinute de lu­crătorii municipiului O­­dorheiu Secuiesc. O­ata­ ZILEI tistică la zi consemnează că s-au construit 5.378 m.p. trotuare, s-au re­parat străzi şi trotuare pe o suprafaţă de 110.890 m.p., s-au plantat 1.900 arbori ornamentali, s-au taluzat 7.000 m.p. maluri. Sunt doar cîteva din nu­meroasele lucrări edili­tar gospodăreşti realiza­te în municipiul Odorhe­iu Secuiesc — dovadă grăitoare a muncii şi dăm acestui sezon, sunt pre­zenţi un număr mare de vînători din ţară, care îşi vor dovedi din nou dibăcia pentru captura­rea rîvnitului trofeu. Zilele trecute, în strada Insulei din Odorheiu Secuiesc au fost date în folosinţă două noi blocuri de locuinţe, totalizînd 60 de apartamente cu confort diferențiat. I­ ­­ ETIC ŞI JURIDIC in consolidarea căsătoriei şi familiei Prof. univ. dr. DUMITRU I. MAZILU, membru corespondent Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice­ Cit de bogată e în conţinut relaţia de fa­milie este prea bine cunoscut. Valenţele ei sunt nu numai juridice, ci şi etice, morale, fiziologice, şi, mai ales, sociale, întreaga dezvoltare a uma­nităţii este indisolubil legată de afirmarea şi a­­dîncirea formelor de colectivitate umană, dintre care familia constituie una din verigile sociale cele mai vechi şi cele mai stabile. Este îndeobşte cunoscută definirea familiei ca celulă de bază a societăţii, aflată într-o directă corelaţie cu struc­turile economice, social-politice şi spirituale ale întregului organism social. Ea exercită însă funcţii proprii, multiple şi de o semnificaţie ma­joră care nu pot fi nici pe departe ignorate sau subestimate. Oamenii îşi desfăşoară viaţa şi acti­vitatea lor în colectivităţi sociale determinate, iar familia este pentru fiecare individ o reali­tate de prim ordin. Departe de a fi un „distru­gător“ al familiei,­­ aşa cum încă în vremea lui Karl Marx susţineau „criticii socialismului“, — noua societate în care trăim se afirmă cu con­vingere în calitate de promotor al valorilor po­zitive ale familiei, aşezînd pe criterii de valoare profund umaniste aprecierea esenţei şi funcţiilor familiei în societate. Pentru orînduirea noastră, familia constituie un cadru de afirmare a idea­­­lurilor socialism­ului, o importantă verigă socială cu funcţii majore în ceea ce priveşte înnoirea şi creşterea populaţiei, participarea la viaţa eco­nomică şi social-culturală, un factor de cea mai mare valoare în educarea socialistă a poporului, ai în formarea unei personalităţi umane multilate­ral dezvoltate. Astfel, în condiţiile socialismului, familia cunoaşte un temei moral nou, principii şi norme morale socialiste. Familia socialistă es­te o instituţie socială cu un rol principal în dez­voltarea ascendentă, multilaterală a societăţii noastre, în afirmarea omului nou. Tocmai de a­­ceea, statul ocroteşte căsătoria şi familia şi a­­pără interesele mamei şi ale copilului. Aceste îndatoriri sociale fundamentale sunt înscrise în primul articol al Codului familiei. In ţara noas­tră familia are la bază căsătoria liber consim­ţită între soţi, care — în relaţiile dintre ei, pre­cum şi în exerciţiul drepturilor faţă de copii — au drepturi egale. Statul nostru — pornind de la faptul că fami­lia joacă un rol deosebit de important în opera de modelare spirituală a tinerei generaţii, de îmbogăţire morală a întregii colectivităţi — a întreprins numeroase măsuri de natură a contri­bui la consolidarea căsătoriei, ,la apărarea inte­reselor mam­ei şi copilului. Este îndeobşte cu­noscut că, la noi nu există nici un fel, de anta­gonism între interesele statului şi ale familiei, că interesele materiale şi spirituale ale fiecărei familii sunt în deplină concordanţă cu ţelurile sociale majore, dezvoltarea multilaterală a socie­­tăţii, în ansamblul ei. Se ştie că, libertatea căsă­toriei este condiţionată de existenţa unei depline (Continuare in pag. a 3-a) O ® Oo o © © © © © PROLETARI DIN­ TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VA! ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN MĂSURILE DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A ACTIVITĂŢII POLITICO-IDEO­­LOGICE ÎN DEZBATEREA ORGANIZAŢIILOR DE PARTID ÎN SPIRITUL EXIGENŢEI ŞI RESPONSABILITĂŢII Comuniştii, colective­le de salariaţi din în­treprinderi şi instituţii au primit cu însufleţi­re propunerile de mă­suri pentru îmbunătăţi­rea activităţii politico­­ideologice de educare marxist-leninistă a membrilor de partid, a tuturor oamenilor mun­cii, prezentate de tova­răşul Nicolae Ceauşescu şi aprobate de Comite­tul Executiv al C.C. al P.C.R. şi expunerea se­cretarului general în fa­ţa activului de partid din domeniul ideologiei şi al activităţii politice şi cultural-educative.. In acest context a fost dezbătută şi activitatea organizaţiei de partid de la întreprinderea minieră Harghita. Ma­terialul prezentat în fa­ţa adunării generale a organizaţiei de bază de către Szász Mihail — secretarul organizaţiei de partid — a făcut o analiză profundă, în spirit critic şi autocri­tic, a felului în care biroul organizaţiei de bază, toţi comuniştii din cadrul unităţii s-au preocupat de ridicarea nivelului politico-ideo­logic, educarea tuturor salariaţilor. S-a anali­zat modul cum au fost pregătite adunările ge-. nerale ale organizaţiei de bază şi eficienţa lor in educarea comunişti­lor, cum şi-a îndeplinit organizaţia de partid, rolul de conducător po­litic şi economic în via­ţa întreprinderii combă­­t­îndu-se formalismul în SZABÓ EMERIC, activist la Comitetul judeţean de partid (Continuare în pag. a 3-a) . Mulţumim din inimă partidului! Răspunzînd şi noi, e­­levii din Borsec, chemă­rii lansate de Şcoala ge­nerală nr. 56 din Capi­tală, am desfăşurat, în săptămina care a trecut, multe acţiuni de înfru­museţare şi curăţire a localului şcolii noastre iubite. Cei mai mici din­tre noi au trecut la cu­răţirea aleelor din fru­moasa noastră staţiune, iar cei mai mari la pre­gătirea sălilor de clasă în aşteptarea primului clinchet de clopoţel, fe­tele au aranjat băncile, au pus noi panouri şi desene în decoraţia cla­sei, au amenajat labora­toarele. Băieţii au des­cărcat camioanele adu-LUCIA CREANGA, elevă cl.­a Vil­a Borsec (Continuare în pag. a 3-a) Succesele artizanilor harghiteni Sunt binecunoscute pretutindeni produsele de artizanat, confecţio­nate cu artă şi gust de cooperatorii meşteşugari din judeţul nostru. Re­cent cooperativele meş­teşugăreşti „Arta Har­ghitei“ şi „Arta Tirna­­vei“ au expus la Com­plexul de expoziţii din Bucureşti, pavilionul U.C.E.C.O.M.-ului peste 1 500 modele. Se remar­­că, în mod deosebit, ar­ticolele populare, cu specific harghitean, pre­cum şi trei modele din fier forjat, patru modele de mobilă sculptată rus­tic, ţesături de lină fină, care s-au situat la Concurs ’72 pe primele locuri. Incepînd de as­tăzi, la pavilionul unde sunt expuse produsele de artizanat harghitene au început contractările cu beneficiarii din ţară şi străinătate. Pornind de la o comparaţie Nu cu vorbe de d­acă vom încheia campa-4 pagini 30 baniHARGHITEI aia de toamnă, ci prin muncă susţinută! Suntem­ nevoiţi să ne referim din nou la an­gajamentele luate cu ocazia şedinţei activu­lui de partid din agri­cultură, la măsurile preconizate, dar care întîrzie să se facă sim­ţite. Lucrătorii sectorului plan din cadrul Direc­Instructorul Tamás Carol de la Tehnou­­tilaj Odorheiu Secu­iesc, introducînd în tainele meseriei sale, tinerii meşteri ai vii­torului. ţiei generale agricole judeţene au întocmit o situaţie comparativă a lucrărilor agricole : 13 septembrie 1970 — 13 septembrie 1971. Tocmai avînd în vede­re şedinţa amintită, mă­surile minuţioase pă­­­­trunse de spirit orga­nizatoric, de grijă gos­podărească faţă de avu­tul obştesc, care se pre­conizau a fi luate, ob­servăm că lucrările de pregătire a terenurilor pentru însămînţările de toamnă, arăturile, pre­cum şi însămînţările propriu-zise, nu numai că nu sunt pe potriva acestor măsuri, a direc­tivelor competente şi pline de grijă faţă de soarta recoltei viitoare, exprimate în scrisoa­rea tovarăşului Nicolae Ceauşescu adresată co­mitetelor judeţene de partid, organelor şi or­ganizaţiilor de partid din agricultură, con­siliilor populare judeţe­ne, comunale, direcţii­lor generale agricole, uniunilor judeţene ale cooperativelor agricole de producţie, tuturor lucrătorilor şi specia­liştilor din unităţile a­­gricole de stat, ţărani­lor cooperatori, dar si­tuaţia actuală a acestor lucrări este inferioară celei din aceeaşi epocă a anului trecut. Bună­oară, în timp ce, la 13 septembrie 1970, arătu­rile de toamnă erau e­­xecutate pe o suprafaţă de 8.133 de hectare, la 13 septembrie 1971, a­­cestea acoperă doar su­prafaţa de 5.358, hecta­­re, diferenţa fiind de aproape 15 procente­­ extrem de importante, dacă avem în vedere epoca optimă de efec­tuare a acestora. La fel, terenurile sunt pregăti­te anul acesta doar în proporţie de 10,1 la su­tă, comparativ cu 19,9 la sută cit se realizase la aceeaşi dată a anului precedent. Cit despre însămînţări, ele acope­ră ... 2,5 la sută din suprafaţa afectată. Situaţia se cunoaşte, deci. De ce nu se iau măsuri ? De ce nu se urmăreşte felul cum sunt respectate angajamen­tele luate ? Considerăm că sunt necesare măsuri dintre cele mai energice pentru îmbunătăţirea situaţiei, în vederea bunului mers al campaniei agricole de toamnă ! Cu atît mai mult, cu cit fiecare ştie ce are de făcut (sau ar trebui s-o ştie). Anga­jamentele luate să fie respectate, pentru că nu au vorbe de d­acă vom încheia lucrările agri­cole, ci prin muncă asi­duă ! P. MIRCEA spor u ma im me vi mm scour ! Din nou şcolile îşi deschid larg porţile spre a-şi primi cu dragoste tinerele vlăstare. Este aceasta o deschidere spre viitorul comunist al ţării oamenilor mun­cii,­ fără deosebire de naţionalitate, pămîn­­teni ai României con­temporane, leagăn al aspiraţiilor celor mai îndrăzneţe ale con­structorilor societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Şcoala noas­tră păşeşte într-un nou an de învăţămînt. Acest an consemnează în pri­mul rînd o înnoire, ve­nită ca o stringentă ne­cesitate, argumentată profund ştiinţific de că­tre recentele măsuri a­­doptate de Comitetul E­­xecutiv al C.C. al P.C.R. şi de Expunerea tova­răşului N­i­c­o­l­a­e Ceauşescu la con­sfătuirea de lucru a ac­tivului de partid din domeniul ideologiei şi al muncii politice şi cultural-educative, înaintarea fermă a societăţii româneşti pe făgaşul construirii so­cialismului şi comu­nismului, impune o perfecţionare, pe toate planurile vieţii social­­culturale. Şcoala — pe­pinieră de braţe şi for­ţă, a anilor ce vor veni — are, în acest sens, un rol decisiv în plă­mădirea oamenilor de mîine. Procesului in­­structiv-educativ tre­buie să i se amplifice aportul formativ la creşterea tinerelor ge­neraţii. Cadrele didac­tice, indiferent de obiec­tul de studiu predat, trebuie să găsească cele mai adecvate metode şi procedee pentru educa­rea neîntreruptă a ele­vilor în spiritul învăţă­turii materialist-dialec­­tice a partidului nostru despre lume şi viaţă. Aşa cum arăta tovară­şul Nicolae Ceauşescu, „nu se poate separa procesul de predare a cunoştinţelor profesio­nale de întregul proces educativ .(…) Toţi pro­fesorii, toţi învăţătorii trebuie să fie specialişti şi educatori, dacă nu îndeplinesc ambele con­­diţiuni, nu pot fi pro­movaţi în aceste func­ţii“. Există toate condi­ţiile pentru ca îndru­marul oferit dascălilor şcolii de către secre­tarul general al parti­dului, să fie transpus în fapte. Referindu-ne la şcolile judeţului nos­tru, trebuie să sublini­em spectaculoasa creş­tere a bazei materiale, numeroasele obiective noi apărute pe harta reţelei învăţămîntului din această parte a ţă­rii, rod al politicii În­ţelepte de înflorire ar­monioasă, multilaterală a tuturor zonelor geo­grafice ale ţării, poli­tică promovată consec­vent de către Partidul Comunist Român, avînd ca ţel final creşterea bunăstării materiale şi spirituale a tuturor ce­lor ce muncesc. Un nou liceu la Miercurea-Ciuc, deschiderea cursurilor (Continuare In pag. a 3-a) „FARA ÎNŢELEGEREA MENIRII TALE, NU POŢI REALIZA NIMIC“ Cu aproape doi ani în urmă, aflam cu bucurie că mulţi dintre absol­venţii Liceului nr. 1 din­ Miercurea-Ciuc au reuşit la examenul de admitere în facultate, majoritatea prezentîndu-se la facul­tăţi cu profil tehnic, un­de se cereau serioase cunoştinţe de matemati­că şi fizică, în plus, la bacalaureat, toţi absol­venţii au fost cotaţi cu note mari, mai , ales la matematică şi fizică. M-am interesat cine a fost profesorul cu care absolvenţii de acum doi ani au învăţat aceste materii. Şi am aflat , se numeşte Miron Duşa, că este absolvent al facul­tăţii de matematică — mecanică a Universităţii Babeş—Bolyai din Cluj şi profesor de matema­tică şi fizică la sus-a­­mintitul liceu. „In orice domeniu ai activa, continua „teh­nicizare" a activităţilor umane solicită, din ce în ce mai mult, vaste cunoştinţe de matemati­că şi fizică, încă din pri­mul an de profesorat, am încercat — şi cred că am reuşit în parte — să insuflu elevilor mei dragostea pentru aceste materii socotite „ab­stracte“ şi care, de multe ori, sunt privite de elevi cu o oarecare teamă. Şi prima promoţie de ale­ T. BRAŞOVEANU (Continuare in pag. a 3-a) TELEX Elementele care se o­­pun noilor autorităţi din Bolivia au continuat în ultimele zile să ini­ţieze acţiuni împotriva forţelor regimului ,­ in­formează agenţia Pren­­sa Latina. Agenţia B.T.A. infor­mează că la invitaţia ministrului comerţului al Algeriei, Layachi Yaker, o delegaţie eco­nomică bulgară a făcut i MEZE ORĂ o vizită în această ţară. Delegaţia a vizitat cel de-al 8-lea Tîrg interna­ţional de la Alger şi a avut contacte şi con­vorbiri cu reprezentanţi ai guvernului algerian şi cu alte persoane ofi­ciale. La Palermo au fost a­­restate 24 de persoane, acuzate de a fi membre ale organizaţiei teroriste Mafia. Din luna mai a.c. — cînd a fost asasinat procurorul Pietro Scag­­lione — pînă acum, po­liţia a arestat 113 mem­bri ai Mafiei. Pe autostrada numă­rul 6 ce trece la sud­­est de oraşul Manches­ter s-a produs o ciocni­re în lanţ în care au fost angajate aproape 200 de autoturisme şi camioane. In cursul ac­cidentului şi-au pierdut viaţa opt persoane, iar mai multe zeci au fost rănite. TELE­X

Next