Informaţia Harghitei, octombrie-decembrie 1971 (Anul 4, nr. 1119-1197)

1971-10-01 / nr. 1119

Pentru ca învăţămîntul să fie strîns legat de de producţie, ca tineretul studios să fie educat in spi­ritul muncii, al idealurilor socialismului —acesta este înaltul sens al vizitei de lucru făcute de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU în şcoli de toate gradele din Capitală In cursul dimineţii de joi, 30 septembrie, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşii Dumitru Popa, Leonte Răutu, Ştefan Voitec, Miron Constanti­­nescu, Miu Dobrescu, a vizitat şcoli elementare, profesionale, licee de cultură generală, de specialitate şi tehnice din Ca­pitală. In această vizită de lucru, conducătorii de partid şi de stat au fost însoţiţi de Mircea Mali­­ţa, ministrul învăţămîntului, Dan Marţian, prim-secretar al C.C. al U.T.C., ministru pentru problemele tineretului, de cadre de conducere şi specialişti din reţeaua învăţămîntului de toate gradele, de activişti de partid şi de stat. Prezenţa secretarului general în şcoli de diferite profiluri, a­­cum, la începutul noului an de studiu, reprezintă încă o mărtu­rie a preţuirii acordate şcolii şi slujitorilor ei de partidul şi sta­tul nostru, a grijii permanente pentru dezvoltarea şi perfecţio­narea învăţămîntului, căruia i s-a încredinţat înalta misiune de a educa tînăra generaţie, de a o forma pentru muncă şi viaţă, în spiritul nobilelor idealuri ale so­cialismului. S-a integrat organic în viaţa fiecărui cetăţean, ca o manifes­tare adînc grăitoare a democra­tismului orînduirii socialiste, a legăturilor ce unesc atît de trai­nic poporul şi partidul, prezenţa aproape cotidiană a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a celorlalţi conducători de partid şi de stat în mijlocul unor colective de muncă din toate domeniile de activitate. Ceea ce ne-am obiş­nuit să definim stilul de lucru al secretarului general, semnifică în esenţă preocuparea sa statornică de a analiza la faţa locului mo­dul în care se transpun în viaţă hotărîrile Congresului al X-lea, de a se sfătui permanent cu fău­ritori de bunuri materiale şi spi­rituale într-un dialog fructuos, menit să deschidă noi orizonturi, noi perspective mersului nostru înainte, pe calea făuririi societă­ţii socialiste multilateral dez­voltate. In această lumină se înscrie şi vizita de lucru de ieri, prilej de a constata realizările dobîndite în îndeplinirea indicaţiei privind legarea învăţămîntului de viaţă, de producţie,­ prin­­activitatea a­­telierelor-şcoală, prin transfor­marea întregii reţele de şcoli în adevărate amfiteatre ale muncii şi de a adopta, măsurile care să dezvolte, pe planuri superioare, aceste realităţi. Cu atît mai mult, cu cît în acest an de învăţămînt s-a hotărît, de către Secretariatul C.C. al P.C.R., ca şcolile, de pe întreaga filieră, să beneficieze de sprijinul concret şi direct a! unităţilor productive­­ din in­dustrie, agricultură. Cooperaţia de consum şi meşteşugărească, care au sarcina să înzestreze a­(Continuare în pag. a 3-a) MASURI LUATE LA I. A. S. MIERCUREA-CIUC PENTRU ÎMBUNĂTĂŢIREA CREŞTERII ANIMALELOR Obiectivele stabilite de Comitetul judeţean al P.C.R. în vederea va­lorificării mai bune a rezervelor naturale din agricultură au stat în atenţia lucrătorilor din fermele aparţinătoare întreprinderii noastre. In noua noastră for­mă de organizare, acti­vitatea I.A.S .Miercu­­rea-Ciuc se desfăşoară pe întregul teritoriu al judeţului Harghita. O pri­mă problemă ce s-a pus, a fost situaţia precară sub aspectul rezervelor furajere ale anului 1970. — consiliul de adminis­traţie a trecut la o mai judicioasă exploatare a pajiştilor naturale, ele avînd rolul cel mai ma­re în redresarea pro­ducţiilor animaliere în perioada de păşunat a anului 1971. Aceasta a fost an­ticipată de lucrări de fertilizare şi îmbună­tăţire a pajiştilor na­turale pe o­­ suprafaţă de 3.500 hectare, din to­talul de 8.600 hectare. Măsura a permis ca, din totalul de 3409 bovine la data de 1 iunie, să fie scoase în tabere de vară 1.300 ceea ce re­prezintă 38 la sută. Menţionăm că în acest Ce aţi între­prins pentru dezvoltarea sectorului zoo­tehnic din judeţul nostru ? an s-au organizat 6 ta­bere pentru bovine — ceea ce permite o valo­rificare eficientă a ma­sei verzi de pe păşuni — şi o reducere a cos­turilor pentru furajele de volum care, datorită acestei măsuri, s-au ap­ropiat ca distanţă de lo­cul de consum. Măsurile luate au făcut posibil ca ferme deficitare în furaje de volum cum sunt: Ferma 7 Odorheiu Secuiesc, Ferma 8 Cristuru Secu­iesc să poată să-şi asi­gure aceste cantităţi în jurul complexelor de vaci. Pentru stabulaţia a­­nului 1971—1972 efortu­rile noastre au fost în­dreptate pentru asigura­rea furajelor de volum în cantităţile şi la cali­tatea corespunzătoare­ cerinţelor. In acest sens s-au fo­losit la maximum uti­lajele de cosit, ba­lotat, şi ventilatoarele de us­cat fîh, reuşind ca, pî­­nă la această dată, să recoltăm şi să depozi­tăm furajele după cum urmează : Ing. LOY FRIDERICH (Continuare în pag. a 3-a) „Tehnoutilaj“ Odorheiu Secuiesc: se efectuează montarea unui nou ca­zan cu o capacitate de 6000 litri. Foto: Al. Szakács MORAVURI ŞI... năravuri Şi acum tovarăşi, hai, să discutăm de la­­ egal la egal... TROLETAR! DIN TOATE TARII E. UNITI VA! Anul IV, nr. 1119 VINERI 1 octombrie 1971 4 pagini 30 baniHARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN A VENIT TOAMNA Buletinele meteoro­logice ca şi mercurul termometrelor ce tinde să coboare tot mai jos, ne aduc aminte că a venit toamna, anotim­pul recoltelor bogate, dar şi al întrebării: „Cum ne îmbrăcăm în sezonul care a înce­put?“. întrebarea se repetă în fiecare an pe vremea aceasta şi nu e deloc uşor să răspun­dem la ea. Ne gîndim la haine groase, la pă­lării, pardesie, mănuşi şi chiar mai departe, la cizme, paltoane, căciuli — căci — ştim cu to­ţii, în zona Ciucului nu e de glumit cu ano­timpurile reci. Şi, în mod firesc, începem să colindăm magazinele comerciale, încercînd să ne formăm o gardero­bă adecvată sau să o completăm pe cea care o avem mai demult. Dar, cum onorează co­merţul gusturile şi pre­ferinţele noastre? Iată o chestiune­­pe care am vrut s-o elucidăm, cu ocazia unui raid între­prins în oraşul reşedin­ţă de judeţ. APROVIZIONARE ABUNDENTĂ In aceste zile unul dintre cele mai vizita­te­ magazine este cel de confecţii, de pe strada Petőfi, întrebări de cos­tume groase, de par­desie, raglane, fîşuri, rochiţe groase. Da, ma­gazinul dispune de un sortiment bogat. Pe lingă cele amintite, u­nitatea pune la dispo­ziţia cumpărătorilor săi un sortiment variat de scurte, fîşuri (îmblăni­te şi simple), sacouri, pantaloni, paltoane etc. Tovarăşele Bálint Iulia şi Lucreţia Firicel, sunt mulţumite de aprovizio­narea unităţii şi ne spun că în zilele ur­mătoare urmează să so­sească alte şi alte can­tităţi de marfă. — Pantaloni pentru femei există în maga­zin? —• Da — ni se răs­punde —T­, dar numai culori deschise. Sperăm însă să primim; am ce­rut, recent, încă 100 bucăţi. Vânzătoarele unităţii sunt foarte amabile cu clienţii, iar gestionara vizitează des depozitele cu ridicata de unde a­­duce tot ceea ce cer cumpărătorii. Aceeaşi bună aprovi­zionare şi la „Turistul“ Pulovere, treninguri, jersee din multe cali­tăţi şi­­ culori, bocanci, îşi aşteaptă cumpără­torii. In rafturi­­, se­ gă­sesc, de asemenea, mari cantităţi de ciorapi­ de lină, mănuşi de piele căptuşite şi de lină, ciz­me de cauciuc, precum şi un bogat sortiment de­ ustensile necesare spor­tului de iarnă.. Respon­sabila unităţii Karácso­nyi Jolamla e şi ea mul­ţumită de aprovizionare, dar, — ne spune dînsa, — ar avea nevoie de cantităţi mai mari de mănuşi de lină, indis­pensabili, băşti, pantofi de basche­t etc. E nece­sară o aprovizionare mai operativă, deoarece se întîmplă ca marfa să so­sească cu întîrziere, din lipsa mijloacelor de transport. UNDE SÎNT merceo­logii ? Fiindcă veni vorba de aprovizionare, mai mulţi vînzători cu care am stat de vorbă, au confirmat spusele responsabilei u­­nităţii „Turistul“. Iată ce ne-au declarat tovarăşa Graur Viorica, gestiona­ra magazinului de ga­lanterie pentru bărbaţi:­­— Ne lipsesc în mo­mentul de faţă articole solicitate ca : flanele de corp, indispensabili (la „Turistul“ se găseau ! ?) ciorapi de lină, mănuşi de piele (ca mai sus), că­măşi dim tereot, jersee numere mici şi altele. — Care credeţi că e cauza ? — Aprovizionarea ne­ritmică, neonorarea co­­­menzilor, ni se răspun­de. De două săptămîni unitatea noastră n-a primit marfă, iar­­ mer­ceologul sectorului, în ultimele 3 luni, a trecut pe la noi o singură dată. Ne amintim că ziarul nostru a criticat de mai multe ori faptul că mer­ceologii O.C.L. trec foar­te rar pe la unităţi, şi totuşi, — ne-am convins — situaţia nu s-a schim­bat. Oare conducerea O.C.L. are de gînd să trateze cu indiferenţă aceaferă chestiune care TR. BONDOR (Continuare în pag. a 3-a) Ce ne oferă comerţul pentru noul sezon­? DE PE CUPRINSUL PATRIEI Aspect de la al 5-Ica Pavilion de mostre. NICI O CUPA IROSITA ÎN BĂTĂLIA RECOLTEI! La treierişul păioaselor: Cînd nepăsarea unora este mare, micile restante se menţin constante înţelegerea necesităţii de a imprima un ritm susţinut lucrărilor de treieriş s-a soldat la sfîrşitul lunii septem­brie, în majoritatea co­­vîrşitoare a cooperati­velor agricole de pro­ducţie din­ judeţul nos­tru, cu importanţi paşi înainte privind termina­rea grabnică a acestei arzătoare lucrări. Din recolta de grîu şi seca­ră s-a treierat pînă în prezent 87,1 la sută. O situaţie, substanţial îm­bunătăţită, se constată şi în privinţa treierişu­­lui orzoaicei şi a ovă­zului. Avem, aşadar, de-a fa­ce cu mici restanţe, ca­re însă se vor menţine constant atîta timp cit nepăsarea unor unităţi agricole, situate în zo­nele mai reci ale­ jude­ţului, continuă să rămî­­nă mare. Cu toate că am intrat în luna lui brumar, o seamă de cooperative se complac în situaţia ne­firească de a dispune de însemnate cantităţi de păioase netreierate încă. Amintim printre acestea, unităţile agri­cole din: Armăşeni, Plă­­ieşii de Jos, Caşinul Nou, Sicilieni, Dăneşti, Sîndominic, Valea Strîm­­bă, Voşlobeni şi altele care continuă să se fa­că remarcate prin rit­mul scăzut imprimat lu­crărilor de treieriş. Bu­năoară, la Armăşeni din recolta de orzoaică s-a treierat... 3,1 la sută, la Plăieşii de Jos... 1,3 la sută şi am putea e­­numera încă asemenea exemple de delăsare fa­ţă de treierişul păioasele lor, precum şi faţă de respectarea la timp a obligaţiilor contractua­le. Şi mai de neînţeles este faptul că, acum, la începutul lunii octom­brie, mai multe unităţi agricole cooperatiste n-au fost în stare să în­ceapă lucrările de treie­riş ! Nu ştim ce au de gînd cei din consiliile de conducere ale coope­rativelor din Sînsiitiion, Ciucsîngeorgiu, Borzont, Atia şi Păltiniş, de ce manifestă o asemenea delăsare faţă de recoltă, dar ştim că gospodărind astfel, vor mai avea de treierat şi în luna de­cembrie, ca să nu vor­bim de consecinţele di­minuării recoltei pe ca­re, credem, că ei ar tre­bui să o suporte. Scrisoarea tovarăşu­lui Nicolae Ceauşescu trasează sarcini preci­se lucrătorilor din agri­cultură pentru înche­ierea neîntârziată a re­coltării păioaselor, pre­cum şi pentru desfăşu- I. D. KISS (Continuare în pag. a 3-a) In grădina de vară a braseriei „Carpaţi“ fun­cţionează, începînd de azi, o mustărie care va desface către populaţie must dulce, pastrama şi alte preparate specifice. Locuitorii oraşului Miercurea-Ciuc sînt in­vitaţi s-o viziteze. Cu a­­ceastă ocazie ne între­băm : pe cînd şi alte mustării, căci una sin­gură e puţin ... ? Paralel cu acţiunea de aprovizionare a maga­zinelor cu articole spe­cifice sezonului de toamnă-iarnă,­­ O. C. L. Miercurea-Ciuc se prea­ informaţia ZILEI cupă de lărgirea spa­ţiului comercial. In prezent echipele de con­structori lucrează la a­­menajarea unui maga­zin specializat în desfa­cerea articolelor din piele (în locul fostului centru de difuzare a presei de pe strada Petőfi). Lucrările avan­sează și noua unitate urmează să fie deschisă în zilele următoare. Se lucrează, de asemenea, la amenajarea unui ma­gazin de desfacere a produselor de menaj, cu autoservire, la etajul magazinului metalo-chi­­mice. Telex Astăzi, 1 octom­brie, în jurul orei 11:30, posturile noas­tre de radio şi tele­viziune vor transmi­te, în direct mitingul ce va avea loc în Ca­pitală cu prilejul deschiderii anului u­­niversitar 1971—1972. LUPTA PENTRU E­­LIBERAREA Angelei Davis şi a celorlalţi de­ţinuţi politici din S.U.A. Telex ULTIMA ORĂ reprezintă o luptă pen­tru drepturile democra­tice ale­ întregului po­por american — se a­­rată într-un articol al lui Henry Winston, pre­şedintele naţional al P.C. din S.U.A., publicat în ziarul „Daily World“. LA 30 SEPTEMBRIE, s-a încheiat vizita în U.R.S.S. a unei delega­ţii a grupului Bundes­­tagului vest-german pentru legături parla­mentare cu U.R.S.S., condusă de preşedintele grupului, Werner Mer­­tes. Intr-o declaraţie fă­cută înainte de înche­ierea vizitei, Mertes a relevat că, în cursul convorbirilor cu parla­mentarii sovietici, a fost abordată, în primul rând, problema convo­cării conferinţei euro­pene pentru securitate şi colaborare.

Next