Informaţia Harghitei, octombrie-decembrie 1971 (Anul 4, nr. 1119-1197)
1971-10-01 / nr. 1119
Pentru ca învăţămîntul să fie strîns legat de de producţie, ca tineretul studios să fie educat in spiritul muncii, al idealurilor socialismului —acesta este înaltul sens al vizitei de lucru făcute de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU în şcoli de toate gradele din Capitală In cursul dimineţii de joi, 30 septembrie, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşii Dumitru Popa, Leonte Răutu, Ştefan Voitec, Miron Constantinescu, Miu Dobrescu, a vizitat şcoli elementare, profesionale, licee de cultură generală, de specialitate şi tehnice din Capitală. In această vizită de lucru, conducătorii de partid şi de stat au fost însoţiţi de Mircea Maliţa, ministrul învăţămîntului, Dan Marţian, prim-secretar al C.C. al U.T.C., ministru pentru problemele tineretului, de cadre de conducere şi specialişti din reţeaua învăţămîntului de toate gradele, de activişti de partid şi de stat. Prezenţa secretarului general în şcoli de diferite profiluri, acum, la începutul noului an de studiu, reprezintă încă o mărturie a preţuirii acordate şcolii şi slujitorilor ei de partidul şi statul nostru, a grijii permanente pentru dezvoltarea şi perfecţionarea învăţămîntului, căruia i s-a încredinţat înalta misiune de a educa tînăra generaţie, de a o forma pentru muncă şi viaţă, în spiritul nobilelor idealuri ale socialismului. S-a integrat organic în viaţa fiecărui cetăţean, ca o manifestare adînc grăitoare a democratismului orînduirii socialiste, a legăturilor ce unesc atît de trainic poporul şi partidul, prezenţa aproape cotidiană a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a celorlalţi conducători de partid şi de stat în mijlocul unor colective de muncă din toate domeniile de activitate. Ceea ce ne-am obişnuit să definim stilul de lucru al secretarului general, semnifică în esenţă preocuparea sa statornică de a analiza la faţa locului modul în care se transpun în viaţă hotărîrile Congresului al X-lea, de a se sfătui permanent cu făuritori de bunuri materiale şi spirituale într-un dialog fructuos, menit să deschidă noi orizonturi, noi perspective mersului nostru înainte, pe calea făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate. In această lumină se înscrie şi vizita de lucru de ieri, prilej de a constata realizările dobîndite în îndeplinirea indicaţiei privind legarea învăţămîntului de viaţă, de producţie, prinactivitatea atelierelor-şcoală, prin transformarea întregii reţele de şcoli în adevărate amfiteatre ale muncii şi de a adopta, măsurile care să dezvolte, pe planuri superioare, aceste realităţi. Cu atît mai mult, cu cît în acest an de învăţămînt s-a hotărît, de către Secretariatul C.C. al P.C.R., ca şcolile, de pe întreaga filieră, să beneficieze de sprijinul concret şi direct a! unităţilor productive din industrie, agricultură. Cooperaţia de consum şi meşteşugărească, care au sarcina să înzestreze a(Continuare în pag. a 3-a) MASURI LUATE LA I. A. S. MIERCUREA-CIUC PENTRU ÎMBUNĂTĂŢIREA CREŞTERII ANIMALELOR Obiectivele stabilite de Comitetul judeţean al P.C.R. în vederea valorificării mai bune a rezervelor naturale din agricultură au stat în atenţia lucrătorilor din fermele aparţinătoare întreprinderii noastre. In noua noastră formă de organizare, activitatea I.A.S .Miercurea-Ciuc se desfăşoară pe întregul teritoriu al judeţului Harghita. O primă problemă ce s-a pus, a fost situaţia precară sub aspectul rezervelor furajere ale anului 1970. — consiliul de administraţie a trecut la o mai judicioasă exploatare a pajiştilor naturale, ele avînd rolul cel mai mare în redresarea producţiilor animaliere în perioada de păşunat a anului 1971. Aceasta a fost anticipată de lucrări de fertilizare şi îmbunătăţire a pajiştilor naturale pe o suprafaţă de 3.500 hectare, din totalul de 8.600 hectare. Măsura a permis ca, din totalul de 3409 bovine la data de 1 iunie, să fie scoase în tabere de vară 1.300 ceea ce reprezintă 38 la sută. Menţionăm că în acest Ce aţi întreprins pentru dezvoltarea sectorului zootehnic din judeţul nostru ? an s-au organizat 6 tabere pentru bovine — ceea ce permite o valorificare eficientă a masei verzi de pe păşuni — şi o reducere a costurilor pentru furajele de volum care, datorită acestei măsuri, s-au apropiat ca distanţă de locul de consum. Măsurile luate au făcut posibil ca ferme deficitare în furaje de volum cum sunt: Ferma 7 Odorheiu Secuiesc, Ferma 8 Cristuru Secuiesc să poată să-şi asigure aceste cantităţi în jurul complexelor de vaci. Pentru stabulaţia anului 1971—1972 eforturile noastre au fost îndreptate pentru asigurarea furajelor de volum în cantităţile şi la calitatea corespunzătoare cerinţelor. In acest sens s-au folosit la maximum utilajele de cosit, balotat, şi ventilatoarele de uscat fîh, reuşind ca, pînă la această dată, să recoltăm şi să depozităm furajele după cum urmează : Ing. LOY FRIDERICH (Continuare în pag. a 3-a) „Tehnoutilaj“ Odorheiu Secuiesc: se efectuează montarea unui nou cazan cu o capacitate de 6000 litri. Foto: Al. Szakács MORAVURI ŞI... năravuri Şi acum tovarăşi, hai, să discutăm de la egal la egal... TROLETAR! DIN TOATE TARII E. UNITI VA! Anul IV, nr. 1119 VINERI 1 octombrie 1971 4 pagini 30 baniHARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN A VENIT TOAMNA Buletinele meteorologice ca şi mercurul termometrelor ce tinde să coboare tot mai jos, ne aduc aminte că a venit toamna, anotimpul recoltelor bogate, dar şi al întrebării: „Cum ne îmbrăcăm în sezonul care a început?“. întrebarea se repetă în fiecare an pe vremea aceasta şi nu e deloc uşor să răspundem la ea. Ne gîndim la haine groase, la pălării, pardesie, mănuşi şi chiar mai departe, la cizme, paltoane, căciuli — căci — ştim cu toţii, în zona Ciucului nu e de glumit cu anotimpurile reci. Şi, în mod firesc, începem să colindăm magazinele comerciale, încercînd să ne formăm o garderobă adecvată sau să o completăm pe cea care o avem mai demult. Dar, cum onorează comerţul gusturile şi preferinţele noastre? Iată o chestiunepe care am vrut s-o elucidăm, cu ocazia unui raid întreprins în oraşul reşedinţă de judeţ. APROVIZIONARE ABUNDENTĂ In aceste zile unul dintre cele mai vizitate magazine este cel de confecţii, de pe strada Petőfi, întrebări de costume groase, de pardesie, raglane, fîşuri, rochiţe groase. Da, magazinul dispune de un sortiment bogat. Pe lingă cele amintite, unitatea pune la dispoziţia cumpărătorilor săi un sortiment variat de scurte, fîşuri (îmblănite şi simple), sacouri, pantaloni, paltoane etc. Tovarăşele Bálint Iulia şi Lucreţia Firicel, sunt mulţumite de aprovizionarea unităţii şi ne spun că în zilele următoare urmează să sosească alte şi alte cantităţi de marfă. — Pantaloni pentru femei există în magazin? —• Da — ni se răspunde —T, dar numai culori deschise. Sperăm însă să primim; am cerut, recent, încă 100 bucăţi. Vânzătoarele unităţii sunt foarte amabile cu clienţii, iar gestionara vizitează des depozitele cu ridicata de unde aduce tot ceea ce cer cumpărătorii. Aceeaşi bună aprovizionare şi la „Turistul“ Pulovere, treninguri, jersee din multe calităţi şi culori, bocanci, îşi aşteaptă cumpărătorii. In rafturi, se găsesc, de asemenea, mari cantităţi de ciorapi de lină, mănuşi de piele căptuşite şi de lină, cizme de cauciuc, precum şi un bogat sortiment de ustensile necesare sportului de iarnă.. Responsabila unităţii Karácsonyi Jolamla e şi ea mulţumită de aprovizionare, dar, — ne spune dînsa, — ar avea nevoie de cantităţi mai mari de mănuşi de lină, indispensabili, băşti, pantofi de baschet etc. E necesară o aprovizionare mai operativă, deoarece se întîmplă ca marfa să sosească cu întîrziere, din lipsa mijloacelor de transport. UNDE SÎNT merceologii ? Fiindcă veni vorba de aprovizionare, mai mulţi vînzători cu care am stat de vorbă, au confirmat spusele responsabilei unităţii „Turistul“. Iată ce ne-au declarat tovarăşa Graur Viorica, gestionara magazinului de galanterie pentru bărbaţi:— Ne lipsesc în momentul de faţă articole solicitate ca : flanele de corp, indispensabili (la „Turistul“ se găseau ! ?) ciorapi de lină, mănuşi de piele (ca mai sus), cămăşi dim tereot, jersee numere mici şi altele. — Care credeţi că e cauza ? — Aprovizionarea neritmică, neonorarea comenzilor, ni se răspunde. De două săptămîni unitatea noastră n-a primit marfă, iar merceologul sectorului, în ultimele 3 luni, a trecut pe la noi o singură dată. Ne amintim că ziarul nostru a criticat de mai multe ori faptul că merceologii O.C.L. trec foarte rar pe la unităţi, şi totuşi, — ne-am convins — situaţia nu s-a schimbat. Oare conducerea O.C.L. are de gînd să trateze cu indiferenţă aceaferă chestiune care TR. BONDOR (Continuare în pag. a 3-a) Ce ne oferă comerţul pentru noul sezon? DE PE CUPRINSUL PATRIEI Aspect de la al 5-Ica Pavilion de mostre. NICI O CUPA IROSITA ÎN BĂTĂLIA RECOLTEI! La treierişul păioaselor: Cînd nepăsarea unora este mare, micile restante se menţin constante înţelegerea necesităţii de a imprima un ritm susţinut lucrărilor de treieriş s-a soldat la sfîrşitul lunii septembrie, în majoritatea covîrşitoare a cooperativelor agricole de producţie din judeţul nostru, cu importanţi paşi înainte privind terminarea grabnică a acestei arzătoare lucrări. Din recolta de grîu şi secară s-a treierat pînă în prezent 87,1 la sută. O situaţie, substanţial îmbunătăţită, se constată şi în privinţa treierişului orzoaicei şi a ovăzului. Avem, aşadar, de-a face cu mici restanţe, care însă se vor menţine constant atîta timp cit nepăsarea unor unităţi agricole, situate în zonele mai reci ale judeţului, continuă să rămînă mare. Cu toate că am intrat în luna lui brumar, o seamă de cooperative se complac în situaţia nefirească de a dispune de însemnate cantităţi de păioase netreierate încă. Amintim printre acestea, unităţile agricole din: Armăşeni, Plăieşii de Jos, Caşinul Nou, Sicilieni, Dăneşti, Sîndominic, Valea Strîmbă, Voşlobeni şi altele care continuă să se facă remarcate prin ritmul scăzut imprimat lucrărilor de treieriş. Bunăoară, la Armăşeni din recolta de orzoaică s-a treierat... 3,1 la sută, la Plăieşii de Jos... 1,3 la sută şi am putea enumera încă asemenea exemple de delăsare faţă de treierişul păioasele lor, precum şi faţă de respectarea la timp a obligaţiilor contractuale. Şi mai de neînţeles este faptul că, acum, la începutul lunii octombrie, mai multe unităţi agricole cooperatiste n-au fost în stare să înceapă lucrările de treieriş ! Nu ştim ce au de gînd cei din consiliile de conducere ale cooperativelor din Sînsiitiion, Ciucsîngeorgiu, Borzont, Atia şi Păltiniş, de ce manifestă o asemenea delăsare faţă de recoltă, dar ştim că gospodărind astfel, vor mai avea de treierat şi în luna decembrie, ca să nu vorbim de consecinţele diminuării recoltei pe care, credem, că ei ar trebui să o suporte. Scrisoarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu trasează sarcini precise lucrătorilor din agricultură pentru încheierea neîntârziată a recoltării păioaselor, precum şi pentru desfăşu- I. D. KISS (Continuare în pag. a 3-a) In grădina de vară a braseriei „Carpaţi“ funcţionează, începînd de azi, o mustărie care va desface către populaţie must dulce, pastrama şi alte preparate specifice. Locuitorii oraşului Miercurea-Ciuc sînt invitaţi s-o viziteze. Cu această ocazie ne întrebăm : pe cînd şi alte mustării, căci una singură e puţin ... ? Paralel cu acţiunea de aprovizionare a magazinelor cu articole specifice sezonului de toamnă-iarnă, O. C. L. Miercurea-Ciuc se prea informaţia ZILEI cupă de lărgirea spaţiului comercial. In prezent echipele de constructori lucrează la amenajarea unui magazin specializat în desfacerea articolelor din piele (în locul fostului centru de difuzare a presei de pe strada Petőfi). Lucrările avansează și noua unitate urmează să fie deschisă în zilele următoare. Se lucrează, de asemenea, la amenajarea unui magazin de desfacere a produselor de menaj, cu autoservire, la etajul magazinului metalo-chimice. Telex Astăzi, 1 octombrie, în jurul orei 11:30, posturile noastre de radio şi televiziune vor transmite, în direct mitingul ce va avea loc în Capitală cu prilejul deschiderii anului universitar 1971—1972. LUPTA PENTRU ELIBERAREA Angelei Davis şi a celorlalţi deţinuţi politici din S.U.A. Telex ULTIMA ORĂ reprezintă o luptă pentru drepturile democratice ale întregului popor american — se arată într-un articol al lui Henry Winston, preşedintele naţional al P.C. din S.U.A., publicat în ziarul „Daily World“. LA 30 SEPTEMBRIE, s-a încheiat vizita în U.R.S.S. a unei delegaţii a grupului Bundestagului vest-german pentru legături parlamentare cu U.R.S.S., condusă de preşedintele grupului, Werner Mertes. Intr-o declaraţie făcută înainte de încheierea vizitei, Mertes a relevat că, în cursul convorbirilor cu parlamentarii sovietici, a fost abordată, în primul rând, problema convocării conferinţei europene pentru securitate şi colaborare.