Informaţia Harghitei, octombrie-decembrie 1971 (Anul 4, nr. 1119-1197)
1971-11-25 / nr. 1166
Pag 2 FILMUL - mijloc important de educare şi lărgire a orizontului de cunoştinţe, insuficient valorificat Cea de-a şaptea artă deţine un multiplu arsenal de mijloace de educare a maselor. Acum, mai mult ca oricînd, această artă, datorită condiţiilor minunate create de partidul şi statul nostru, a devenit un bun de care se bucură din plin întregul popor. Transpusă în sfera mijloacelor educaţiei socialiste, ea se dovedeşte a fi un instrument activ în realizarea mutaţiilor în gîndirea şi simţirea unor largi categorii de oameni, de vîrste şi preocupări diferite. ACTIVITĂŢI cu „PRIZĂ“ LA PUBLIC Dar să vedem modul în care factorii responsabili de activitatea cu filmul vin să împlinească, să prezinte fondul educaţional al unor pelicule proiectate pe ecranele cîtorva cinematografe din judeţul nostru. Sunt lăudabile şi ar trebui continuate cu o frecvenţă mărită acţiunile întreprinse la cinematograful „Transilvania“ din Miercurea-Ciuc. Amintim acel „proces cinematografic“, organizat pe marginea filmului „Floarea soarelui“, care a stîrnit un viu interes în rîndul publicului spectator, concursul „Cine ştie, cîştigă“, (pentru tineret) avînd ca subiect filipul „Romeo şi Julieta“ , ori simpozioanele închinate producţiilor româneşti „Tudor“ şi „Mihai Viteazul“, organizate recent la cinematografele „Călimanul“ din Topliţa, „Mioriţa“ din Gheorgheni, şi „Homorod“ din Odorheiu Secuiesc. De la întreprinderea judeţeană cinematografică — Harghita, aflăm că în mediul sătesc funcţionează 101 cinematografe, înzestrate cu aparate moderne. Lunar fiecărui cinematograf sătesc i se repartizează 8—9 filme (de acţiune, muzicale, drame, pentru copii etc.). In acelaşi timp, directorilor de cămine culturale li se trimit, în scris, propuneri vizînd felul activităţilor ce se pot întreprinde pe marginea filmelor repartizate (simpozioane, discuţii cu publicul despre cartea — film etc.). Mai mult, la întreprinderea cinematografică, se redactează scurte recenzii, care însoţesc totdeauna setul de pelicule. Considerăm că munca cu filmul în mediul sătesc primeşte în felul acesta un ajutor substanţial, fiind, totodată orientată spre acele activităţi, ce oferă publicului momentul înţelegerii în profunzime a spectacolului ■ cinematografic. La Voşlobeni, iubitorii filmului au participat de curînd la simpozionul organizat cu ocazia prezentării producţiei româneşti „Baltagul“, care a constituit nu numai o recapitulare a acţiunii romanului, ci şi un emoţionat dialog privind universul sufletesc, voinţa, setea de dreptate a omului de la munte. Aşa cum ne mărturisea directorul căminului cultural „nu puţini din cei prezenţi, munteni ca şi eroii sadovenieni, s-au regăsit în ţesătura acelor discuţii..Printre activităţile cinematografului sătesc din Voşlobeni mai amintim şi prezentarea cîtorva recenzii pe marginea unor filme ca „Răutăciosul adolescent“ şi „Ultima relicvă“, iar dacă ar fi să vorbim despre modul cum sunt primite de către localnici asemenea acţiuni este de-ajuns să consemnăm faptul că în ultimele luni această unitate şi-a realizat planul de încasări în proporţie de 400 la sută ! Se cuvine, de asemenea, să amintim că o parte a succesului muncii cu filmul din această comună aparţine operatorului Anton Leopold — un agitator pasionat, cu multă iniţiativă şi spirit organizatoric. SECVENŢE IN ... NEGRU Din păcate, situaţii ca cele de mai sus pot fi găsite în puţine localităţi din judeţul nostru. In majoritatea cazurilor, formalismul, lipsa de responsabilitate, neglijarea acestui mijloc important de educare a maselor fac să îndepărteze publicul de sălile de cinematograf. In ultimul timp s-a încetăţenit şi părerea, după care micul ecran ar fi răpit un mare număr de spectatori de film chiar în mediul sătesc. După cum este bine ştiut, statisticile pledează împotriva acestei păreri, iar acolo unde se organizează acţiuni interesante cu filmul (Voşlobeni, Praid, Zetea, Căpîlniţa, Lueta, ■Joseni) nu încearcă nimeni să vină cu asemenea argumente. Dimpotrivă, cei care sunt cuprinşi în această muncă se văd puşi în faţa rezolvării unor probleme de amplificare a spaţiului destinat cinematografului. (Accentuăm, totodată, că în localităţile amintite nu lipsesc televizoarele şi dacă se constată o creştere a numărului spectatorilor în sala de film, aceasta se datoreşte faptului că cei prezenţi asistă nu numai la o reprezentaţie obişnuită, ci în prealabil, la descifrarea sensului acţiunii ce va fi urmărită pe ecran, sau ulterior, la discuţii privind spectacolul vizionat — la simpozioane, recenzii etc.), în mod special, atenţia ne-a fost atrasă de două cazuri. La cinematograful sătesc din Subcetate, spectacolele programate între 13—15 septembrie („Ultima vacanţă“) şi 20 —22 septembrie („Femeia să se teamă de bărbat“) au fost suspendate din cauza lipsei de spectatori! Nu sîntem de acord cu nici unul din motivele invocate de Carol Stoica, directorul căminului cultural, întrucît după cîte sîntem informaţi de către întreprinderea cinematografică lucrurile se repetă cam de mult, fără să se fi luat vreo măsură eficientă. Iar, la Cîrţa, sala de cinematograf a fost transformată din 15 octombrie în depozit de cereale ! ! „Aparatul de proiecţie s-a stricat şi am crezut că e mai bine aşa“ — spunea Ferencz Ioan, primarul comunei. Fără să insistăm asupra unor situaţii precare generate de lipsa de combustibil, defecţiunile aparatelor de protecţie şi multe altele, concluzionăm prin a atrage atenţia consiliilor populare locale că în sezonul rece va trebui să asigure desfăşurarea în bune condiţiuni a spectacolelor cinematografice, iar forurile judeţene, răspunzătoare de această muncă să exercite un serios control asupra activităţilor cu filmul în mediul sătesc, deoarece constatările noastre în 18 unităţi nu sunt în măsură să ne bucure. L. CUSNEVICIU 3 La redacţie a sosit o scrisoare Stimată Redacţie. „Subsemnatul Hînganu V. Gheorghe din comuna Bilbor, am cumpărat, la începutul lunii septembrie, de la Cooperativa de consum din Bilbor un televizor, care după 13 zile s-a defectat. Fiind în termen de garanţie, am pus hîrtia în buzunar şi televizorul în spate şi am dat fuga la atelierul de reparaţii radio şi televizoare din Topliţa. Aici maistrul mi-a spus că trebuie înlocuită o piesă, dar atunci nu se găsea. M-a îndemnat să aştept 60 de zile căci s-ar putea să sosească piesa necesară. Acum este noiembrie şi stau tot cu televizorul stricat. Vă rugăm să mă lămuriţi ce aş putea face ?“ Părerea noastră, tovarăşe Hînganu, este să mergeţi din nou la atelierul de reparaţii pentru a-l lămuri pe responsabilul atelierului că televizorul, aflîndu-se în termen de garanţie, atunci cînd s-a defectat, obligaţia lui de serviciu era de a remedia defecţiunea ivită. Se pare că ceva este „defect“ şi la atelierul sus-amintit. Aşa că cele sesizate de dumneavoastră le aducem la cunoştinţa conducerii cooperativei meşteşugăreşti, „Munca colectivă“ din Topliţa, care, sperăm, va depista „piesa“ defectă la atelierul din subordine. GHEORGHE CHIPER (Urmare din pag. 1)conomice şi social-culturale. Acest deziderat — care capătă o tot mai mare însemnătate pe măsura înaintării spre comunism ,— devine o cerinţă de bază a progresului, a propăşirii generale. Căci e cit se poate de firesc ca milioanele de cetăţeni — în dubla lor calitate oferită de societatea socialistă — de producători şi în acelaşi timp de beneficiari ai muncii lor — să participe în mod efectiv şi profund interesaţi in stabilirea jaloanelor progresului, a caracteristicilor şi coordonatelor sale. Partidul nostru, conducerea sa, în frunte cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu, promovează cu consecvenţă această cerinţă de bază a societăţii noastre, devenită de acum principiu al întregii vieţi economico-sociale. Consultarea cu masele în toate prilejurile cînd se preconizează a se lua măsuri de mare importanţă pentru ţară, dezbaterea largă cu comuniştii, cu toţi oamenii muncii, a planurilor economice, a prevederilor de viitor, întîlnirile conducerii de partid şi de stat, ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu, cu oamenii muncii — cu ocazia vizitelor de lucru în judeţe, în întreprinderi şi instituţii — acolo, la faţa locului, unde de fapt prind viaţă prevederile planurilor, sunt numai cîteva, din multiplele şi variatele metode pe care le promovează cu consecvenţă partidul nostru în scopul atragerii maselor la conducerea vieţii economice şi social-culturale. Un exemplu recent şi deosebit de semnificativ este felul cum s-a cristalizat şi aprobat măsurile cu privire la dezvoltarea muncii politico-ideologice, a creşterii conştiinţei membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii. Propunerile tovarăşului Nicolae Ceauşescu — făcute încă în luna iulie a.c., — au fost puse în discuţia întregului partid şi popor, dezbătute pe larg şi în mod amănunţit în adunările comuniştilor, ale tuturor cetăţenilor, în presă, şi abia după ce ele au primit aprobarea unanimă — într-o atmosferă de profund entuziasm, — au fost neştiite de Plenara din 3—5 noiembrie a Comitetului Central al P.C.R. în acest fel hotărîrea recentei plenare este expresia voinţei a milioane de oameni, a devenit o hotărîre a întregului partid şi popor, chezăşie a înfăptuirii sale întocmai. Principiul atragerii maselor la conducerea vieţii economico-sociale se realizează cu tot mai mult succes în ultimii ani şi in activitatea organelor de partid şi de stat , de la nivelul judeţelor, oraşelor şi comunelor, devenind tot mai mult o realitate vie, generatoare de mari energii. Organele de partid, consiliile populare, precum şi alte organizaţii de masă şi obşteşti, militează cotidian pentru ca prevederile lor, hotărîrile să capete girul participării la elaborarea lor, a unui număr cit mai mare de oameni. Dacă e să mă refer doar la activitatea consiliilor populare, pentru a-mi argumenta ideea de mai sus, pot aduce ca exemplu felul cum se elaborează şi se definitivează planurile economice şi bugetele anuale ale localităţilor , întîlnirile periodice între deputaţi şi alegători, comisiile permanente, care sunt metodele eficiente de atragere a maselor de cetăţeni la conducerea treburilor publice. Un domeniu în care participarea oamenilor muncii la viaţa oraşelor şi satelor, la dezvoltarea edilitar-gospodărească a localităţilor este deplină, o constituie munca patriotică. Oamenii muncii participă în mod direct atît la definitivarea planurilor şi angajamentelor în cadrul adunărilor populare, a consfătuirilor între cetăţeni şi deputaţi ce au loc pe circumscripţii, cit şi la traducerea în viaţă a celor stabilite. Aşa se explică participarea numeroasă a locuitorilor judeţului nostru la acţiunile patriotice, care numai în anul 1971 au reprezentat o valoare de peste 66 milioane lei. Viaţa dovedeşte că, pe măsura înaintării pe drumul socialismului, în această etapă deosebit de complexă a construcţiei societăţii socialiste multilateral dezvoltate, participarea maselor la conducerea vieţii economice şi sociale devine tot mai importantă şi necesară. Realizarea măriilor obiective ale planului cincinal 1971— 1975, măreţele prevederi ce le-am stabilit pentru viitor, presupun lărgirea continuă a democraţiei socialiste, adîncirea şi diversificarea metodelor prin care oamenii muncii sunt chemaţi să contribuie la progresul societăţii. Ceea ce am realizat, în acest domeniu, este bun, şi-a dovedit eficienţa în succesele obţinute în toate sectoarele. Dar trebuie să recunoaştem că în această problemă, s-au manifestat şi o seamă de aspecte negative. Uneori întâlnirile între deputaţi şi cetăţeni s-au ţinut formal, propunerile oamenilor, făcute cu diferite prilejuri, n-au fost duse la îndeplinire. De asemenea, s-a manifestat uneori insuficientă preocupare pentru soluţionarea reclamaţiilor şi sesizărilor oamenilor muncii, precum şi alte asemenea manifestări ale insuficientei strădanii pentru consultarea maselor, pentru atragerea lor la viaţa localităţilor. Toate aceste aspecte vor trebui să fie îndepărtate din activitatea consiliilor populare şi să se instaureze peste tot principiul consultării maselor largi de oameni, atît la realizarea obiectivelor şi sarcinilor cît — mai ales — la elaborarea lor. In acest sens e necesar ca, comitetele executive să militeze pentru respectarea întocmai a normelor dreptăţii sociale, pentru dezvoltarea democraţiei socialiste, pentru a se imprima în viaţa fiecărui organ al puterii de stat a unor metode cît mai diverse şi mai eficiente, pentru ca la conducerea vieţii social-economice, să-şi aducă contribuţia fiecare cetăţean, aceasta fiind, de fapt,un aspect deosebit de important al emancipării maselor, al dezvoltării conştiinţei lor socialiste, al înfloririi continue şi multilaterale a judeţului nostru şi al patriei noastre — România socialistă. ATRAGEREA MASELOR LA CONDUCEREA VIETH ECONOMICO-SOCIALE ÜRSELNI „OPINIA PUBLICA (Urmare din nag. l) pretat, cu entuziasm, ele Dengyel l. Andor. Coeziunea interpretativă a evidenţiat omogenitatea spectacolului, punind în evidenţă, totodată, calităţile actoriceşti individuale toate acestea într-o regie modernă. După terminarea spectacolului, artista emerită Dukăsz Anna, directoarea Teatrului maghiar din Sfinţii Gheorghe, şi-a exprimat mulţumirea asupra invitaţiei făcute de a participa la „Săptămîna aniversară“ a mişcării teatrala din Miercurea-Ciuc, arătînd că acest colectiv este gata oricînd a răspunde cu plăcere şi altor invitaţii. * Ieri, în sala Consiliului judeţean al sindicatelor, a avut loc sesiunea ştiinţifică cu tema „Rolul mişcării teatrale în cultura de masă în trecut şi în zilele noastre“. La ora 20, în sala de spectacole a Casei de cultură, Liceul nr. 1 — Miercurea-Ciuc a prezentat drama „Rusticus imperans“. (Urmare din pag. 1) Mulţi dintre conducătorii auto ştiu că în condiţiile drumului alunecos trebuie să circule cu multă atenţie şi cu o viteză pînă la limita evitării oricărui pericol. Cu toate acestea, nu toţi respectă aceste indicaţii. Din această cauză, precum şi datorită poleiului, în seara zilei de 23 noiembrie, numai în zona oraşului Miercurea-Ciuc au avut loc trei accidente mortale. Fiecare conducător auto trebuie să ştie că pentru a opri maşina pe un drum alunecos, este nevoie de aproape dublul distanţei necesare pentru a imobiliza acelaşi autovehicul pe un drum uscat. Trebuie bine stăpînite tehnica virării, a folosirii sistemelor de frînare, a accelerării etc. Starea drumului poate influenţa negativ desfăşurarea normală a traficului rutier. Existenţa apostamentelor îmbibate cu apă constituie un real pericol pentru circulaţia rutieră, mai ales la efectuarea manevrei de depăşire. Acelaşi pericol îl prezintă denivelările existente pe partea carosabilă în condiţiile drumului alunecos. Secţia Drumuri naţionale, Direcţia drumuri judeţene, consiliile populare orăşeneşti şi comunale, trebuie să ia urgente măsuri în aprovizionarea cu materiale antiderapante a şoselelor şi străzilor, instalarea de para-zăpezi în locurile unde necesită, pregătirea utilajelor necesare şi a personalului de deservire în scopul de a se putea interveni prompt în caz de nevoie. Prima zi cu polei ne furnizează numeroase exemple despre lipsa de operativitate a celor însărcinaţi cu întreţinerea drumurilor. Nisipul a început să fie împrăştiat mult prea tîrziu, cînd timpul s-a încălzit şi pericolul derapării a scăzut. De aici necesitatea unei informări operative privind starea drumurilor şi a unei intervenţii imediate. Atragem, pe această cale, atenţia şi pietonilor asupra necesităţii de a respecta întocmai regulile traversării străzilor şi de a ţine seama la trecerile pentru pietoni de eventualele greutăţi ivite în faţa şoferilor în acordarea priorităţii. Este în interesul tuturor ca circulaţia pe timpul iernii să se desfăşoare în condiţii normale fără a fi afectată economia judeţului nostru şi securitatea cetăţenilor. ATENŢIE, şoferi şi pietoni! Aspect din timpul colocviului ştiinţific „250 de ani de existenţă a mişcării teatrale din Miercurea-Ciuc“. Scenă din spectacolul Teatrului de Stat din Sfîntu Gheorghe cu piesa lui Aurel Baranga : „Opinia publică“. O întîmpdare năstruşnică Intr-una din zile, spre surprinderea părinţilor, Pista s-a înapoiat de la şcoală surprinzător de bine dispus. Nu s-a atins de mincare, ţinînd-o tot intr-un fluierat. „Să ştii că a început să ia note mari“ şi mămica, nemai puţind rezista curiozităţii, a început tatonarea în vederea aflării adevărului. — Cum a fost la şcoală, Pişta dragă ? — Ce-ntrebi şi tu mamă, i-a întors-o copilul, parcă n-ai şti, că de trei ani tot îţi povestesc în fiecare zi! — Azi ce-aţi avut ultima oră, a insistat mămica. — Diriginţie, nu ştii că şi anul trecut, simbăta tot dirigenţie am avut ? — Şi ce-aţi făcut la dirigenţie, tot ce făceaţi anul trecut ? — Ei, uite că, de data asta, nu ai mai ghicit ! — Ce vrei să spui ? — Că am făcut ceva, care pînă acum, nu ne-a mai fost cerut! — Vrei să-mi spui şi mie ce anume ? — Simplu: ne-a spus tovarăşul diriginte să luăm o foaiede hîrtie şi să povestim o întimplare năstruşnică. — O întimplare năstruşnică, a sărit mămica surprinsă de-a binelea. Şi tu despre ce ai scris ? — Păi, ce ne-a povestit tata aseară ! — Ce ne-a povestit tata aseară ? — Da, nu-ţi mai aminteşti ? Eu am ţinut minte fiecare cuvînt: cum au discutat la ei la birou că trebuie să organizeze o festivitate, apoi a venit meciul de hochei, nu s-a putut face nimic și cit se speriaseră că dacă află cineva, ar putea s-o încurce. Am scris mult despre frica pe care au tras-o pînă a venit unul cu ideea aceea valoroasă: dacă o festivitate se deschide, înseamnă că se şi închide, atunci de ce atita bătaie de cap cînd termenul închiderii nu a trecut. S-au dus la închidere şi cel care a vorbit, a spus cîteva vorbe în felul acesta : închidem festivitatea care s-a deschis de atîta timp în toată ţara etc. Şi au ştiivat cu faţa curată ... — Ai scris toate astea? Profesorul ce-a spus ? — Că o să vorbească cu tata ! — Şi tu de-aia nu mai poţi de bucurie ? — Păi, de atîta timp mă tot ceartă tata că eu îmi bat joc de munca lui, că îl fac de rîs faţă de colegii de birou care nu au în familiile lor un repetent. Dacă nici acum, cînd i-am făcut munca lui cunoscută, n-o să fie mulţumit... Şi Pişta şi-a reluat plimbarea prin cameră, continuînd să fluiere o melodie veselă. P.S. Asemănarea cu realitatea s-ar putea să nu fie intimplătoare. I. NETE Microfoileton ANUL IV, nr. 1166 JOI, 23 NOIEMBRIE calendar 1890 — S-a născut actorul român. George Vraca. (75 de ani ; m. 1964). 1923 — S-a născut Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R. Erou al Muncii Socialiste. 1895 — S-a născut președintele R.S. Cchollovace Ludvik Svoboda. 1971 — Are loc cel de-al 2-lea Congres al Partidului Comunist German. (Düsseldorf : 25—28). 1943 — A fost constituită Liga de Eliberare Națională (din 1950 a devenit Partidul Comunist Iordanian). 1562 — S-a născut scriitorul spaniol, Felix Lope de Vegal (n. 27. VIII. 1635). 1960 — A murit scriitorul american, Upton Sinclair, (n. 20. IX. 1878). 1971 Vizita în U.R.S.S. a ministrului de externe al R.F.G., Walter Scheel. (25-30). cinema MIERCUREA-CIUC — Cinematograful „Transilvania“ : Secretul planetei maimuţelor, film american. Cinematograful „Harghita" : 11 cunoaşteţi pe Urban ? film german (R.D.G.) ODORHEIU SECUIESC - Cinematograful „Homorod": Zonă închisă, film maghiar. GHEORGHENI — Cinematograful „Mioriţa“ î Asediul, film românesc. Cinematograful „Forestierul“. Femeia să se teamă de bărbat, film grec. BĂLAN — Cinematograful ..Minerul“ ! Al 7-lea continent, film cehoslovaco-iugoslav. TOPLIŢA — Cinematograful „Căliman“i Asediul, film românesc. CRISTlJKU SECUIESC — Cinematograful „Progresul“ : Zestrea domniţei Ralu, film românesc. VLAHIŢA — Cinematograful „Fierarul“ : Profesioniştii, film american. BORSEC — Cinematograful Borsec“ : Medicul de la asigurări, film italian. Cinematograful „Izvorul" : Acţiunea ,,Zimbrul“, film sovietic. BĂILE TUȘNAD — Cinematograful „Oltul", B.D. în alertă, film românesc. PRAID — Cinematograful ..Praid" Anna Karenina, seriile I—11, film sovietic. televiziune 17.30 Deschiderea emisiunii — Emisiune în limba maghiară. 18.30 La volan — emisiune pentru conducătorii auto. 18.50 Timp şi anotimp în agricultură. 19.10 Pentru sănătatea dv. „Ce, cum, cît şi cînd mîncăm?“. 19.20 — 1001 de seri. 19.30 Telejurnalul de scară. 20.00 Cincinalul în acţiune — judeţul Buzău la cotele industrializării. 20.10 ..Eroul de la sfera 79“ — reportaj. 20.25 Avanpremieră. 20.30 Pagini de umor — Mari comici ai ecranului. Pelicule celebre cu : Charlie Chaplin, Fatty Arbuckle, Buster Keaton, D. Pollard, S. Howard. 21.30 Interpretul săptămînii . — Benone Sinulescu. 21.45 Cadran internaţional. 22.30 Luminile rampei. Arii din opere cu Elisabeta Cartiş, Nicolae Florei de la Opera Română din Bucureşti, Ion Budoiu de la Opera Română din Cluj, şi Vasile Pop, de la Teatrul Muzical din Galaţi. 22 50 Telejurnalul de noapte.