Informaţia Harghitei, octombrie-decembrie 1971 (Anul 4, nr. 1119-1197)

1971-11-25 / nr. 1166

Pag 2 FILMUL - mijloc important de educare şi lărgire a orizontului de cunoştinţe, insuficient valorificat Cea de-a şaptea artă deţine un multiplu arse­nal de mijloace de edu­care a maselor. Acum, mai mult ca oricînd, a­­ceastă artă, datorită con­diţiilor minunate create de partidul şi statul nos­tru, a devenit un bun de care se bucură din plin întregul popor. Transpusă în sfera mij­loacelor educaţiei socia­liste, ea se dovedeşte a fi un instrument activ în realizarea mutaţiilor în gîndirea şi simţirea unor largi categorii de oa­meni, de vîrste şi preo­cupări diferite. ACTIVITĂŢI cu „PRIZĂ“ LA PUBLIC Dar să vedem­ modul în care factorii respon­sabili de activitatea cu filmul vin să împlineas­că, să prezinte fondul e­­ducaţional al unor pe­licule proiectate pe ecra­nele cîtorva cinemato­grafe din judeţul nos­tru. Sunt lăudabile şi ar trebui continuate cu o frecvenţă mărită acţiu­nile întreprinse la cine­matograful „Transilva­nia“ din Miercurea-Ciuc. Amintim acel „proces cinematografic“, organi­zat pe marginea filmu­lui „Floarea soarelui“, care a stîrnit un viu in­teres în rîndul publicu­lui spectator, concursul „Cine ştie, cîştigă“, (pen­tru tineret) avînd ca su­biect filipul „Romeo şi Julieta“ , ori simpozi­oanele închinate produc­ţiilor româneşti „Tudor“ şi „Mihai Viteazul“, or­ganizate recent la cine­matografele „Călimanul“ din Topliţa, „Mioriţa“ din Gheorgheni, şi „Ho­morod“ din Odorheiu Secuiesc. De la întreprinderea judeţeană cinematogra­fică — Harghita, aflăm că în mediul sătesc func­ţionează 101 cinemato­grafe, înzestrate cu apa­rate moderne. Lunar fie­cărui cinematograf să­tesc i se repartizează 8—9 filme (de acţiune, muzicale, drame, pentru copii etc.). In acelaşi timp, directorilor de că­mine culturale li se tri­mit, în scris, propuneri vizînd felul activităţilor ce se pot întreprinde pe marginea filmelor re­partizate (simpozioane, discuţii cu publicul des­pre cartea — film etc.). Mai mult, la întreprin­derea cinematografică, se redactează scurte recen­zii, care însoţesc totdea­una setul de pelicule. Considerăm că munca cu filmul în mediul să­tesc primeşte în felul a­­cesta un ajutor substan­ţial, fiind, totodată o­­rientată spre acele acti­vităţi, ce oferă publicu­lui momentul înţelegerii în profunzime a specta­colului ■ cinematografic. La Voşlobeni, iubitorii filmului au participat de curînd la simpozionul organizat cu ocazia pre­zentării producţiei ro­mâneşti „Baltagul“, care a constituit nu numai o recapitulare a­­ acţiunii romanului, ci şi un emo­ţionat dialog privind u­­niversul sufletesc, voin­ţa, setea de dreptate a omului de la munte. Aşa cum ne mărturisea di­rectorul căminului cultu­ral „nu puţini din cei prezenţi, munteni ca şi eroii sadovenieni, s-au regăsit în ţesătura ace­lor discuţii..Printre activităţile cinemato­grafului sătesc din Voş­lobeni mai amintim şi prezentarea cîtorva re­cenzii pe marginea unor filme ca „Răutăciosul adolescent“ şi „Ultima relicvă“, iar dacă ar fi să vorbim despre modul cum sunt primite de că­tre localnici asemenea acţiuni este de-ajuns să consemnăm faptul că în ultimele luni această unitate şi-a realizat pla­nul de încasări în pro­porţie de 400 la sută ! Se cuvine, de asemenea, să amintim că o parte a succesului muncii cu fil­mul din această comună aparţine operatorului Anton Leopold — un a­­gitator pasionat, cu mul­tă iniţiativă şi spirit or­ganizatoric. SECVENŢE IN ... NEGRU Din păcate, situaţii ca cele de mai sus pot fi găsite în puţine localităţi din judeţul nostru. In majoritatea cazurilor, formalismul, lipsa de responsabilitate, negli­jarea acestui mijloc im­portant de educare a maselor fac să îndepăr­teze publicul de sălile de cinematograf. In ultimul timp s-a încetăţenit şi părerea, după care micul ecran ar fi răpit un ma­re număr de spectatori de film chiar în mediul sătesc. După cum este bine ştiut, statisticile pledează împotriva a­­cestei păreri, iar acolo unde se organizează ac­ţiuni interesante cu fil­mul (Voşlobeni, Praid, Zetea, Căpîlniţa, Lueta, ■Joseni) nu încearcă ni­meni să vină cu aseme­nea argumente. Dimpo­trivă, cei care sunt cu­prinşi în această muncă se văd puşi în faţa re­zolvării unor probleme de amplificare a spaţiu­lui destinat cinematogra­fului. (Accentuăm, tot­odată, că în localităţile amintite nu lipsesc tele­vizoarele şi dacă se con­stată o creştere a numă­rului spectatorilor în sa­la de film, aceasta se da­­toreşte faptului că cei prezenţi asistă nu numai la o reprezentaţie obiş­nuită, ci în prealabil, la descifrarea sensului ac­ţiunii ce va fi urmărită pe ecran, sau ulterior, la discuţii privind spectaco­lul vizionat — la simpo­zioane, recenzii etc.), în mod special, atenţia ne-a fost atrasă de două cazuri. La cinematogra­ful sătesc din Subcetate, spectacolele programate între 13—15 septembrie („Ultima vacanţă“) şi 20 —22 septembrie („Femeia să se teamă de bărbat“) au fost suspendate din cauza lipsei de specta­tori! Nu sîntem de a­­cord cu nici unul din motivele invocate de Ca­rol Stoica, directorul că­minului cultural, întrucît după cîte sîntem infor­maţi de către întreprin­derea cinematografică lucrurile se repetă cam de mult, fără să se fi luat vreo măsură eficien­tă. Iar, la Cîrţa, sala de cinematograf a fost transformată din 15 oc­tombrie în depozit de cereale ! ! „Aparatul de proiecţie s-a stricat şi am crezut că e mai bine aşa“ — spunea Ferencz Ioan, primarul comunei. Fără să insistăm asu­pra unor situaţii pre­care generate de lipsa de combustibil, defecţiu­nile aparatelor de pro­tecţie şi multe altele, concluzionăm prin a a­­trage atenţia consiliilor populare locale că în se­zonul rece va trebui să asigure desfăşurarea în bune condiţiuni a spec­tacolelor cinematografi­ce, iar forurile judeţene, răspunzătoare de aceas­tă muncă să exercite un serios control asupra ac­tivităţilor cu filmul în mediul sătesc, deoarece constatările noastre în 18 unităţi nu sunt în mă­sură să ne bucure. L. CUSNEVICIU 3 La redacţie a sosit o scrisoare Stimată Redacţie. „Subsemnatul Hîn­­ganu V. Gheorghe din comuna Bilbor, am cum­părat, la începutul lunii septembrie, de la Coope­rativa de consum din Bilbor un televizor, care după 13 zile s-a defec­tat. Fiind în termen de garanţie, am pus hîrtia în buzunar şi televizo­rul în spate şi am dat fuga la atelierul de re­paraţii radio şi televi­zoare din Topliţa. Aici maistrul mi-a spus că trebuie înlocuită o pie­să, dar atunci nu se gă­sea. M-a îndemnat să aştept 60 de zile căci s-ar putea să sosească piesa necesară. Acum este noiembrie şi stau tot cu televizorul stricat. Vă rugăm să mă lă­muriţi ce aş putea face ?“ Părerea noastră, tova­răşe Hînganu, este să mergeţi din nou la ate­lierul de reparaţii pen­tru a-l lămuri pe res­ponsabilul atelierului că televizorul, aflîndu-se în termen de garanţie, a­­tunci cînd s-a defectat, obligaţia lui de serviciu era de a remedia defec­ţiunea ivită. Se pare că ceva este „defect“ şi la atelierul sus-amintit. Aşa că cele sesizate de dumneavoastră le adu­cem la cunoştinţa con­ducerii cooperativei meşteşugăreşti, „Munca colectivă“ din Topliţa, care, sperăm, va depista „piesa“ defectă la atelie­rul din subordine. GHEORGHE CHIPER (Urmare din pag. 1)­conomice şi social-cultu­­rale. Acest deziderat — care capătă o tot mai mare însemnătate pe măsura înaintării spre comunism ,— devine o cerinţă de bază a pro­gresului, a propăşirii ge­nerale. Căci e cit se poate de firesc ca mi­lioanele de cetăţeni — în dubla lor calitate ofe­rită de societatea socia­listă — de producători şi în acelaşi timp de be­neficiari ai muncii lor — să participe în mod efectiv şi profund inte­resaţi in stabilirea ja­loanelor progresului, a caracteristicilor şi coor­donatelor sale. Partidul nostru, con­ducerea sa, în frunte cu tovarăşul N­i­c­o­l­a­e Ceauşescu, promovează cu consecvenţă această cerinţă de bază a socie­tăţii noastre, devenită de acum principiu al între­gii vieţi economico-so­­ciale. Consultarea cu masele în toate prileju­rile cînd se preconizea­ză a se lua măsuri de mare importanţă pentr­u ţară, dezbaterea largă cu comuniştii, cu toţi oa­menii muncii, a planuri­lor economice, a preve­derilor de viitor, întîl­­nirile conducerii de partid şi de stat, ale tovarăşului N­i­c­o­l­a­e Ceauşescu, cu oamenii muncii — cu ocazia vi­zitelor de lucru în jude­ţe, în întreprinderi şi instituţii — acolo, la faţa locului, unde de fapt prind viaţă preve­derile planurilor, sunt numai cîteva, din mul­tiplele şi variatele me­tode pe care le promo­vează cu consecvenţă partidul nostru în scopul atragerii maselor la conduce­rea vieţii economice şi social-culturale. Un e­­xem­plu recent şi deo­sebit de semnificativ es­te felul cum s-a crista­lizat şi aprobat măsurile cu privire la dezvoltarea muncii politico-ideologi­ce, a creşterii conştiinţei membrilor de partid, a tuturor oamenilor mun­cii. Propunerile tovară­şului N­i­c­o­l­a­e Ceauşescu — făcute în­că în luna iulie a.c., — au fost puse în discuţia întregului partid şi po­por, dezbătute pe larg şi în mod amănunţit în adunările comuniştilor, ale tuturor cetăţenilor, în presă, şi abia după ce ele au primit aproba­rea unanimă — într-o atmosferă de profund entuziasm, — au fost neşti­ite de Plenara din 3—5 noiembrie a Comi­tetului Central al P.C.R. în acest fel hotărîrea recentei plenare este ex­presia voinţei a milioa­ne de oameni, a devenit o hotărîre a întregului partid şi popor, chezăşie a înfăptuirii sale întoc­mai. Principiul atragerii maselor la conducerea vieţii economico-sociale se realizează cu tot mai mult succes în ultimii ani şi in activitatea or­ganelor de partid şi de stat , de la nivelul ju­deţelor, oraşelor şi co­munelor, devenind tot mai mult o realitate vie, generatoare de mari e­­nergii. Organele de par­tid, consiliile populare, precum şi alte organiza­ţii de masă şi obşteşti, militează cotidian pen­tru ca prevederile lor, hotărîrile să capete girul participării la elabora­rea lor, a unui număr cit mai mare de oameni. Dacă e să mă refer doar la activitatea consiliilor populare, pentru a-mi argumenta ideea de mai sus, pot aduce ca exemplu felul cum se e­laborează şi se definiti­vează planurile econo­mice şi bugetele anuale ale localităţilor , întîlni­­rile periodice între de­putaţi şi alegători, co­misiile permanente, care sunt metodele eficiente de atragere a maselor de cetăţeni la conduce­rea treburilor publice. Un domeniu în care par­ticiparea oamenilor muncii la viaţa oraşelor şi satelor, la dezvoltarea edilitar-gospodărească a localităţilor este deplină, o constituie munca pa­triotică. Oamenii muncii participă în mod direct atît la definitivarea pla­nurilor şi angajamente­lor în cadrul adunărilor populare, a consfătuiri­lor între cetăţeni şi de­putaţi ce au loc pe cir­cumscripţii, cit şi la traducerea în viaţă a celor stabilite. Aşa se explică participarea nu­meroasă a locuitorilor judeţului nostru la ac­ţiunile patriotice, care numai în anul 1971 au reprezentat o valoare de peste 66 milioane lei. Viaţa dovedeşte că, pe măsura înaintării pe drumul socialismului, în această etapă deosebit de complexă a construc­ţiei societăţii socialiste multilateral dezvoltate, participarea maselor la conducerea vieţii econo­mice şi sociale devine tot mai importantă şi necesară. Realizarea mă­riilor obiective ale pla­nului cincinal 1971— 1975, măreţele prevederi ce le-am stabilit pentru viitor, presupun lărgirea continuă a democraţiei socialiste­­, adîncirea şi diversificarea metodelor prin care oamenii mun­cii sunt chemaţi să con­tribuie la progresul so­cietăţii. Ceea ce am rea­lizat, în acest domeniu, este bun, şi-a dovedit e­­ficienţa în succesele ob­ţinute în toate sectoare­le. Dar trebuie să recu­noaştem că în această problemă, s-au manifes­tat şi o seamă de aspecte negative. Uneori întâlni­rile între deputaţi şi ce­tăţeni s-au ţinut formal, propunerile oamenilor, făcute cu diferite prile­juri, n-au fost duse la îndeplinire. De aseme­nea, s-a manifestat u­­neori insuficientă preo­cupare pentru soluţio­narea reclamaţiilor şi sesizărilor oamenilor muncii, precum şi alte asemenea manifestări a­­le insuficientei strădanii pentru consultarea ma­selor, pentru atragerea lor la viaţa localităţilor. Toate aceste aspecte vor trebui să fie îndepărta­te din activitatea consi­liilor populare şi să se instaureze peste tot prin­cipiul consultării mase­lor largi de oameni, a­­tît la realizarea obiecti­velor şi sarcinilor cît — mai ales — la elabo­rarea lor. In acest sens e necesar ca, comitetele executive să militeze pentru respectarea întoc­mai a normelor dreptă­ţii sociale, pentru dez­voltarea democraţiei so­cialiste, pentru a se im­prima în viaţa fiecărui organ al puterii de stat a unor metode cît mai diverse şi mai eficien­te, pentru ca la conducerea vieţii social-economice, să-şi aducă contribuţia fiecare cetăţean, aceas­ta fiind, de fapt,­­un as­pect deosebit de impor­tant al emancipării ma­selor, al dezvoltării conştiinţei lor socialiste, al înfloririi continue şi multilaterale a judeţului nostru şi al patriei noas­tre — România socia­listă. ATRAGEREA MASELOR LA CONDU­CEREA VIETH ECONOMICO-SOCI­ALE ÜRSELNI „OPINIA PUBLICA (Urmare din nag. l) pretat, cu entuziasm, ele Dengyel l. Andor. Coeziunea interpreta­tivă a evidenţiat omo­genitatea spectacolului, punind în evidenţă, tot­odată, calităţile actori­ceşti individuale toate acestea într-o regie mo­dernă. După terminarea spec­tacolului, artista emerită Dukăsz Anna, directoa­rea Teatrului maghiar din Sfinţii Gheorghe, şi-a exprimat mulţumi­rea asupra invitaţiei fă­cute de a participa la „Săptămîna aniversară“ a mişcării teatrala din Miercurea-Ciuc, arătînd că acest colectiv este gata oricînd a răspunde cu plăcere şi altor invi­taţii. * Ieri, în sala Consiliu­lui judeţean al sindi­catelor, a avut loc sesiu­nea ştiinţifică cu tema „Rolul mişcării teatrale în cultura de masă în trecut şi în zilele noas­tre“. La ora 20, în sa­la de spectacole a Casei de cultură, Liceul nr. 1 — Miercurea-Ciuc a prezentat drama „Rusti­­cus imperans“. (Urmare din pag. 1) Mulţi dintre conducă­torii auto ştiu că în condiţiile drumu­lui alunecos trebuie să circule cu multă atenţie şi cu o vite­ză pînă la limita evitării oricărui pericol. Cu toate aces­tea, nu toţi respectă a­­ceste indicaţii. Din a­­ceastă cauză, precum şi datorită poleiului, în seara zilei de 23 noiem­brie, numai în zona o­­raşului Miercurea-Ciuc au avut loc trei acci­dente mortale. Fiecare conducător auto trebuie să ştie că pentru a opri maşina pe un drum alunecos, este nevoie de aproape dublul distanţei necesa­re pentru a imobiliza acelaşi autovehicul pe un drum uscat. Trebuie bine stăpînite tehnica virării, a folosirii siste­melor de frînare, a ac­celerării etc. Starea drumului poa­te influenţa negativ des­făşurarea normală a tra­ficului rutier. Existenţa apostamentelor îmbiba­te cu apă constituie un real pericol pentru cir­culaţia rutieră, mai a­­les la efectuarea ma­nevrei de depăşire. A­­celaşi pericol îl prezintă denivelările existente pe partea carosabilă în condiţiile drumului alu­necos. Secţia Drumuri naţio­nale, Direcţia drumuri judeţene, consiliile populare orăşeneşti şi comunale, trebuie să ia urgente măsuri în apro­vizionarea cu materia­le antiderapante a şose­lelor şi străzilor, insta­larea de para-zăpezi în locurile unde necesită, pregătirea utilajelor ne­cesare şi a personalului de deservire în scopul de a se putea interveni prompt în caz de ne­voie. Prima zi cu polei ne furnizează numeroase e­­xemple despre lipsa de operativitate a celor în­sărcinaţi cu întreţinerea drumurilor. Nisipul a început să fie­­ împrăş­tiat mult prea tîrziu, cînd timpul s-a încălzit şi pericolul derapării a scăzut. De aici necesita­tea unei informări ope­rative privind starea drumurilor şi a unei in­tervenţii imediate. Atragem, pe această cale, atenţia şi pietoni­lor asupra necesităţii de a respecta întocmai regulile traversării stră­zilor şi de a ţine seama la trecerile pentru pie­toni de eventualele greutăţi ivite în faţa şo­ferilor în acordarea priorităţii. Este în interesul tutu­ror ca circulaţia pe tim­pul iernii să se desfă­şoare în condiţii nor­male fără a­ fi afectată economia judeţului nos­tru şi securitatea cetă­ţenilor. ATENŢIE, şoferi şi pietoni! Aspect din timpul colocviului ştiinţi­fic „250 de ani de existenţă a mişcă­rii teatrale din Miercurea-Ciuc“. Scenă din spectacolul Teatrului de Stat din Sfîntu Gheorghe cu piesa lui Aurel Baranga : „Opinia publică“. O întîmpdare­ năstruşnică Intr-una din zile, spre surprinderea pă­rinţilor, Pista s-a înapo­iat de la şcoală surprin­zător de bine dispus. Nu s-a atins de mincare, ţinînd-o tot intr-un flu­ierat. „Să ştii că a început să ia note mari“ şi mă­mica, nemai puţind re­zista curiozităţii, a în­ceput tatonarea în ve­derea aflării adevărului. — Cum a fost la şcoa­lă, Pişta dragă ? — Ce-ntrebi şi tu ma­mă, i-a întors-o copilul, parcă n-ai şti, că de trei ani tot îţi povestesc în fiecare zi! — Azi ce-aţi avut ul­tima oră, a insistat mă­mica. — Diriginţie, nu ştii că şi anul trecut, simbă­ta tot dirigenţie am a­­vut ? — Şi ce-aţi făcut la dirigenţie, tot ce făceaţi anul trecut ? — Ei, uite că, de da­ta asta, nu ai mai ghi­cit ! — Ce vrei să spui ? — Că am făcut ceva, care pînă acum, nu ne-a mai fost cerut! — Vrei să-mi spui şi mie ce anume ? — Simplu: ne-a spus tovarăşul diriginte să luăm o foaie­­de hîrtie şi să povestim o întim­­plare năstruşnică. — O întimplare nă­struşnică, a sărit mămi­ca surprinsă de-a bine­­lea. Şi tu despre ce ai scris ? — Păi, ce ne-a poves­tit tata aseară ! — Ce ne-a povestit tata aseară ? — Da, nu-ţi mai amin­teşti ? Eu am ţinut min­te fiecare cuvînt: cum au discutat la ei la bi­rou că trebuie să orga­nizeze o festivitate, apoi a venit meciul de hochei, nu s-a pu­tut face nimic și cit se speriaseră că dacă află cineva, ar putea s-o încurce. Am scris mult despre frica pe ca­re au tras-o pînă a venit unul cu ideea aceea valoroasă: dacă o festi­vitate se deschide, în­seamnă că se şi închide, atunci de ce atita băta­ie de cap cînd termenul închiderii nu a trecut. S-au dus la închidere şi cel care a vorbit, a spus cîteva vorbe în felul a­­cesta : închidem festivi­tatea care s-a des­chis de atîta timp în toată ţara etc. Şi au ştii­­v­­at cu faţa curată ... — Ai scris toate astea? Profesorul ce-a spus ? — Că o să vorbească cu tata ! — Şi tu de-aia nu mai poţi de bucurie ? — Păi, de atîta timp mă tot ceartă tata că eu îmi bat joc de munca lui, că îl fac de rîs faţă de co­legii de birou care nu au în familiile lor un repetent. Dacă nici a­­cum, cînd i-am făcut munca lui cunoscută, n-o să fie mulţumit... Şi Pişta şi-a reluat plimbarea prin cameră, continuînd să fluiere o melodie veselă. P.S. Asemănarea cu realitatea s-ar putea să nu fie intimplătoare. I. NETE Microfoileton ANUL IV, nr. 1166 JOI, 23 NOIEMBRIE calendar 1890 — S-a născut actorul român. George Vraca. (75 de ani ; m. 1964). 1923 — S-a născut Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R. Erou al Muncii Socialiste. 1895 — S-a născut președintele R.S. Cchol­­lovace Ludvik Svoboda. 1971 — Are loc cel de-al 2-lea Congres al Partidului Comunist German. (Düsseldorf : 25—28). 1943 — A fost constituită Liga de Elibera­re Națională (din 1950 a devenit Partidul Comunist Iordanian). 1562 — S-a născut scriitorul spaniol, Felix Lope de Vega­l (n. 27. VIII. 1635). 1960 — A murit scriitorul american, Upton Sinclair, (n. 20. IX. 1878). 1971 Vizita în U.R.S.S. a ministrului de externe al R.F.G., Walter Scheel. (25-30). cinema MIERCUREA-CIUC — Cinematograful „Transilvania“ : Secretul planetei mai­muţelor, film american. Cinematograful „Harghita" : 11 cunoaşteţi pe Urban ? film german (R.D.G.) ODORHEIU SECUIESC - Cinematograful „Homorod": Zonă închisă, film maghiar. GHEORGHENI — Cinematograful „Mio­riţa“ î Asediul, film românesc. Cinematograful „Forestierul“. Femeia să se teamă de bărbat, film grec. BĂLAN — Cinematograful ..Minerul“ ! Al 7-lea continent, film cehoslovaco-iugos­­lav. TOPLIŢA — Cinematograful „Căliman“i Asediul, film românesc. CRISTlJKU SECUIESC — Cinematograful „Progresul“ : Zestrea domniţei Ralu, film românesc. VLAHIŢA — Cinematograful „Fierarul“ : Profesioniştii, film american. BORSEC — Cinematograful Borsec“ : Medicul de la asigurări, film italian. Cinematograful „Izvorul" : Acţiunea ,,Zimbrul“, film sovietic. BĂILE TUȘNAD — Cinematograful „Oltul", B.D. în alertă, film românesc. PRAID — Cinematograful ..Praid"­­ Anna Karenina, seriile I—11, film so­vietic. televiziune 17.30 Deschiderea emisiunii — Emisiune în limba maghiară. 18.30 La volan — emi­siune pentru conducătorii auto. 18.50 Timp şi anotimp în agricultură. 19.10 Pentru să­nătatea dv. „Ce, cum, cît şi cînd mîncăm?“. 19.20 — 1001 de seri. 19.30 Telejurnalul de scară. 20.00 Cincinalul în acţiune — jude­ţul Buzău la cotele industrializării. 20.10 ..Eroul de la sfera 79“ — reportaj. 20.25 Avanpremieră. 20.30 Pagini de umor — Mari comici ai ecranului. Peli­cule celebre cu : Charlie Chaplin, Fatty Arbuckle, Buster Keaton, D. Pollard, S. Howard. 21.30 Interpretul săptămînii . — Benone Sinulescu. 21.45 Cadran internaţio­nal. 22.30 Luminile rampei. Arii din ope­re cu Elisabeta Cartiş, Nicolae Florei de la Opera Română din Bucureşti, Ion Budoiu de la Opera Română din Cluj, şi Vasile Pop, de la Teatrul Muzical din Galaţi. 22 50 Telejurnalul de noapte.

Next