Informaţia Harghitei, octombrie-decembrie 1971 (Anul 4, nr. 1119-1197)
1971-12-04 / nr. 1174
Anul IV, nr. 1174 SIMBATA 4 decembrie 1971 PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA! 4 pagini 30 baniHARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN In prezenţa tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU s-a sărbătorit jubileul de 50 de ani de existenţă a Uzinei de autocamioane din Braşov Una din importantele întreprinderi constructoare de maşini, nu numai ale Braşovului, dar şi ale ţării, Uzinei de autocamioane, a sărbătorit ieri, 3 decembrie, jubileul unei jumătăţi de secol de prodigioasă existenţă. Cu prilejul festivităţii, miile de muncitori, ingineri şi tehnicieni au avut bucuria de a-l avea din nou în mijlocul lor pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România. Moment fericit pentru harnicul colectiv de aici de a-şi exprima sentimentele de dragoste şi preţuire faţă de conducătorul partidului şi statului, de a raporta succesele dobîndite în înfăptuirea sarcinilor cincinalului denumit pe bună dreptate cincinalul construcţiilor de maşini. Aniversarea a prilejuit totodată un bilanţ al etapei parcurse de la înfiinţare şi pînă astăzi al marilor înfăptuiri obţinute sub conducerea partidului în anii socialismului. In vizita la Braşov, secretarul general al partidului a fost însoţit de tovarăşii : Ion Gheorghe Maurer, Maxim Berghianu şi Dumitru Popescu. La sărbătoarea constructorilor de autocamioane iau parte numeroşi foşti muncitori, ingineri şi tehnicieni ai uzinei, astăzi pensionari, sau cărora în decursul anilor le-au fost încredinţate munci de răspundere în activul de partid şi de stat, muncitori şi tehnicieni de la uzinele de tractoare, de la metrom, de la alte mari întreprinderi de renume din centrul industrial Braşov, aniversarea întreprinderii fiind o sărbătoare a tuturor braşovenilor, a întregii ramuri a construcţiilor de maşini, încă de la intrarea în judeţ, unde tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ceilalţi oaspeţi sunt salutaţi de tovarăşul Constantin Dragan, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţeanBraşov al P.C.R., de alţi reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat, au venit în întîmpinare un mare număr de oameni ai muncii. Toţi cei prezenţi fac oaspeţilor o primire deosebit de călduroasă. Se ovaţionează îndelung pentru Partidul Comunist Român, pentru secretarul general, pentru prosperitatea patriei noastre scumpe — Republica Socialistă România. Pînă la porţile uzinei sărbătorite — la Predeal, la Timiş, la Dîrste — mulţimea salută cu bucurie trecerea coloanei oficiale. La intrarea în întreprindere, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ceilalţi conducători de partid şi de stat sunt întîmpinaţi de Ioan Avram, • miniistul industriei construcţiilor de maşini, Constantin Cîrţînă, prim-secretar al Comitetului municipal Braşov al P.C.R., ing. Gheorghe Trică, directorul general al centralei industriale de autocamioane şi tractoare, director-general al uzinei, Pavel Ştefan, secretar al Consiliului Central al U.G.S.R., de reprezentanţi ai conducerii întreprinderii şi un mare număr de muncitori, tehnicieni şi ingineri. Populaţia muncitoare a uzinei ovaţionează (Continuare în pag. a 3-a) Cuvîntarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Dragi tovarăşi, Este o deosebită plăcere pentru mine, pentru tovarăşul Maurer şi pentru ceilalţi tovarăşi de a lua parte la aniversarea împlinirii a 50 de ani de la înfiinţarea uzinei — eveniment important din istoria întreprinderii dumneavoastră, a minunatuluiei colectiv. Doresc să vă adresez cu acest prilej, dumneavoastră, tuturor muncitorilor, tehnicienilor și inginerilor, un salut călduros din partea Comitetului Central al partidului, a Consiliului de Stat, a Consiliului de Miniștri, la care adaug salutul meu personal. (Aplauze puternice, prelungite). în cei 50 de ani de existenţă, uzina dumneavoastră a parcurs un drum lung, devenind astăzi una din cele mai puternice uzine constructoare de maşini din România, cu un colectiv de peste 15.000 de salariaţi. După cum cunoaşteţi, în această perioadă în uzină s-au produs multe maşini şi utilaje. Mica expoziţie pe care am văzut-o astăzi reaminteşte tot ceea ce întreprinderea a produs mai important în anii de cînd a fost creată, se arată cum a crescut, cum s-a dezvoltat acest minunat colectiv de oameni ai muncii cu o înaltă calificare pînă la realizarea autocamionului românesc de astăzi, ce se bucură de o bună apreciere, atît în ţară, cit şi în străinătate. (Aplauze prelungite). Vizitînd unele sectoare noi ale uzinei mi-a făcut o deosebită plăcere să constat că se introduce cu fermitate tehnica avansată, mecanizarea, automatizarea proceselor de producţie, ceea ce contribuie mult la ridicarea nivelului general al producţiei, la îmbunătăţirea continuă a calităţii camionului românesc. Dacă am compara cum arăta uzina cu trei-patru ani în urmă şi cum arată astăzi, am putea spune că ea a suferit transformări radicale în această direcţie. Desigur, nu s-ar putea afirma că nu mai este nimic de făcut , dar rezultatele obţinute în ultimii doi-trei ani pe acest drum al modernizării uzinei dovedesc că avem aici un colectiv puternic în stare să rezolve orice problemă de ordin tehnic. De aceea, aş dori să exprim convingerea mea, a conducerii de partid, că în următorii doi-trei ani, uzina de camioane va deveni una din cele mai moderne întreprinderi de construcţii de maşini din România. Vă urez din toată inima să atingeţi acest nivel în cel mai scurt timp. (Aplauze puternice c urate). Aţi obţinut an de an rezultate de seamă în îndeplinirea sarcinilor de plan. Cincinalul trecut l-aţi realizat în bune condiţiuni, iar planul pe anul acesta — primul an al actualului cincinal în care uzina dumneavoastră urmează să producă un nou camion modern — de asemenea se realizează şi chiar se depăşeşte cu un anumit procent. înţeleg că uzina este în transformare, că are loc, o dată cu asigurarea producţiei, şi dezvoltarea şi dotarea ei, de aceea consider că rezultatele pe acest prim an al cincinalului sînt bune, cu toate că ele nu sînt încă pe măsura acestui puternic colectiv. Am convingerea că în următorii patru ani ai cincinalului veţi obţine asemenea rezultate încît, la sfîrşitul anului 1975, prevederea înscrisă în plan, de a ajunge la circa 38.000 de camioane, să o depăşiţi cu cel puţin cîteva mii de camioane. Există toate posibilităţile pentru aceasta, iar construcţiile pe care le realizaţi acum vor permite să se producă mult mai mult decit este prevăzut în plan. (Continuare în pag. a 3-a) Cum sînt asigurate condiţiile de muncă în întreprinderi ? Zilele friguroase, au devenit tot mai frecvente. De altfel, zăpada şi-a făcut de cîteva ori pînă acum apariţia. Aşa cum fiecare cetăţean se pregăteşte pentru iarnă, procurîndu-şi din vreme unele produse alimentare, reparîndu-şi locuinţa şi asigurîndu-şi combustibilul necesar încălzirii, tot aşa fiecare întreprindere industrială se pregăteşte să treacă prin anotimpul friguros, luînd măsurile ce se impun pentru a asigura bunul mers al producţiei, al întregii activităţi economice. Pe planul Uzinei „Tehnoutilaj“ din Odorheiu Secuiesc, cuprinzînd măsurile privind pregătirea întreprinderiipentru iarnă, tehnicianul László Mózes de pe serviciul mecanic-șef ne indică obiectivele rezolvate în mare majoritate, întrucît acest plan fusese întocmit încă în luni, septembrie. Luna trecută s-au reparat toate acoperişurile, făcîndu-se izolările necesare. Geamurile sparte din secţiile de fabricaţie au fost înlocuite, în întreaga întreprindere. Aceste măsuri, împreună cu îmbunătăţirea ventilaţiei în ateliere, prin asigurarea, în permanenţă a fluxului de aer proaspăt, vor asigura condiţii optime de lucru, în toate cele trei schimburi. Centrala termică a fost verificată şi funcţionează bine, rămînînd însă a fi rezolvată altă problemă : aprovizionarea ritmică cu combustibil. Pentru că, deşi întreprinderii i-au fost repartizate cantitățile necesare, nu există totdeauna vagoane cisternă pentru transport, centrala termică neavînd asigurat combustibilul necesar pentru o durată mai mare de o săptămînă. Este o problemă ce trebuie rezolvată cît mai curînd, pentru a nu se întîmpla ca în iarna trecută, cînd motorina a lipsit cîteva zile. Au fost reparate cabinele generatoarelor de acetilenă, introducîndu-se şi elemente de calorifer pentru a împiedica îngheţarea utilajelor şi a se putea lucra din primele ore ale dimineţii. Producţia elementelor de răcire — operaţie care în iarna trecută se făcea în aer liber — se efectuează acum într-un spaţiu închis, dotat cu surse de încălzire. La atelierul de zincare, vechea pompă manuală de combustibil a fost înlocuită, iar la vopsitorie sistemul de încălzire a fost pus la punct, aeroterma funcţionînd în bune condiţiuni. In exterior, conductele au fost izolate pentru a se preveni degradările, la fel şi hidranţii care au fost izolaţi prin cutii de lemn umplute cu rumeguş. Parcul auto, ca şi electrocarele, au fost verificate în întregime, schimbîndu-se electrolitul din acumulatori şi pregătindu-se lăzile cu nisip, lanţurile şi lopeţite. La un tractor a fost montat un plug pentru curăţirea zăpezii de pe principalele căi interioare de comunicaţie, în acelaşi scop formîndu-se şi o echipă de muncitori. Aşadar, la „Tehnoutilaj“, iarna nu va putea pricinui perturbări în activitatea întreprinderii. In imediata vecinătate, la fabrica de apă, inginerul Halmăgyi Ştefan, şeful serviciului mecanic-şef, ne prezintă un plan de măsuri privind pregătirea întreprinderii pentru iarnă, în care s-a avut în vedere, în principal, înlăturarea curentului de aer din secţii şi revizuirea instalaţiilor de încălzire, întrucît aici lucrează un mare număr de femei, mult mai sensibile la curent şi la variaţiile temperaturii, putîndu-se îmbolnăvi cu uşurinţă, măsurile sînt perfect justificate. Cazanele din centrala termică au fost reparate din vreme, iar radiatoarele de încălzire din halele de producţie şi birouri, au fost revizuite. Cum spuneam, halele de producţie s-au bucurat de o atenţie specială, s-a reparat izolaţia hidrofugă de pe acoperiş, uşile metalice şi tocurile de beton, ferestrele , luminatoarele au fost curăţite, iar tîmplăria metalică a fost revopsită cu miniu de plumb. In incintă au fost reparate drumurile de acces, iar în jurul clădirii fabricii s-au amenajat trotuare. Insta- V. RADU (Continuare în pag. a 2_a) IN PAGINA A III-A : Decret privind conferirea titlului de „Erou al Muncii Socialiste“ Decret privind conferirea Ordinului „Steaua Republicii Socialiste România“, clasa I Uzinei de autocamioane Braşov - Bääju ,min ' Anticipaţie hibernală pe străzile oraşului Miercurea-Ciuc. Foto: Al. Szakács /tingftt ni ai Datorită modificărilor de tensiune a liniei electrice, azi, între orele 8.00—16.00 se va întrerupe, timp de o oră, curentul la următoarele instituţii şi întreprinderi: P.T.T.R., Casa de cultură şi I.C.M.J.H. Joi, în Miercurea-Ciuc, a fost deschis magazinul de jucării al O.C.L. Mixt din strada Florilor nr. 4 (în fotografia de alături), unde sunt prezentate cele mai variate jucării mecanice, din material plastic şi lemn, păpuşi, ursuleţi etc. Azi, la Fabrica de confecţii din Miercurea- Ciuc va avea loc un schimb de experienţă pe tema : „Comisiile de disciplină — mijloace eficiente de educare a oamenilor muncii în spiritul unei înalte responsabilităţi faţă de sarcini, la locul de muncă“. La acţiunea, organizată de Comitetul orăşenesc de partid, participă reprezentanţi ai organizaţiilor de partid, sindicate, U.T.C., a conducerilor administrative din întreprinderile economice din oraşul Miercurea-Ciuc. In oraşul Cristuru Secuiesc, răspunzînd necesităţilor mereu crescînde ale populaţiei, se află în curs de finisare un magazin de prezentare aparţinînd întreprinderii de morărit şi panificaţie, care va lărgi desfacerea produselor de panificaţie. Formaţia ele muzică uşoară „Saepya“, a Ca Isei de cultură din Miercurea-Ciuc va susţine , azi la ora 17 şi 20 la Gheorgheni, un spectacol, cu concursul soliştilor Fogarassi György şi Szabó J Edith din Tg. Mureş. Momentele vesele vor fi asigurate de Berko György şi Botka László, ace Ttori ai Teatrului maghiar de stat din Sfintu Ghe- orghe. Acelaşi spectacol va fi susţinut, duminică ,5 decembrie, a.c. in faţa iubitorilor de muzică uşoară din Ditrău, Ciumani şi Joseni. rormr Reuşită deplină în acţiunea de difuzare a cărţii politice Ampla acţiune de difuzare a cărţii politice în masa oamenilor muncii s-a încheiat cu frumoase rezultate, ceea ce învederează interesul cititorilor pentru problematica majoră a contemporaneităţii noastre, în cadrul ,,zilelor cărţii politice“, cu care prilej s-a pus un deosebit accent pe literatura social-politică, ştiinţifică şi istorică, s-au vîndut prin centrele de carte din judeţ lucrări în valoare de 25.000 Iei. Merită evidenţiate acţiunile de la Fabrica de confecţii din Miercurea-Ciuc şi de la Filatura de in din Gheorgheni, cele mai reuşite din judeţ. Menţionăm neobosita rîvnă depusă de coordonatoarea activităţii librăriilor din judeţ, Szabó Margareta, care, împreună cu librarii din oraşele şi satele harghitene, a încheiat cu succes acţiunile cuprinse în „zilele cărții politice”. „Avem o ţară frumoasă şi bogată, un popor harnic şi cutezător, care timp de prestedouă milenii, în ani grei de restrişte, înfrăţit cu codrii, rîurile şi văile, şi-a apărat glia, iar acum, sub conducerea partidului, îşi zideşte o viaţă nouă.*“ O vizită în oraşul Tirgovişte — cetate de scaun a Ţării Româneşti vreme de mai bine de trei veacuri , oferă, în aceste zile, imaginea linei îmbinări inedite a trecutului cu prezentul şi viitorul. Atestată, documentar, în urmă cu 575 de ani, localitatea de la poalele dealurilor sub-carpatice îşi prezintă trecutul glorios prin fosta Curte Domnească, Turnul Chindiei, zidurile palatului brîncovenesc, turlele bisericii domneşti monumente cu adinei rezonanţe în istoria neamului nostru, hrisoavele care, prin vorbesc de faptul că aici Macarie şi Coresi au cultivat pentru prima dată în Ţara Românească slova aducătoare de lumină spirituală, (din teascurile tiparului adus la Tîrgovişte de Radu cel Mare ieşind, încă din 1508, Liturghierul, Octoihul şi Evanghelierul), ca şi prin numele unor străzi ca Tabaci sau Boiangii, amintind de străvechile meşteşuguri ale locuitorilor de odinioară ai urbei. De asemenea, localnicii iţi vorbesc,, nu fără mîndrie, de oameni pe care cultura noastră ii ţine in mare cinste : de Udrişte Năsturel, întemeietorul primei şcoli superioare în această parte a ţării, de învăţatul stolnic Constantin Cantacuzino, de poeţii Văcăreşti, de Ion Heliade Rădulescu, Grigore Alexandrescu, Brătescu- Voineşti, actorul Tony Bulandra şi mulţi alţii care au îmbogăţit tezaurul culturii poporului nostru. Pînă in urmă cu puţin timp oraşul a trăit in umbra a două realităţi esenţiale : Curtea Domnească cu vestigiile ei istorice şi Uzina de utilaj petrolier, care readusese în actualitate celebritatea fostei cetăţi de scaun, datorită produselor sale răspindite pe toate schelele petroliere din ţară. De cîţiva ani încoace, mai precis de prin toamna anului 1969, peste oraş s-a revărsat ca un torent perspectiva luminoasă a viitorului. Oraşul prinsese conturul contemporaneităţii, a epocii de masivă industrializare socialistă, deocamdată, pe planşetele proiectanţilor, pe machete, înfăţişind viitorul preconizat de partid acestei străvechi localităţi. Curînd constructorii au început să dea viaţă acestor proiecte. In partea de COSTICA TIMIŞ (Continuare în pag. a 2-a) EMBLEME CONTEMPORANE fosta „cetate de scaun in ir TELEFOANE UTILITARE ODORHEIU SECUIESC — Comitetul municipal al P.C.R. 1049 — Consiliul popular 1782 sau1783 — Centrul de combustibili 1121 — Secţia coafură, radio, T.V. 1891 — Grupul şcolar agricol 1473 — Grupul şcolar sanitar 1877 — Policlinica nr. 1 1915 — Liceul Dr. Petru Groza 1779 — Liceul economic 1585 — Liceul pedagogic 1583 — O.C.L. Mixt 1093 — Procuratura locală 1107 sau1770 — Spitalul Unificat teritorial 1186 sau1187 IN ZIARUL NOSTRUDE AZI: • Filmul — şcoală a educaţiei socialiste şi comuniste • Juristul vă răspunde (Pag. a 2-a) • Şedinţa Prezidiului U.C.I. • Din ţările socialiste (Pag. a 4-a) ££ ..3