Informaţia Harghitei, octombrie-decembrie 1971 (Anul 4, nr. 1119-1197)

1971-11-25 / nr. 1166

Anul IV, nr. 1166 JOI 25 noiembrie 1971 După cum se ştie, pla­nul de dezvoltare econo­­naico-socială a României pe perioada 1971—1975 adoptat de Marea Adu­nare Naţională prevede o creştere de 16—20 la sută a producţiei în in­dustria lemnului, creş­tere ce se va realiza în primul rînd prin redu­cerea pierderilor şi a consumurilor specifice, atît în exploatări, cît şi la prelucrare, precum şi prin intensificarea valo­rificării deşeurilor. Va­lorificarea superioară a masei lemnoase consti­tuie în ţara noastră o problemă de stat. Gos­podărirea raţională a pădurilor, economia în consumul de lemn şi efi­cienţa utilizării acestei materii prime sunt preo­cupări care se regăsesc în mai multe documente ale partidului şi statului nostru referitoare la dezvoltarea economiei naţionale. Studii de specialitate la nivel mondial, tra­­tînd perspectivele dife­ritelor materiale, atri­buie lemnului și produ­selor bazate pe lemn un viitor cert, asigurat de un raport supraunitar dintre cerere și ofertă. „Foamea“ de lemn în viitorii cinci ani se con­cretizează într-un defi­cit mondial de circa 30 milioane metri cubi anu­al. Rezultatele acestor calcule conduc la pola­rizarea eforturilor pen­ Blaza Deşeurile lemnoase — baza producţiei de plăci aglomerate in judeţul nostru tru prevenirea unei cri­ze a lemnului în peri­oadele următoare. Prin această prismă trebuie privită preocu­parea şi grija perma­nentă a partidului şi sta­tului nostru pentru gos­podărirea raţională a pă­durilor şi utilizarea ju­dicioasă a lemnului. Judeţul Harghita, a­vînd o puternică bază pentru industria fores­tieră şi perspective deo­sebite datorită însemna­telor investiţii prevăzute pentru anii următori, se aliniază activ în frontul general pentru gospodă­rirea raţională a „auru­lui verde“. Deşi exploatează anual aproape un milion de metri cubi de lemn, uni­tăţile Combinatului de exploatare şi industria­lizare a lemnului Miercurea-Ciuc primesc din afară încă aproxi­mativ 250.000 metri cubi diferite produse brute — buşteni fag pentru decalaj, cherestea, buş­teni de stejar etc.—sau semifinite — plăci aglo­merate, doage, frize, plăci fibrolemnoase etc. Din prelucrarea meca­nică a unui volum de circa 900.000 metri cubi de materiale lemnoase diferite anual, rezultă, inevitabil, cantităţi a-Inginer N. GEORGESCU, consilier la C.E.I.L. Miercurea-Ciuc (Continuare in pag. a 22 a) ICINCINALTIL" Schimb de experienţă Zilele trecute a avut loc, la Ciceu, un schimb de experienţă pe tema : „Munca politică de ma­să în sprijinul dezvol­tării sectorului zooteh­nic şi al producţiei ani­maliere“, care a prilejuit un fructuos schimb de opinii între secretarii or­ganizaţiilor de partid, preşedinţii cooperative­lor agricole de produc­ţie din bazinul Ciucului, şefi de ferme şi briga­dieri zootehnici. MisacuasA-Give PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA! 4 pagini 30 baniHARGHITEI BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ­­­ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Industria judeţului Harghita a îndepli­nit planul producţiei globale pe 11 luni Din datele centralizate la Direcţia judeţeană de statistică, rezultă că INDUSTRIA JU­DEŢULUI NOSTRU A ÎNDEPLINIT PLANUL PRODUCŢIEI GLOBALE PE 11 LUNI ÎN ZIUA DE 24 NOIEMBRIE, cu şase zile înainte de termen. Este o realizare notabilă, urmare firească a muncii avîntate, plină de dăruire a muncitorilor, tehnicienilor, inginerilor, tuturor salariaţilor din întreprinderile industriale harghitene — români şi maghiari — pentru înfăptuirea sarcini­lor puse de partid, pentru îndeplinirea angajamentelor luate în întrecerea socialistă pe anul 1971. Calculele preliminare arată că în zilele care au mai rămas pînă la sfîrşitul lunii se va obţine de către industria judeţului nostru O PRODUCŢIE GLOBALĂ SUPLIMENTARĂ DE APROXIMATIV 57 MILIOANE LEI, mai mult decit angajamentele pe care şi le-au asumat colectivele de muncă ale întreprinderilor industriale în întrecerea socialistă pe acest an. Volumul de producţie globală suplimentară obţinută în 11 luni se materializează în pro­ducerea peste prevederile planului a unor însemnate cantităţi de fontă, utilaje tehnologice pentru industria metalurgică şi pentru industria alimentară, cherestea din răşinoase, plăci din particule aglomerate din lemn, mobilă (în unităţile aparţinînd Ministerului Industriei Lem­nului), confecţii, textile, tricotaje, aţă în diferite sortimente şi alte produse. Participarea plenară a oamenilor muncii, români şi maghiari, din industria judeţului nostru la activitatea înflăcărată pentru înfăptuirea sarcinilor de plan, a programului de înflo­rire a României socialiste elaborat de partid este o strălucită expresie a adeziunii lor unani­me, a încrederii lor neţărmurite faţă de politica înţeleaptă a partidului nostru comunist, poli­tică menită să ridice România socialistă pe cele mai înalte trepte ale progresului şi civilizaţiei. UZINA DE FIER VLĂHIŢA Metalurgiştii vlăhiţeni s-au înscris prin­tre colectivele de muncă care au îndeplinit, înainte de termen, planul producţiei globale pe 11 luni. Conform datelor preliminare, ei vor realiza, în zilele ce au mai rămas pînă la sfîr­şitul acestei luni, o producţie globală suplimen­tară în valoare de 6,5 milioane lei, livrînd bene­ficiarilor însemnate cantităţi de fontă şi utilaje pentru industria metalurgică, peste prevederile planului. TEHNOUTILAJ ODORHEIU SECUIESC Colectivul de muncă al acestei întreprinderi a înfăptuit cu succes planul producţiei globale pe 11 luni, avînd create toate condiţiile ca pînă la sfîrşitul lunii să realizeze peste prevederile planului, o producţie globală în valoare de peste două milioane lei. Metalurgiştii din Odorheiu Secuiesc pun astfel la dispoziţia beneficiarilor, peste prevederile planului, însemnate cantități de utilaje pentru industria alimentară. 250 ani de existenţă a mişcării teatrale din Miercurea-Ciuc „OPINIA PUBLICĂ“ supusă opiniei publice în cadrul desfăşurării „Săptămînii aniversare“ a mişcării teatrale din Miercurea-Ciuc, în sala de spectacole a Casei o­­răşeneşti de cultură, co­lectivul Teatrului ma­ghiar de stat, din Sfintu Gheorghe a prezentat spectacolul cu piesa­­ „Opinia publică“ de Au­rel Baranga. Spectacolul, pus in scenă de artiştii aprecia­tului teatru, în versiunea maghiară, a prilejuit a­­tit spectatorilor cit şi colectivului, vizionarea unei premiere care s-a bucurat de succes. Piesa cunoscutului dramaturg Aurel Baran­ga satirizează unele as­­pecte şi laturi negative ale vieţii sociale. Biro­ratismul, corupţia, ser­vilismul sunt doar cîte­­va din trăsăturile de ca­racter ale personajelor atît de bine conturate de autor şi întregite de ac­tori. Directorul ziarului, tipul carieristului, cu substraturi de fineţe a fost interpretat cu mă­iestrie de Kölö Béla. Be­­jenaru, administratorul ziarului, tipul corupt al slugarnicului, pricind la dispoziţia şefului, se în­cadrează printre cei decăzuţi din punct de vedere social ignorîn­­du-şi personalitatea şi demnitatea. In contextul de acţiu­ne al piesei, personajul care în ansamblu este oarecum pozitiv, prelu­crat de dramaturg din realitate, e redactorul Chitlaru, a fost inter­­ NADIA POP (Continuare in pag. a 2.a) Fabrica de stofă de mobilă şi ţe­sături industriale din oraşul Gheor­gheni se află în plină construcţie. Foto ! • \ _ ' ''Z'Cy­mI «SĂI ' A* AL. SZAKÁCSi încheierea vizitei de prietenie în ţara noastră a tovarăşului IOSIP BROZ TITO încheierea convorbirilor oficiale româno -­­ve Miercuri, 24 noiembrie, au con­tinuat, la sediul Comitetului ju­deţean­­ Timiş al P.C.R., con­vorbirile oficiale între tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar gene­ral al Partidului Comunist Ro­mân, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Ro­mânia, şi tovarăşul Iosip Broz Tito, preşedintele Republicii So­cialiste Federative Iugoslavia, preşedintele Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia. La convorbiri, din partea ro­mână, au participat tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, membru al Co­mitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., pre­şedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Paul Niculescu-Miail, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiu­lui Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Iiie Verdeţ, membru al Comitetului Executiv, al Prezi­diului Permanent al C.C. al P.C.R., prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Emil Dră­­gănescu, membru al Comitetu­lui Executiv al C.C. al P.C.R., vi­cepreşedinte al Consiliului de Miniştri, preşedintele părţii ro­mâne în Comisia mixtă româno­­iugoslavă de colaborare economi­că, Cornel­iu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Vasile Vlad, şef de secţie la C.C. al P.C.R., Ion Florescu, şef de secţie la C.C. al P.C.R., Constantin Mitrea, con­silier la C.C. al P.C.R., Vasile Şandru, ambasadorul României la Belgrad, şi Gheorghe Colţ, di­rector în Ministerul Afacerilor Externe. Di­n partea iugoslavă au parti­cipat tovarăşi Genial Biedici, preşedintele Consiliului Executiv Federal, Dragoslav Markovici, preşedintele Adunării R.S. Serbia, membru al Prezidiului R.S.F.I., Stane Dolanţ, preşedintele in funcţiune al Biroului Executiv al Prezidiului U.C.I., Mirko Tepavaţ, secretar federal pentru afacerile externe, membru al Prezidiului U.C.I., Duşan Gligorievici, mem­bru al Consiliului Executiv Fe­deral, preşedintele părţii iugosla­ve în Comisia mixtă de colabora­re economică iugoslavo-română, Marko Vrhoneţ, şef adjunct al Cabinetului Preşedintelui Repu­blicii,­­ Iso Njegovan, ambasado­rul R.S.F. Iugoslavia la Bucureşti, Miloş Milovschi, consilier al pre­­­şedintelui republicii pentru afa­cerile externe, Giuro Vucolici, di­rector la Secretariatul Federal pentru Afacerile Externe, și Mu­rat Agovici, consilier la Secreta­riatul Federal pentru Afacerile Externe. Cea de-a doua zi a convorbiri­lor a fost consacrată discutării u­­nor probleme actuale ale situaţiei internaţionale. Părţile au consta­tat cu satisfacţie că punctele de vedere ale României şi Iugosla­viei sunt identice sau foarte a­­propiate în aprecierea evenimen­telor care au loc în viaţa inter­naţională. Cei doi preşedinţi au apreciat acţiunile menite să contribuie la convocarea Conferinţei în, proble­mele securităţii europene, expri­­mîndu-şi convingerea că trebui® (Continuare în pagina a 4-a) ­inotimpul friguros ridică probleme deosebite in circulaţia rutieră Aflîndu-ne în­ pragul crnii, al apariţiei ghe­­ţ­ii şi poleiului pe şose­te, se impune, cu nece­sitate, luarea unor mă­suri eficiente menite a preveni producerea e­­ven­imentelor rutiere. In primul rînd, e vor­ba de pregătirea minu­ţioasă a autovehiculelor pentru a fi apte să răs­pundă tuturor solicită­rilor pe care le reclamă circulaţia în astfel de împrejurări. Uzura pneurilor, pe timp de gheaţă, polei sau mîzgă favorizează producerea derapării, aderenţa ro­ţilor autovehiculelor, se micşorează în mod sim­ţitor direct proporţional cu uzura pneurilor, şi viteza de deplasare.­­Au­tovehiculele pe timpul iernii trebuiesc dotate cu lopeţi, lanţuri anti­derapante, saci cu nisip, pene şi alte accesorii, fără a mai sublinia ne­cesitatea stării tehnice ireproşabile a autovehi­culelor. Revizorii teh­nici şi şoferii au datoria să controleze cu deose­bită atenţie, înainte de plecarea în cursă auto­vehiculul, buna funcţio­nare a clacsoanelor, fa­rurilor (şi de ceaţă), a sistemelor de semnali­zare, ştergătoarelor de parbriz, a sistemelor de frinare, atît la vehiculul trăgător cît şi la re­morci. Frînele trebuie să fie eficace la toate roţile şi reglate uniform, iar încărcătura în caro­serie trebuie să fie re­partizată proporţional pe suprafaţa bazei aces­teia. E bine să se inten­sifice instructajul zilnic cu şoferii privind parti­cularităţile circulaţiei pe timpul iernii şi a drumului nefavorabil. NISTOR COLBAN, ofiţer de miliţie (Continuare în pag. a 2-a) Atenţie, şoferi şi pietoni! Vizita de lucru a tovarăşului Manea Mă în judeţul Harghita Ieri, 24 noiembrie 1971, tovarăşul Manea Mă­­nescu, membru al Comi­tetului Executiv, al Pre­zidiului Permanent, se­cretar al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului Economic, însoţit de to­varăşii Ludovic Faze­kas, prim-secret­ar al Comitetului judeţean Harghita al P.C.R., şi Ovidiu Munteanu, secre­tar al Comitetului ju­deţean de partid, şi-a continuat vizita de lu­cru în judeţul nostru. In cursul dimineţii, au fost vizitate unităţi eco­nomice şi social-cultu­­rale din oraşul Miercu­rea-Ciuc. La fabrica de confecţii — unde a fost întîmpinat de tovarăşii Răduly Alexe, prim-se­­cretar a­l Comitetului o­­răşenesc de partid, şi Ion Crăciun, ministrul industriei uşoare, — la filatura de bumbac şi fabrica de tricotaje, în (Continuare în pag. a 3-a) Atragerea maselor la conducerea vieţii economico-sociale — condiţie de bază­­ a progresului continuu şi multilateral Societatea socialistă îşi proclamă — pen­tru prima dată în­ istoria omenirii — ca lege fundamentală a sa, bunăstarea şi ferici­rea milioanelor de oa­meni ai muncii; este o­­rînduirea socială ce des­cătuşează minţile şi bra­ţele tuturor celor ce muncesc, punîndu-le în slujba unui ţel nobil: emanciparea socială şi naţională. Tot ceea ce se realizează în Româ­nia — în economie, ar­tă, cultură — spuneţi tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului — este închinat omului, bunăstării şi fericirii sale. Intr-adevăr suntem­ martorii — şi totodată făuritorii — unor suc­cese remarcabile obţinu­te în complexul proces de industrializare a ţă­rii, creşterii continue a agriculturii, realizării unor lucrări de cultură şi artă care se bucură de aprecieri, atît pe plan naţional cît şi uni­versal. Toate aceste suc­cese — obţinute de har­nicul nostru popor sub conducerea partidului — se reflectă în progresul continuu al vieţii sociale, în numeroa­se realizări edilitar-gos­­podăreşti, în nivelul de trai aflat în permanen­tă ascensiune. Socialismul este un proces uriaş în ca­re oamenii muncii, descătuşaţi de exploata­re şi nedreptăţi, ,îşi u­­nesc energiile fizice şi intelectuale în scopul sfînt al propăşirii patri­ei şi a cetăţenilor ei. Tocmai complexitatea acestui proces, vastita­tea şi importanţa obiec­tivelor pe care ni le propunem a le realiza, presupune — în mod obiectiv, ca pe o condi­ţie esenţială a progre­sului continuu şi multi­lateral — participarea tuturor oamenilor la înfăptuirea măreţelor sarcini stabilite de par­tid — o participare to­tală, deplină­­ şi, tot­odată, atragerea maselor nu numai la procesul creaţiei materiale, ci şi la conducerea vieţii .­(Continuare in pag. a 2_a) KOVACS B. MIHAI, prim-vicepreşedinte al Consiliului popular al judeţului Harghita Azi, 25 noiembrie, la ora 20, sala de spectacole a Casei de cultură din Miercurea-Ciuc găzdu­ieşte spectacolul de tea­tru „Scuză“ de Szabó Lajos. Prezentată publi­cului de către talenta­tul colectiv al Teatrului din Tg. Mureş, secţia maghiară, piesa de tea­tru „Scuză“ se înscrie în amplul program tea­tral dedicat sărbătoririi a 250 de ani de existen­ţă a mişcării teatrale din Miercurea-Ciuc. Preocupîndu-se­ de îm­bogăţirea sortimentelor oferite populaţiei, în­treprinderea de panifi­caţie îşi sporeşte conti­nuu numărul de produ­se. De curînd unitatea din Odorheiu Secuiesc a pus în vînzare bis­cuiţi „Szertels“, precum şi gogoşi. Unitatea in­vită pe consumatori să-şi spună părerea Ieri, la Casa de cultu­ră din staţiunea balneo­climaterică Băile Tuş­nad, colectivul biblio­tecii a organizat un me­dalion literar „Liviu Re­­breanu“, medalion ce s-a bucurat de o unani­mă apreciere din partea publicului aflat la o­­dihnă în această sta­ţiune. TIMPUL PROBABIL Vremea va fi rece, cu cer variabil, mai mult senin. Vîntul va sufla slab dinspre N. Minime­le vor oscila între —9 şi —7 grade, iar maximele vor fi cuprinse între —2 şi +3 grade, în cursul nopţii şi dimineaţa va fi ceaţă. PRONOEXPRES . Rezultatele tragerii: din 24 noiembrie 1971 . Extragerea II 6, 1, 39, 21, 25, 15 . Fond­ de premii: L070.982 lei; Extragerea a II-a :­­ 26, 4, 13, 20, 32. Fond de premii451.739 lei despre noul de biscuiţi, sortiment

Next