Informaţia Harghitei, octombrie-decembrie 1971 (Anul 4, nr. 1119-1197)

1971-12-04 / nr. 1174

Anul IV, nr. 1174 SIMBATA 4 decembrie 1971 PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA! 4 pagini 30 baniHARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN In prezenţa tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU s-a sărbătorit jubileul de 50 de ani de existenţă a Uzinei de autocamioane din Braşov Una din importantele întreprin­deri constructoare de maşini, nu numai ale Braşovului, dar şi ale ţării, Uzinei de autocamioane, a sărbătorit ieri, 3 decembrie, ju­bileul unei jumătăţi de secol de prodigioasă existenţă. Cu pri­lejul festivităţii, miile de munci­tori, ingineri şi tehnicieni au avut bucuria de a-l avea din nou în mijlocul lor pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, pre­şedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România. Moment fericit pentru harnicul colectiv de aici de a-şi exprima sentimentele de dragoste şi pre­ţuire faţă de conducătorul parti­dului şi statului, de­ a raporta succesele dobîndite în înfăptuirea sarcinilor cincinalului denumit pe bună dreptate cincinalul con­strucţiilor de maşini. Aniversarea a prilejuit totodată un bilanţ al etapei parcurse de la înfiinţare şi pînă astăzi al marilor înfăptuiri obţinute sub conducerea partidu­lui în anii socialismului. In vizita la Braşov, secretarul general al partidului a fost înso­ţit de tovarăşii : Ion Gheorghe Maurer, Maxim Berghianu şi Du­mitru Popescu. La sărbătoarea constructorilor de autocamioane iau parte nume­roşi foşti muncitori, ingineri şi tehnicieni ai uzinei, astăzi pensio­nari, sau cărora în decursul ani­lor le-au fost încredinţate munci de răspundere în activul de partid şi de stat, muncitori şi tehnicieni de la uzinele de trac­toare, de la metrom, de la alte mari întreprinderi de renume din centrul industrial Braşov, a­­niversarea întreprinderii fiind o sărbătoare a tuturor braşovenilor, a întregii ramuri a construcţiilor de maşini, încă de la intrarea în judeţ, un­de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ceilalţi oaspeţi sunt salutaţi de tovarăşul Constantin Dragan, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean­­Bra­şov al P.C.R., de alţi reprezen­tanţi ai organelor locale de partid şi de stat, au venit în întîmpinare un mare număr de oameni ai muncii. Toţi cei prezenţi fac oas­peţilor o primire deosebit de călduroasă. Se ovaţionează înde­lung pentru Partidul Comunist Român, pentru secretarul gene­ral, pentru prosperitatea patriei noastre scumpe — Republica So­cialistă România. Pînă la porţile uzinei sărbători­te — la Predeal, la Timiş, la Dîrste — mulţimea salută cu bu­curie trecerea coloanei oficiale. La intrarea în întreprindere, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cei­lalţi conducători de partid şi de stat sunt întîmpinaţi de Ioan A­­vram, • mini­ist­ul industriei con­strucţiilor de maşini, Constantin Cîrţînă, prim-secretar al Comite­tului municipal Braşov al P.C.R., ing. Gheorghe Trică, directorul general al centralei industriale de autocamioane şi tractoare, direc­tor-general al uzinei, Pavel Ştefan, secretar­ al Consiliului Central al U.G.S.R., de reprezen­tanţi ai conducerii întreprinderii şi un mare număr de muncitori, tehnicieni şi ingineri. Populaţia muncitoare a uzinei ovaţionează (Continuare în pag. a 3-a) Cuvîntarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Dragi tovarăşi, Este o deosebită plăcere pentru mine, pentru tovarăşul Maurer şi pentru ceilalţi tovarăşi de a lua parte la aniversarea împlinirii a 50 de ani de la înfiinţarea uzinei — eveniment important din isto­ria întreprinderii dumneavoastră, a minunatului­­ei colectiv. Doresc să vă adresez cu acest prilej, dumneavoastră, tuturor muncito­rilor, tehnicienilor și inginerilor, un salut călduros din partea Co­mitetului Central al partidului, a Consiliului de Stat, a Consi­liului de Miniștri, la care adaug salutul meu personal. (Aplauze puternice, prelungite). în cei 50 de ani de existenţă, uzina dumneavoastră a parcurs un drum lung, devenind astăzi una din cele mai puternice uzine constructoare de maşini din România, cu un colec­tiv de peste 15.000 de sa­lariaţi. După cum cunoaşteţi, în această perioadă în uzi­nă s-au produs multe maşini şi utilaje. Mica expoziţie pe care am văzut-o astăzi reaminteşte tot ceea ce întreprinderea a pro­dus mai important în anii de cînd a fost creată, se arată cum a crescut, cum s-a dezvoltat a­­cest minunat colectiv de oameni ai muncii cu o înaltă calificare pînă la realizarea autocamionu­lui românesc de astăzi, ce se bucură de o bună apreciere, atît în ţară, cit şi în străinătate. (Aplauze prelungite). Vizitînd u­­nele sectoare noi ale uzinei mi-a făcut o deosebită plăcere să con­stat că se introduce cu fermitate tehnica avansată, mecanizarea, automatizarea proceselor de pro­ducţie, ceea ce contribuie mult la ridicarea nivelului general al producţiei, la îmbunătăţirea con­tinuă a calităţii camionului ro­mânesc. Dacă am compara cum arăta uzina cu trei-patru ani în urmă şi cum arată astăzi, am pu­tea spune că ea a suferit trans­formări radicale în această di­recţie. Desigur, nu s-ar putea a­­firma că nu mai este nimic de făcut , dar rezultatele obţinute în ultimii doi-trei ani pe acest drum al modernizării uzinei do­vedesc că avem aici un colectiv puternic în stare să rezolve orice problemă de ordin tehnic. De a­­ceea, aş dori să exprim convin­gerea mea, a conducerii de par­tid, că în următorii doi-trei ani, uzina de camioane va deveni u­­na din cele mai moderne între­prinderi de construcţii de maşini din România. Vă urez din toată inima să atingeţi acest nivel în cel mai scurt timp. (Aplauze pu­ternice c urate). Aţi obţinut an de an rezultate de seamă în îndeplinirea sarci­nilor de plan. Cincinalul trecut l-aţi realizat în bune condiţiuni, iar planul pe anul acesta — pri­mul an al actualului cincinal în care uzina dumneavoastră ur­mează să producă un nou camion modern — de asemenea se reali­zează şi chiar se depăşeşte cu un anumit procent. înţeleg că u­­zina este în transformare, că are loc, o dată cu asigurarea produc­ţiei, şi dezvoltarea şi dotarea ei, de aceea consider că rezultatele pe acest prim an al cincinalului sînt bune, cu toate că ele nu sînt încă pe măsura acestui puternic colectiv. Am convingerea că în următorii patru ani ai cincinalu­lui veţi obţine asemenea rezul­tate încît, la sfîrşitul anului 1975, prevederea înscrisă în plan, de a ajunge la circa 38.000 de camioa­ne, să o depăşiţi cu cel puţin cî­­teva mii de camioane. Există toate posibilităţile pentru aceasta, iar construcţiile pe care le reali­zaţi acum vor permite să se pro­ducă mult mai mult decit este prevăzut în plan. (Continuare în pag. a 3-a) Cum sînt asigurate condiţiile de muncă în întreprinderi ? Zilele friguroase, au devenit tot mai frecven­te. De altfel, zăpada şi-a făcut de cîteva ori pînă acum apariţia. Aşa cum fiecare cetăţean se pre­găteşte pentru iarnă, procurîndu-şi din vreme unele produse alimen­tare, reparîndu-şi locu­inţa şi asigurîndu-şi combustibilul necesar încălzirii, tot aşa fiecare întreprindere industria­lă se pregăteşte să trea­că prin anotimpul frigu­ros, luînd măsurile ce se impun pentru a asi­gura bunul mers al pro­ducţiei, al întregii acti­vităţi economice. Pe planul Uzinei „Teh­­noutilaj“ din Odorheiu Secuiesc, cuprinzînd măsurile privind pre­gătirea întreprinderii­­pentru iarnă, tehnicia­nul László Mózes de pe serviciul mecanic-șef ne indică obiectivele rezol­vate în mare majoritate, întrucît acest plan fuse­se întocmit încă în luni, septembrie. Luna trecu­tă s-au reparat toate a­­coperişurile, făcîndu-se izolările necesare. Gea­murile sparte din sec­ţiile de fabricaţie au fost înlocuite, în întrea­ga întreprindere. Aces­te măsuri, împreună cu îmbunătăţirea ventila­ţiei în ateliere, prin a­sigurarea, în permanen­ţă a fluxului de aer proaspăt, vor­ asigura condiţii optime de lu­cru, în toate cele trei schimburi. Centrala ter­mică a fost verificată şi funcţionează bine, rămî­­nînd însă a fi rezolvată altă problemă : aprovi­zionarea ritmică cu com­bustibil. Pentru că, deşi întreprinderii i-au fost repartizate cantitățile necesare, nu există tot­deauna vagoane cister­nă pentru transport, centrala termică nea­­vînd asigurat combusti­bilul necesar pentru­ o durată mai mare de o săptămînă. Este o pro­blemă ce trebuie rezol­vată cît mai curînd, pen­tru a nu se întîmpla ca în iarna trecută, cînd moto­rina a lipsit cîteva zile. Au fost reparate cabine­le generatoarelor de a­­cetilenă, introducîndu-se şi elemente de calori­fer pentru a împiedica îngheţarea utilajelor şi a se putea lucra din primele ore ale dimine­ţii. Producţia elemente­lor de răcire — operaţie care în iarna trecută se făcea în aer liber — se efectuează acum într-un spaţiu închis, dotat cu surse de încălzire. La atelierul de zincare, ve­chea pompă manuală de combustibil a fost înlo­cuită, iar la vopsitorie sistemul de încălzire a fost pus la punct, aero­­terma funcţionînd în bu­ne condiţiuni. In exte­rior, conductele au fost izolate pentru a se pre­veni degradările, la fel şi hidranţii care au fost izolaţi prin cutii de lemn umplute cu rumeguş. Parcul auto, ca şi elec­trocarele, au fost verifi­cate în întregime, schim­­bîndu-se electrolitul din acumulatori şi pregătin­­du-se lăzile cu nisip, lanţurile şi lopeţite. La un tractor a fost mon­tat un plug pentru cură­ţirea zăpezii de pe prin­cipalele căi interioare de comunicaţie, în ace­laşi scop formîndu-se şi o echipă de muncitori. Aşadar, la „Tehnoutilaj“, iarna nu va putea pri­­cinui perturbări în ac­tivitatea întreprinderii. In imediata vecinăta­te, la fabrica de apă, inginerul Halmăgyi Şte­fan, şeful serviciului mecanic-şef, ne prezin­tă un plan de măsuri privind pregătirea între­prinderii pentru iarnă, în care s-a avut în vede­re, în principal, înlătu­rarea curentului de aer din secţii şi revizuirea instalaţiilor de încălzire, întrucît aici lucrează un mare număr de femei, mult mai sensibile la curent şi la variaţiile temperaturii, putîndu-se îmbolnăvi cu uşurinţă, măsurile sînt perfect justificate. Cazanele din centrala termică au fost reparate din vreme, iar radiatoarele de încălzi­re din halele de produc­ţie şi birouri, au fost revizuite. Cum spuneam, halele de producţie s-au bucurat de o atenţie spe­cială, s-a reparat izo­laţia hidrofugă de pe a­­coperiş, uşile metalice şi tocurile de beton, feres­trele , luminatoarele au fost curăţite, iar tîmplă­­ria metalică a fost re­­vopsită cu miniu de plumb. In incintă au fost reparate drumurile de acces, iar în jurul clădirii fabricii s-au a­­menajat trotuare. Insta- V. RADU (Continuare în pag. a 2_a) IN PAGINA A III-A : Decret privind conferirea titlului de „Erou al Muncii Socialiste“ Decret privind conferirea Ordinului „Steaua Republi­cii Socialiste România“, cla­sa I Uzinei de autocamioa­ne Braşov ­ - B­ääj­u ,­­m­in ' Anticipaţie hibernală pe străz­ile oraşului Miercurea-Ciuc. Foto: Al. Szakács /ti­ngftt n­i ai­ Datorită modificărilor de tensiune a liniei e­­lectrice, azi, între orele­ 8.00—16.00 se va între­rupe, timp de o oră, cu­rentul la următoarele instituţii şi întreprinderi: P.T.T.R., Casa de cultu­ră şi I.C.M.J.H. Joi, în Miercurea-Ciuc, a fost deschis magazinul de jucării al O.C.L. Mixt din strada Florilor nr. 4 (în fotografia de alături), unde sunt prezentate ce­le mai variate jucării mecanice, din material plastic şi lemn, păpuşi, ursuleţi etc. Azi, la Fabrica de con­fecţii din Miercurea- Ciuc va avea loc un schimb de experienţă pe tema : „Comisiile de disciplină — mijloace e­­ficiente de educare a oamenilor muncii în spiritul unei înalte res­ponsabilităţi faţă de sar­cini, la locul de muncă“. La acţiunea, organizată de Comitetul orăşenesc de partid, participă re­prezentanţi ai organiza­ţiilor de partid, sindica­te, U.T.C., a conducerilor administrative din între­prinderile economice din oraşul Miercurea-Ciuc. In oraşul Cristuru Se­cuiesc, răspunzînd nece­sităţilor mereu crescîn­de ale populaţiei, se a­­flă în curs de finisare un magazin de prezenta­re aparţinînd întreprin­­derii de morărit şi pa­­nificaţie, care va lărgi desfacerea produselor de panificaţie.­­ Formaţia ele muzică uşoară „Saepya“, a Ca­ I­sei de cultură din Miercurea-Ciuc va susţine , azi la ora 17 şi 20 la Gheorgheni, un spectacol,­­ cu concursul soliştilor Fogarassi György şi Szabó J Edith din Tg. Mureş. Momentele vesele vor fi­­ asigurate de Berko György şi Botka László, ace T­tori ai Teatrului maghiar de stat din Sfintu Ghe-­­ orghe. Acelaşi spectacol va fi susţinut, duminică ,­5 decembrie, a.c. in faţa iubitorilor de muzică­­ uşoară din Ditrău, Ciumani şi Joseni. rormr Reuşită deplină în acţiunea de difuzare a cărţii politice Ampla acţiune de difuzare a cărţii politice în masa oamenilor muncii s-a încheiat cu frumoase rezultate, ceea ce învederează interesul cititori­lor pentru problematica majoră a contempora­neităţii noastre, în cadrul ,,zilelor cărţii politi­ce“, cu care prilej s-a pus un deosebit accent pe literatura social-politică, ştiinţifică şi istorică, s-au vîndut prin centrele de carte din judeţ lu­crări în valoare de 25.000 Iei. Merită evidenţiate acţiunile de la Fabrica de confecţii din Miercu­rea-Ciuc şi de la Filatura de in din Gheorgheni, cele mai reuşite din judeţ. Menţionăm neobosita rîvnă depusă de coordonatoarea activităţii li­brăriilor din judeţ, Szabó Margareta, care, îm­preună cu librarii din oraşele şi satele harghi­­tene, a încheiat cu succes acţiunile cuprinse în „zilele cărții politice”. „Avem o ţară frumoasă şi bogată, un popor harnic şi cutezător, care tim­p de preste­­două milenii, în­ ani grei de restrişte, înfrăţit cu codrii, rîurile şi văile, şi-a apărat glia, iar acum, sub conducerea partidului, îşi zideşte o viaţă nouă.*“ O vizită în oraşul Tir­­govişte — cetate de scaun a Ţării Româneşti vreme de mai bine de trei veacuri , oferă, în aceste zile, imaginea li­nei îmbinări inedite a trecutului cu prezentul şi viitorul. Atestată, do­cumentar, în urmă cu 575 de ani, localitatea de la poalele dealurilor sub-carpatice îşi prezin­tă trecutul glorios prin fosta Curte Domnească, Turnul Chindiei, ziduri­le palatului brîncove­­nesc, turlele bisericii domneşti monumente cu adinei rezonanţe în istoria neamului nostru, hrisoavele care, prin vorbesc de faptul că aici Macarie şi Coresi au cultivat pentru prima dată în Ţara Româneas­că slova aducătoare de­ lumină spirituală, (din teascurile tiparului adus la Tîrgovişte d­e Radu cel Mare ieşind, încă din 1508, Liturghierul, Octoi­hul şi Evanghelierul), ca şi prin numele unor­­ străzi ca Tabaci sau Bo­iangii, amintind de stră­vechile meşteşuguri ale locuitorilor de odinioară ai urbei. De asemenea, localnicii iţi vorbesc,, nu fără mîndrie, de oameni pe care cultura noastră ii ţine in mare cinste : de Udrişte Năsturel, în­temeietorul primei şcoli superioare în această parte a ţării, de învăţa­tul stolnic Constantin Cantacuzino, de poeţii Văcăreşti, de Ion Helia­de Rădulescu, Grigore Alexandrescu, Brătescu- Voineşti, actorul Tony Bulandra şi mulţi alţii care au îmbogăţit tezau­rul culturii poporului nostru. Pînă in urmă cu puţin timp oraşul a trăit in umbra a două realităţi esenţiale : Curtea Dom­nească cu vestigiile ei istorice şi Uzina de uti­laj petrolier, care rea­dusese în actualitate celebritatea fostei cetăţi de scaun, datorită pro­duselor sale răspindite pe toate schelele petro­liere din ţară. De cîţiva ani încoace, mai precis de prin toamna anului 1969, peste oraş s-a re­vărsat ca un torent per­spectiva luminoasă a viitorului. Oraşul prin­sese conturul contempo­raneităţii, a epocii de masivă industrializare socialistă, deocamdată, pe planşetele proiectan­ţilor, pe­ machete, înfăţi­­şind viitorul preconizat de partid acestei stră­vechi localităţi. Curînd constructorii au început să dea viaţă acestor proiecte. In partea de COSTICA TIMIŞ (Continuare în pag. a 2-a) EMBLEME CONTEMPORANE fosta „cetate de scaun in ir TELEFOANE UTILITARE ODORHEIU SECUIESC­­ — Comitetul municipal al P.C.R. 1049 — Consiliul popular 1782 sau1783 — Centrul de combustibili 1121 — Secţia coafură, radio, T.V. 1891 — Grupul şcolar agricol 1473 — Grupul şcolar sanitar 1877 — Policlinica nr. 1 1915 — Liceul Dr. Petru Groza 1779 — Liceul economic 1585 — Liceul pedagogic 1583 — O.C.L. Mixt 1093 — Procuratura locală 1107 sau1770 — Spitalul Unificat teritorial 1186 sau1187 IN ZIARUL NOSTRUDE AZI: • Filmul — şcoală a educaţiei socialiste şi comuniste • Juristul vă răspunde (Pag. a 2-a) • Şedinţa Prezidiului U.C.I. • Din ţările socialiste (Pag. a 4-a) ££ ..3

Next