Informaţia Harghitei, aprilie-iunie 1972 (Anul 5, nr. 1275-1351)

1972-06-23 / nr. 1345

în întîmpinarea Conferinţei Naţionale a P. C. R. şi a celei de-a XXV-a aniversari a Republicii Fapte şi rezultate grăitoare în lupta pentru ÎNFĂPTUIREA CINCINALULUI ÎNAINTE DE TERMEN! SECVENŢE DIN MAREA ÎNTRECERE Intr-o consfătuire de lucru pe care membri ai biroului Comitetului orăşenesc de partid Gheorgheni au avut-o cu con­structorii de pe şantierul fabricii de stofă de mobilă din localitate, muncitorii, teh­nicienii şi inginerii de pe şantier — prin­tre care Laczko Francisc, Szilágyi Vencel, Baricz Ştefan, Mezei Francisc şi alţi lucră­tori constructori — şi-au exprimat hotă­­rîrea de a munci în aşa fel încît, în con­textul avîntatei întreceri ce se desfăşoară în cinstea celor două mari evenimente din viaţa poporului nostru — Conferinţa Na­ţională a P.C.R. din 19—21 iulie a.c. şi a XXV-a aniversare a proclamării Republi­cii — să termine lucrările de construcţie a obiectivului cu 15 zile înainte de ter­men şi încă în acest an să poată fi înce­pute probele tehnologice. Muncitorii, tehnicienii şi inginerii din toate secţiile ÎNTREPRINDERII JUDEŢENE DE METAL-LEMN-CHIMIE din Miercurea-Ciuc ob­ţin zilnic noi succese în muncă, înzecindu-şi eforturile în cinstea Conferinţei Naţionale a Partidului şi a celei de-a XXV-a aniversări a Republicii. Astfel, producţia lunară la menghine paralele a crescut cu 2500 bucăţi, ceea ce va permite ca producţia realizată în primele şase luni ale a­­cestui an să fie egală cu întreaga producţie realizată anul trecut. La sectorul metal, s-au realizat peste plan 792 dulapuri­ vestiar, 351 fişete metalice de di­ferite tipuri, 80 dulapuri pentru scule, 213 to­ne piese turnate, 437 roabe metalice pe pneuri şi cu roţi de oţel etc. Importante succese în muncă s-au obţinut şi în producţia de mobilă, realizîndu-se peste sar­cinile de plan 55 garnituri combinate tip „Păl­tiniş“ cu furnir exotic, 161 garnituri combinate tip G-65, 200 bucătării „Marga“ din plăci me­­laminate, 65 mese rotunde etc. DtmrnTAPi nr­i TnxTp­txvitv rrxrr*rii/*i Anul V nr. 1345 VINERI 25 Iunie 1972 4 pagini 30 baniHARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Cu planul semestrial îndeplinit Antrenat într-o avîntată întrecere pentru a întîmpina cu noi succese în muncă Conferinţa Naţională a Partidului, colec­tivul de muncă al U.E.I.L. Topliţa şi-a realizat planul produc­ţiei industriale pe primul semestru al anului. Pînă la sfîrşitul acestei luni, se va obţine producţie marfă peste plan in va­loare de 3.800.000 lei­ concretizată în 1.000 mc. buşteni fag, 920 mc. buşteni răşinoase pentru derulaj, 450 mc. lemn de mi­nă, 130 mc. cherestea diverse specii, 110 mc. lăzi placaj, 19.000 mp. panouri cofraje. La obţinerea acestor rezultate s-au evi­denţiat brigăzile complexe de la sectoarele de exploatare Ca­­pu Corbului şi Topliţa, precum şi de la sectoarele de indus­trializare Hodoşa şi Topliţa. Concursul nostru de reportaje şi fotografii Pe lotul şcolar, elevii pun în aplicare cunoştinţele teoretice. Foto : Barabás Géza — Ocland . Constructorii fabricii de subansamble şi piese de schimb au hotărît să dea în funcţiune obiectivul cu 15 zile înainte de termen „DOAR ÎN PLUS DE AMBIŢIE ŞI DE EFORT...“ Unul din şantierele cele mai mari din ju­deţ cel din partea de vest a oraşului Miercu­rea-Ciuc, se remarcă prin amploarea lucră­rilor ce se desfăşoară acolo, prin efervescenţa muncii sutelor de oa­meni de pe această viitoare platformă in­dustrială a oraşului, care-i va conferi un mai puternic potenţial economic. După cum amintea inginerul Teodor Ve­­cerdi, şeful Şantierului de construcţii industri­ale Harghita, aparţinînd Trustului de construc­ţii industriale Braşov — cu toată amploarea şi, implicit, cu dificul­tăţile rezultate din a­­ceasta, şantierul este „printre cele mai fru­moase din cadrul în­tregului trust“. „Fru­mos“, din mai multe puncte de vedere , u­­nul ar fi cel privitor la organizarea de şantier, care a reuşit să rezol­ve judicios toate mari­le şi obişnuitele pro­bleme legate de ampla­sarea şi manipularea materialelor, a maşini­lor, a oamenilor. „Fru­mos“ poate fi şi dato­rită soluţiilor pe care le solicită lucrările a­­ferente, situaţiile, nu de puţine ori inedite, ce apar şi-şi cer rezol­varea. Dar, în orice caz, frumos este acest şantier datorită oame­(Continuare în pag. a S-aj lIHIHIHUSJMffllffllSDiHIBIBBIHSIBIBUBIBIBIBlHnBIBIBIBIBIBIBIBIBIHiniBielHIEI&IBIBIHIHiBIHmi nilor, celor care ştiu să-şi petreacă ziua-lu­­mină printre macarale şi betoniere, în perma­nentul climat de „pro­vizorat“ ce domneşte, îndeobşte, pe orice şan­ M. POPA A încheierea vizitei prinţului Norodom Sianuk in ţara noastră Joi dimineaţa, Alteţa Sa Re­gală, prinţul Norodom Sianuk, şeful statului Cambodgia, pre­şedintele Frontului Unit Naţio­nal al Cambodgiei, şi Alteţa Sa Regală, prinţesa Monique Sia­nuk şi-au încheiat vizita oficia­lă de prietenie făcută în ţara noastră la invitaţia preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, preşedintele Consiliului Naţional al Frontu­lui Unităţii Socialiste, secretar general al Partidului Comunist Român, Nicolae Ceauşescu, şi a tovarăşei Elena Ceauşescu. De la reşedinţa oaspeţilor, Al­teţele Lor Regale, prinţul Noro­dom Sianuk şi prinţesa Moni­que Sianuk, au venit, pînă la Aeroportul Internaţional Bucu­­reşti-Otopeni, împreună cu to­varăşul Nicolae­­ Ceauşescu şi to­varăşa Elena Ceauşescu, cu tova­răşii Ion Gheorghe Maurer şi soţia sa Elena Maurer, János Fazekas, Ştefan Andrei, Constan­tin Stătescu, secretarul Consiliului de Stat, Corneliu Mănescu, mi­nistrul afacerilor externe, Marin Alexie, ambasadorul Republicii Socialiste România acreditat pe lingă şeful statului Cambodgia, întregul traseu străbătut, ca şi aeroportul erau împodobite cu drapelele de stat ale Româ­niei şi Cambodgiei. Pe frontis­piciul pavilionului central al aerogării se aflau portretele to­varăşului Nicolae Ceauşescu şi prinţului Norodom Stanik. Ura­rea „Trăiască prietenia şi solida­ritatea militantă dintre poporul român şi poporul cambodgian“ se putea citi pe o mare pancartă înălţată pe platoul central al ae­roportului. La aeroport au venit să-i sa­lute pe solii poporului cambod­gian tovarăşii : Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Ilie Ver­­deţ, Gheorghe Cioară, Mihai Ge­re, membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guver­nului, vicepreşedinţi ai Marii Adunări Naţionale, conducători ai unor instituţii centrale şi or­ganizaţii obşteşti, generali. Erau de faţă şefi de misiuni diplomatice acreditaţi în ţara noastră şi alţi membri ai corpu­lui diplomatic. O gardă militară aliniată pe aeroport prezintă onorul. In timp ce sînt intonate imnurile de stat ale celor două ţări, în semn de salut se trag 21 de sal­ve de artilerie. Prinţul Norodom Stanik şi preşedintele Nicolae Ceauşescu trec în revistă garda de onoare. Solii poporului cambodgian îşi iau rămas bun de la şefii misiu­nilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti, de la persoanele ofi­ciale române prezente pe aero­port. Oaspeţii răspund îndelung aclamaţiilor prieteneşti adresate de mii de oameni ai muncii a­­flaţi pe aeroport, îşi iau ramas bun de la conducătorii partidu­lui şi statului nostru. La despărţire, prinţul Norodom Sianuk şi preşedintele Nicolae Ceauşescu îşi string călduros mîinile, se îmbrăţişează. Tovară­şa Elena Ceauşescu şi prinţesa Monique Sianuk îşi iau rămas bun cu cordialitate. Un grup de pionieri oferă oaspeţilor buchete de flori. Avionul special cu care călă­toresc înalţii oaspeţi cambodgi­­eni decolează, îndreptîndu-se spre R.P. Albania. Pînă la fron­tiera ţării noastre, nava aeria­nă este escortată de avioane cu reacţie ale forţelor armate ro­mâne. (Agerpres) Bacalaureatul, e­­xamenul ce încu­nunează activita­tea școlară de pe parcursul a 12 ani. .. Aspect de la examenul la limba română, de la Liceul nr. 2 din Miercurea-Ciuc Foto: AI. VASS Pentru a veni în a­­jutorul unităţilor agri­cole din zonele de sud ale ţării, unde recolta­tul păioaselor e în toi, marţi dimineaţa, un număr de 10 combine C 12 au fost expediate din gara Miercurea- Ciuc spre judeţul Ilfov, faptul constituind ex­presia unui ajutor to­vărăşesc acordat coo­peratorilor din Bără­gan. Azi după-amiază, la clubul „23 August“ din Topliţa, comitetul sin­dicatului de la U.E.I.L. în colaborare cu Direc­ţia sanitară judeţeană, a organizat pentru mun­citorii forestieri o inte­resantă acţiune pe teme medicale. Vor fi prezen­tate filme despre hepa­tita epidemică, dezin­­fecţii, precum şi moda­lităţile de acordare a primului ajutor în caz de accidente. Apoi me­dicii Mezei Iuliu şi Fo­dor Irina, vor da expli­caţiile necesare pentru o mai bună înţelegere a celor prezentate pe e­­cran. IN PAG. A 4-A DECLARAŢIA comuna ADOPTATA CU PRILEJUL VIZITEI OFICIALE IN RO­MÂNIA A SEFULUI STATULUI CAMBODGIA, PRE­ŞEDINTELE FRONTULUI UNIT NATIONAL AL CAM­BODGIEI, ALTEŢA SA REGALA PRINŢUL NORODOM SIANUK ASTĂZI ÎN MIERCUREA-CIUC, IN PAVILIONUL DIN STRADA HARGHITA NR. 56, VA AVEA LOC VERNISAJUL EXPOZIŢIEI REALIZĂRILOR ECONO­MIEI HARGHITENE ,,EXPO ’72”, ÎNCHI­NATĂ CONFERINŢEI NAŢIONALE A PARTIDULUI ŞI CELEI DE-A XXV-A ANIVERSARI A PROCLAMĂRII RE­PUBLICII. CE L-A ÎMPIEDICAT PE UN TINÃR SÄ PÅSEASCÄ PE DRUMUL „Subsemnatul Kovács Zoltán, m-am născut la data de 22 martie 1954, în oraşul Braşov. Ma­ma, Kovács Iuliana, lo­cuieşte în oraşul Bra­şov, str. Iasomiei nr. 12. Pe tata nu-l cunosc, deoarece mama m-a născut nefiind căsăto­rită. După naştere ma­ma m-a părăsit, adică m-a lăsat la o casă de copii, unde am fost crescut pînă la vîrsta de 3 ani. La această vîrstă, o mătuşă, Nagy Rozalia din Miercurea- Ciuc, m-a scos din ca­sa de copii şi m-a a­­dus aici. In perioada cît­ am stat la mătuşa mea, timp de 13 ani, ea s-a comportat foar­te frumos cu mine, am fost îmbrăcat şi îngri­jit, am primit hrană şi numai atunci am fost mustrat sau bătut cînd am făcut diferite aba­teri. După terminarea şcolii generale, am pă­răsit pe mătuşă, deoa­rece mama m-a chemat la ea, în Braşov. La ea am stat 3 luni şi deoa­rece, între timp, s-a căsătorit, iar eu nu am putut să mă înţeleg cu tatăl vitreg, am pără­­sit-o, venind din nou la Miercurea-Ciuc. In anul 1969 m-am angajat ca muncitor la I.C.M.J.H. din Miercu­rea-Ciuc, unde am lu­crat numai cîteva luni, deoarece nu mi-a plă­cut această muncă. Am rămas fără lucru şi am hoinărit cîteva luni prin oraş şi alte locali­tăţi, după care, văzînd că nici în felul acesta nu-i bine, m-am anga­jat la Trustul 5 Con­strucţii Braşov, şantie­rul Miercurea-Ciuc, tot ca muncitor necalificat. Şi aici am lucrat nu­mai cîteva luni, fiindcă nici aici nu mi-a plă­cut, astfel că din nou am rămas pe stradă. După vreo trei luni, din nou m-am săturat de vagabondaj şi m-am angajat la poştă ca ra­­dio-telegrafist, însă da­torită faptului că mi-am însuşit suma de 200 lei din banii încasaţi, am fost dat afară din ser­viciu. După aceasta am mai stat fără lucru în­că două luni şi din nou m-am angajat la Fabri­ca de pîine din Miercu­rea-Ciuc. Munca ce tre­buia să o fac mi s-a părut foarte grea, ast­fel că iarăşi am ales ce era mai uşor şi m-am lăsat de lucru. Intre timp m-am îm­prietenit cu mai mulţi băieţi tineri, cum sînt Solyom Gábor, Szabó Mihai, Sillo Zoltán, Jakab Ernő, Kopacz László, Petriko András, Botár Francisc, Csibi János, Czaka Zoltán şi alţii. Aceştia umblau zilnic la cofetărie şi în alte localuri şi de la ei am învăţat să consum cafele, ţigări, coniac etc. Fiind elevi, ei pri­meau bani de la pă­rinţi, însă eu nu aveam nici o sursă de venituri și nu aveam de unde să acopăr cheltuielile. Așa am ajuns să comit primele furturi. Prima dată, aflîndu­­mă lingă Cofetăria „Violeta", am observat că în curte sunt depozi­tate sticle, de unde am luat 3 sticle, pe care le-am vîndut pentru 5 lei, sumă pe care am cheltuit-o imediat pe cafea şi ţigări. Această faptă am repetat-o un timp îndelungat, fără nici un risc, iar banii procuraţi îi cheltuiam totdeauna pe cafea şi ţigări. Comiţînd asemenea fapte de mai multe ori la acelaşi centru de vînzare a sticlelor, am observat unde se ţin banii şi, într-o zi cînd nu era nimeni înăun­tru, am intrat pe fe­reastră şi am sustras suma de 1.500 lei, lă­­sînd în tejghea o su­mă de peste 2.000 lei, pentru a nu se obser­va furtul. Cu această ocazie am fost prins de miliţie, mi s-a în­tocmit dosar penal şi în faţa instanţei de ju­decată mi-am luat an­gajamentul că mă voi încadra în muncă şi nu voi mai fura, pentru care mi s-a aplicat doar o amendă. Am fost ajutat de organele de miliţie să mă angajez, găsindu­­mi-se un loc de muncă la I.J.M.L.C. Am văzut că postul oferit era greu, motiv pentru ca-Lt. m­aj. Ion MALACU, Lt. Rebendics FRANCISC (Continuare în pag. a 3-a) Mărturisirea..

Next