Informaţia Harghitei, iulie-septembrie 1972 (Anul 5, nr. 1352-1429)

1972-07-04 / nr. 1354

Toată atenţia îndreptată spre acelaşi obiectiv: IHIFĂPTUIREA CINCINALULUI ÎNAINTE DE TERMER! SECVENŢE din marea Întrecere Însufleţiţi de entuziasmul creator caracteris­tic marilor evenimente, oamenii muncii din ju­deţul nostru raportează încheierea primei jumă­tăţi a anului cu noi şi remarcabile succese, în­chinate apropiatei Conferinţe Naţionale a Par­tidului, celei de-a XXV-a aniversări a Repu­blicii. Astfel, FILATURA DE LINA PIEPTĂNATA DIN MIERCUREA-CIUC a încheiat primul se­mestru depăşindu-şi planul la producţia glo­bală cu 16,8 milioane lei, realizare ce o situ­ează în rîndul unităţilor de elită ale tinerei in­dustrii harghitene. Tot aşa, UZINA DE FIER VLAHIŢA, a a­­nunţat, la 30 iunie, depăşirea planului pe pri­mele şase luni cu 1.212 tone de fontă, omagiind şi în felul acesta măreţele evenimente care, se apropie, ţin cuvint greu de spus il are, în acest dialog al întrecerii socialiste, COMBINATUL MINIER BĂLAN, colectivul harnicilor mineri, care au reuşit să îndeplinească planul producţiei glo­bale din prima jumătate a anului in proporţie de 106,2 la sută, iar cel al producţiei marfă în proporţie de 105,1 la sută. PAG. A 2-A 1967 — Ani de profunde prefaceri socialiste — 1972 TULGHERUL LA VÎRSTA TRĂIRII PLENARE Corbu pe coordonatele prezentului Vorbind despre rea­lizările din comuna Corbu, secretarul comi­tetului comunal de par­tid, Simion Danciu, şi-a început toate frazele cu: „oamenii au făcut e“, „sătenii au contribuit“. Aceste cuvinte au sunat adesea în discuţie, pen­tru că la Corbu, între oameni şi locurile pe care le stăpinesc şi le modelează, s-a creat o legătură monolitică. Noul cămin cultural, sau noua şcoală nu sunt simple îmbinări intre piatră şi lemn, ci în­chid în zidurile lor (ca în legenda unui modern Meşter Manole), sufle­tul întregii comune. Vizităm magazinul universal, construit in anii cincinalului, o clă­dire cu numeroase ra­ioane, bogat aprovizio­nate, satisfăcînd gustu­rile cele mai urbane. Admirăm vitrinele u­­riaşe, dar ochii prima­rului nu se opresc la ele, ci alunecă in sus, spre acoperiş. — „Ve­deţi ţiglele ? Au fost puse de copiii de la şcoală, deoarece toţi maturii aveau ceva de lucru şi voiam ca totul să fie gata mai repede. Lumea nu mai avea răbdare". Sunt copiii care au pus, de aseme­nea bazele, la propriu, noii şcoli, ce va fi ter­minată in cinstea Con­ferinţei Naţionale a Partidului. Munca pa­ C. IULIU (Continuare in paj­, a S-a) Din cronica vie a patriei Imagine din interiorul noii Case de mode din Braşov. Foto: Gh. BANUŢA UIUOTECA JUDETEANA MIERCUREA­ CU UQ PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, DINŢI-VA! Anul V or. 1354 MARŢI 4 iulie 1972 4 pagini 30 baniHARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN BELŞUG Foto! Al. Vass Exponatele pavilionu­lui rezervat agriculturii şi industriei alimentare prezintă sintetic reali­zările din domeniul a­­griculturii, al produse­lor agrare şi cele ale sectorului zootehnic, precum şi industrializa­rea acestora. Un panou ilustrează creşterea producţiei globale I 119,2 la sută în 1972 faţă de anul 1970 şi 159 la sută în 1975 faţă de anul 1972. Sub acest panou, produ­se lactate, cele mai multe purtind pe eti­chete o marcă de renu­me­­ Remetea. Lapte praf, calupuri de caşca­val, unt pentru export alături de noul produs I. SORIN (Continuare în pag. a 3-a) Azi vă prezentăm Sectorul agriculturii și al industriei alimentare Comitetele de con­ducere ale cantinelor­­restaurant au — con­form legii privind orga­nizarea şi funcţionarea cantinelor-restaurant, a­­doptată anul trecut de Marea Adunare Naţio­nală — sarcina de a le conduce şi controla în­treaga activitate, inter­venind pentru aplicarea propunerilor salariaţi­lor vizînd bunul mers al cantinei-restaurant, cit şi înlăturarea ne­ajunsurilor şi lipsurilor semnalate de aceştia. Din comitetele de con­ducere ale cantinelor­­restaurant, fac parte reprezentanţi ai tuturor categoriilor de salari­aţi şi ai organizaţiilor de masă şi obşteşti, pre­cum şi reprezentanţii organelor comerciale de stat sau cooperatiste care le administrează. Astfel se asigură con­tactul imediat şi nece­sar între reprezentanţii beneficiarilor şi cei ca­re lucrează în cadrul cantinei-restaurant, pu­­tîndu-se lua operativ măsuri de natură să vină în întimpinarea dorinţelor oamenilor muncii, abonaţi la can­tina-restaurant. Despre modul în care se desfăşoară activita­tea unor cantine-restau­rant, înfiinţate pe lin­gă întreprinderile in­dustriale din judeţ, ziarul nostru a relatat în repetate rînduri. De astă dată, am dorit să vedem cum muncesc comitetele de conduce­re ale cantinelor-res­taurant, modul în care acestea îşi îndeplinesc obligaţiile ce le revin prin legea amintită mai sus. Răspunzîndu-se ce­rerilor salariaţilor de la Sectorul de indus­trializare a lemnului din Sîncrăieni, anul tre­cut s-a construit aici o modernă cantină-res­taurant. Numai că, în­delungat timp, munci­torii nu au putut servi masa aici, cooperativa de consum din comună refuzînd, în ciuda repe­tatelor intervenţii ale conducerii întreprinde­rii, să preia localul şi să înceapă activitatea. In faţa acestei situaţii, conducerea întreprinde­­rii şi comitetul de con­ducere al cantinei (pre­şedinte, maistrul Am­brus Lajos) s-au apucat singuri de treabă. Şi nu s-ar putea spune că n-au început bine. Mun­citorii sunt mulţumiţi de costul redus al prînzului servit aici, de cantitatea şi calitatea preparatelor. Dacă la deschiderea cantinei­­restaurant, erau puţini acei ce-şi cumpăraseră abonamente, ulterior numărul lor a crescut treptat, acum servind masa aici şi alţi munci­­tori ce lucrează pe şan­tierele apropiate. Ast­fel, cantina-restaurant R. VECSLEH (Continuare in pag. a I-a) Cum isi îndeplinesc sarcinile comitetele de conducere ale cantinelor-restaurant In ziarul nostru de azi : Sport Colocviu cu va­canta Cronică drama­tică (pag. a 3-a). Comunicat in­­do-pakistanez Din telegrame­le zilei Din ţările so­cialiste. (pag. a 4-a). REDUCEREA CONSUMULUI MATE­RIAL, CREŞTEREA PROCENTULUI DE PRODUSE FIZICE DINTR-O TONA, CONSTITUIE PROBLEMA ESENŢIALA A EFICIENŢEI ECONOMICE“. NICOLAE CEAUŞESCU, Cuvîntare rostită la Conferinţa extraor­dinară a organizaţiei municipale de partid Bucureşti. In pag. a 4-a PRECIZĂRI privind admiterea absolvenţilor şcolii generale de 10 ani în­­învăţămîntul profesional Concursul de fotografii si reportaje in cinstea Conferinţei Nationale 1 » a Partidului si a celei de-a XXV-a aniversări a Republicii „RADIOGRAFIA“ Foto­­ Árpád BARTHA & FAPTUL COTIDIAN Quid Ne amintim cu toţii din istorie hiperbola lui Herodot: tentativa de cucerire a unei în­tregi armate, eşuase cu aproape două mii de ani in urmă în la­nurile noastre înalte incit acopereau călă­reţii. Ripostei sciţi­lor i-a luat locul a­­tunci cu un moment mai devreme, riposta acestei minuni blonde a pămîntului nostru, care e griul. Imagi­naţia lui Herodot are darul de a anticipa realitatea de astăzi, ba chiar, aşa cum se intimplă întotdeauna cu fantezia dedusă din fapte reale, s-o e­­videnţieze şi mai bine. Dacă ştim mai puţin cum a fost, ştim un schimb foarte bine cum este, căci am a­­uzit şi-am văzut în faţa televizoarelor, a radioului ori la faţa locului cum creşte griul, cum îl cîntăreş­­te ţăranul in palme ca in două cîntare ale vieţii, şi cum tot el, griul, începe deja să viseze la pline. In a­­ceste zile de vară, griul se ia la întrece­re cu speranţele celor care l-au răsădit in brazdă, şi din toate colţurile ţării ne par­vin cuvinte ca aces­tea : — Pămintul acesta al nostru, n-a mai vă­zut o astfel de recoltă. Sau: — Griul din anul a­­c­esta are cea mai ma­re putere hectolitrică. Ne creşte inima de bucurie pentru acest timp al belşugului care roteşte miresmele verii peste casele noastre şi care pune cunună de spice pe fruntea acestei ţări de lumină• De aceea se cuvine ca adunaţi la mese de seară să închinăm un gînd bun pentru spi­cul de griu ce se dă­ruieşte in aceste zile combinelor, şi să spu­nem : cinste nepreţui­tei inim­i care l-a să­dit, omătului care l-a adăpostit, tractorului care l-a arat, dar mai ales cinste oamenilor care l-au crescut cu iubire. Pentru că orice s-ar spune, mai înain­te de a ieşi iarba şi griul, totdeauna ies oamenii. Sorin IONESCU

Next