Informaţia Harghitei, aprilie-iunie 1973 (Anul 6, nr. 1584-1661)

1973-06-10 / nr. 1644

lBtHIHIBIHIHiaiWBIIIHiaiHIBIBIBIHmaiHiaiHiaiHIBIHIHIHIHtBIHIHIHiaiHIHIBiHIHIHIBIHIBIHiaiHlBTaiHIHia,^ Cincinalul înainte de termen foința şi acţiunea tuturor oamenilor muncii i ’AUGUST Succese, de prestigiu Confirmarea anga­jamentelor asumate Bilanţul primelor cinci luni ale acestui an a fost deosebit de fructuos pentru sa­lariaţii Uzinei „Teh­­noutilaj" din Odor­­heiu Secuiesc. Angajaţi plenar în marea bătălie a în­făptuirii cincinalului înainte de termen, muncitorii, inginerii şi tehnicienii de aici au realizat, în cins­tea zilei de 23 Au­gust, planul produc­ţiei globale în pro­porţie de 103,5 la sută, iar cel al pro­ducţiei marfă în pro­cent de 105,7 la su­tă. La Fabrica de mobilă din Odorheiu Secuiesc Mobilă peste prevederile planului La realizările prestigioase înregistrate de întreprinderea judeţeană de industrie locală Harghita se adaugă şi rezultatele obţinute de colectivul de muncă al unită­ţii din Odorheiu Secuiesc, rezultate care se concretizează într-o producţie supli­mentară de mobilă în valoare de 440.000 Iei. ­im Industrializarea lem­nului ţinteşte spre o sporire a valorii mate­riei prime, spre o uti­lizare cit mai judicioa­să, prin înglobarea unei cantităţi cit mai mari de muncă vie. Un ast­fel de produs care dă satisfacţii chiar şi de ordin estetic este — mobila stil. Deşi au existat tenta­tive şi pînă acuma de confecţionare a unei cantităţi de astfel de mobilă, de abia, acum s-a împlinit dorinţa meşterilor din Odorheiu Secuiesc de a-şi pune L. PAIU (Continuare în pag. a 3-a) AV LEMNUL ÎNNOBILAT DE PASIUNEA OAMENILOR şV­im­ imimimimim imimimimimimimimimimimimimimimimimimimimimimtiiimimimimimimimimimimimimiiimimimimimimimimimimi DESPRE NECESITATEA FOLOSIRII CU MAXIMON DE EFICIENTA A „FERESTRELOR” LARGI DINTRE PLOI III AGRICU­LORA In ultima săptămînă, capriciile vremii au pricinuit suficiente necazuri lucrătorilor de pe ogoare, dimineţi însorite, după-amieze închise ,cu un cer învolburat de nori, iar spre sfîrşi­­tul zilei rafale de ploi. Date fiind restanţele însemnate înregistrate în desfăşurarea lucrări­lor agricole de sezon, generate în bună măsu­ră de capriciile vremii, firesc ar fi fost şi ar fi, ca în fiecare unitate agricolă coopera­ Din păcate, însă, nu aşa s-a întîmplat şi se întîmplă în fiecare u­­nitate agricolă coope­ratistă. Unii conducă­tori de unităţi, în loc să mobilizeze oamenii la lucru, se mulţu­mesc ca, de pe piedes­talul pe care îl ocupă să ţină să „rezolve“ problemele cu ponegri­rea timpului, care, a­­semenea unui copil răs­făţat, nu vrea să se astîmpere ... Astfel, în ziua de ieri, pe tarlalele Coope­rativei agricole de producţie din Dăneşti nu s-a întîmplat nimic deosebit, deşi coope­ratorii de aici deţin în­că restanţe însemnate la însămînţarea unor culturi de primăvară, îndeosebi la unul pen­tru fuior. Facilitate de ploile repetate şi de timpul închis, cresc în voie şi buruienile. Dar cine să le combată, dacă înşişi mai marii cooperativei consideră că pe cîmp nici cu plu­gul, nici cu sapa, în ziua de ieri. lui s-a pu­tut, mai bine zis, nu s-a găsit nimic de făcut. Ploile au dictat un repaus forţat, lucră­rilor agricole, şi pe tar­lalele unităţii agricole cooperatiste din Mădă­­raş. Inginerul agronom al cooperativei ne spu­ne că mai sînt de în­­sămînţat 30 ha cu cul­turi furajere, iar lu­crările­­de combatere a buruienilor pe par­celele însămînţate cu culturi prăşitoare se a­­propie de sfîrşit. Deci, aparent, nimic grav. E drept că, în ciuda tim­pului înaintat, culturi­le furajere pot fi în­sămînţate încă, recol­ta fiind încă garanta­tă. Lucrările de între­ţinere a culturilor a cunoscut progrese îri­semnate, cu excepţia u­nor suprafeţe mici, pri­mele praşile manuale şi mecanice pot fi con­siderate încheiate. Să nu uităm însă că o sin­gură praşilă nu poate rezolva asigurarea unui proces de vegetaţie co­respunzător pentru cul­turile de primăvară. Consemnăm, totuşi, în lipsa unor alte ac­ţiuni mai însemnate, că la Mădăraş (spre deosebire de coopera­torii din Dăneşti, care, în ziua de ieri, nu au găsit nimic de lucru pe cîmp, unii gospo­dari au ieşit pe cîmp ca să evacueze de pe terenuri apele ce băl­tesc. La Cîrţa, ni s-a spus că preşedintele coope­rativei şi inginerul şef au plecat de diminea­ţă pe cîmp, vrînd să depisteze suprafeţele pe care se poate lucra la întreţinerea culturi­lor. Dar, In acelaşi timp, nu s-a mai spus sa mi nutrim cine ştie ce spe­ranţe, întrucît din cau­za precipitaţiilor, po­sibilităţile reluării lu­crului pe cîmp nu prea înclină în favoarea u­­nei munci spornice, gos­podăreşti! Iată, aşadar, în trei unităţi agricole coope­ratiste situate în zona Ciucului de Sus, ra­diografia unei zile de după ploaie, a unei largi ,,ferestre“, în ca­re — repetăm — deşi în condiţii îngreunate, s-ar fi putut, totuşi, lu­cra pe cîmp, dar stă­­pîniţi de o optică gre­şită, gospodarii de aici s-au rezumat mai mult să aştepte „cuminţi­rea timpului“. I. D. KISS tistă gospodarii să caute să folosească cu ma­ximă eficienţă „ferestrele“ largi dintre ploi, în special, pentru grabnica introducere sub brazdă a seminţelor, pe ultimele suprafeţe ne­­însămînţate încă şi pentru impulsionarea sub­stanţială a lucrărilor d­e întreţinere a cultu­rilor de primăvară, acestea, în urma precipi­taţiilor abundente, mai în toate locurile fiind ameninţate de­­buruieni. Primele cantităţi de furaje Recoltatul furajelor cultivate, lucrare ce se bucură în aceste zile de o atenţie sporită din partea cooperatorilor şi mecanizatorilor,­­ înre­gistrează pe zi ce trece cote superioare. Astfel, pînă în prezent, s-a e­­ectuat coasa întîi la lucernă şi trifoi pe o suprafaţă de peste 560 ha. Spre deosebire de anii precedenţi, se con­stată o operativitate accentuată în ceea ce priveşte grabnica de­pozitare a cantităţilor recoltate. Pînă în mo­mentul de faţă în fina­­rele şi silozurile coope­rativelor au ajuns în siguranţă peste 1.200 tone furaje de calitate superioară. ­­ereseeari pm TCBwrq sahibs, aniti­vat y— HARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDETEAN ANUl V­. Nr. 16444 pagini 30 bani DUMINICA 10 IUNIE 1973 Pag. a 2-a Opinii Sesizări Propuneri Se împlinesc 24 de ani de cînd, din iniţiativa şi sub conducerea par­tidului a fost creată miliţia populară — or­gan înarmat al dic­taturii proletariatului — căreia i s-a încre­dinţat­ nobila sarcină de a contribui la apă­rarea cuceririlor re­voluţionare, a proprie­tăţii obşteşti şi a ce­tăţenilor, la asigura­rea liniştei şi ordinii publice. După cucerirea de­plină a puterii politi­ce au fost desfiinţate poliţia şi jandarmeria, instrumente docile în mîinile claselor exploa­tatoare, creîndu-se în locul lor miliţia, care, prin rolul şi compozi­ţia sa de clasă, a de­venit un organ profund popular, legat de oa­menii muncii prin co­munitatea de interese, sarcini şi aspiraţii. Activitatea miliţiei, ln cei 24 de ani, a fost pusă în slujba poporu­lui, a fiecărui om co­rect şi cinstit al socie­tăţii noastre socialiste. Pentru fiii de munci­tori şi ţărani, îmbră­caţi în uniformă de mi­liţie munca nu a fost uşoară. Cu toate greu­tăţile întîmpinate, ca­drele miliţiei, educa­te în spiritul înaltei respensabilitâţi comu­niste, au transformat — în hotărirea lor fermă de a face faţă orică­rei misiuni — dragos­tea şi recunoştinţa fa­ţă de partid şi popor în arme puternice îm­potriva duşmanilor şi infractorilor de tot fe­lul. Şi nu puţine au fost misiunile care au cerut lucrătorilor mi­liţiei dăruire şi chiar sacrificiul suprem. Cu acest prilej aducem un omagiu memoriei ace­lor ofiţeri şi subofiţeri care, făcîndu-şi datoria, şi-au jertfit viaţa în lupta cu elementele duşmănoase naţiunii noastre. Numele lor sînt şi vor fi rostite cu adîncă recunoştin­ţă de toţi acei care i-au cunoscut şi pentru care s-au jertfit. Inscriindu-se în con­textul general al mă-­­ surilor de perfecţiona­re a întregii activităţi statale, miliţia şi-a îmbunătăţit în fiecare an formele de organi­zare şi metodele de muncă. Concomitent cu realizarea unei dotări tehnice superioare, în organele miliţiei are loc un complex proces de perfecţionare juri­dică şi tehnică. In or­ganele şi formaţiunile noastre organizaţiile de partid şi tineret desfă­şoară o susţinută mun­că politică pentru culti­varea în rîndul lucrăto­rilor de miliţie a acelor trăsături de caracter proprii activistului de partid şi de stat. Princi­palul scop al acestui proces educativ îl constituie necesitatea întăririi capacităţii de acţiune a fiecăruia, ast­fel incit fiecare mili­tar să fie un devotat slujitor al poporului. Cel de-al 24-lea an de existenţă ne găseş­te cu un aparat cali­­ficat, capabil să folo­sească metodele avan­sate de prevenire şi descoperire a tuturor manifestărilor antiso­ciale. Rezultatele do­­bîndite pînă acum de către lucrătorii de mi­liţie din judeţul nos­tru sînt o pregnantă mărturie a acestor a­­precieri. Cadrele noas­tre au reuşit să facă inofensivi infractori versaţi, unii dintre ei organizaţi în grupuri care, prin metode a­­bile, au adus sau au încercat să aducă pa­gube avuţiei naţiona­le. Din activitatea mi­liţiei pentru combate­rea infracţiunilor în dauna avutului obştesc aş vrea să reamintesc doar descoperirea in­fractorilor care au ac­ţionat în domeniul co­merţului, industriei fo­restiere, cooperaţiei meş­teşugăreşti şi al altor sectoare economice din judeţul nostru. Cetăţenilor cinstiţi din judeţ le sunt vii în­tipărite în memorie cu­vintele tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, care, la Plenara C.C. al P.C.R. din 3—5 martie 1971 arăta: „Influenţa moravuri­lor burgheze se mani­festă în primul rînd prin atitudinea faţă de proprietatea socialistă; furturile, delapidările, sustragerile de orice fel lovesc în interese­le tuturor oamenilor muncii, sînt acte osti­le construcţiei socialis­te, de aceea trebuie considerate, aşa cum spune Lenin, ca acte contrarevoluţionare". Miliţia luptă neabătut pentru prevenirea şi descoperirea unor ast­fel de acte. Un alt domeniu im-Colonel Ioan MAER, şeful miliţiei şi adjunct al şefului Inspectoratului judeţean Harghita al Ministerului de Interne (Continuare în pag. a 3-a) POPULARE 11 Pagina a 4-a ! Ordinea de zi a Conferinţei pentru­­ securitate şi cooperare in Europa,­­ adoptată in mod solemn, in unanimitate,­­­­ prin consens, in şedinţa din 8 iunie­­ a consultărilor multilaterale­­ de la Helsinki intîlnirea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU cu participanţii la Conferinţa naţională a Uniunii Artiştilor Plastici, cu prilejul vizitării expoziţiei „125 de ani de la Revoluţia din 1848 în România“ In prezenţa tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, pre­şedintele Consiliului de Stat, s-a deschis, sîmbătă la amiază, la sala „Dalles“ din Capitală, ex­poziţia jubiliară de artă plastică „125 de ani de la Revoluţia din 1848 în România“. Ea reprezintă un vibrant omagiu pe care pic­torii, sculptorii şi graficienii de pe întreg cuprinsul ţării îl aduc glorioasei aniversări, marilor înaintaşi, celor ce au purtat stea­gul mişcării revoluţionare pa­şoptiste, luptînd, cu inimile în­flăcărate de o nobilă iubire de neam şi ţară, pentru libertate şi progres, pentru unitatea şi independenţa naţiunii române. La vernisaj au luat parte to­varăşii Manea Mănescu, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Tro­­fin, Ilie Verdeţ, Maxim Berghia­­nu, Gheorghe Cioară, Emil Dră­­gănescu, János Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Ştefan Voitec, Cornel Burtică, Miron Constantinescu, Mihai Dalea, Mihai Gere, Ion Ioniţă, Vasile Patilineţ. De asemenea, erau prezenţi membri ai C.C. al P.C.R., mi­­niştri, conducători de instituţii centrale şi organizaţii obşteşti. Sunt de faţă participanţii la Conferinţa naţională a Uniunii Artiştilor Plastici, mulţi dintre ei prezenţi cu opere în expoziţie, critici de specialitate şi alţi oa­meni de cultură. Este ora 12,15. La intrarea în sala expoziţiei, secretarul gene­ral al partidului este întîmpinat de Ion Jalea, preşedintele de o­­noare al Uniunii Artiștilor Plus­ (Continuare ta pag. a 3-a)., Cuvintarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Stimaţi tovarăşi, Aş dori să încep — deşi sîn­­teţi la sfîrşitul lucrărilor confe­rinţei — prin a vă adresa salu­tul şi felicitările Comitetului Central, ale Consiliului de Stat şi guvernului, ale mele personal, pentru încheierea cu succes a Conferinţei pe ţară a Uniunii Ar­tiştilor Plastici. (Vii aplauze). Am fost invitat de conducerea uniunii să particip la deschide­rea Conferinţei. Nu am avut a­­ceastă posibilitate. Ne-am gîn­­dit, pînă la urmă, să mai adu­cem şi aici unele inovaţii, să ne întîlnim în cadrul acestei expo­ziţii alcătuite de artiştii plastici în cinstea aniversării a 125 de ani de la Revoluţia din 1848. Cred că am făcut bine că am procedat în felul acesta, deoa­rece, vizitînd expoziţia, am pu­tut căpăta o imagine a ceea ce aţi realizat, a ceea ce puteţi rea­liza atunci cînd vă propuneţi să daţi expresie unor momente im­portante din istoria naţională, să înfăţişaţi eroismul, lupta pentru o viaţă mai bună, mai dreaptă, pentru progres şi civilizaţie, a poporului nostru. Impresia pe care mi-am format-o despre ex­poziţie este bună .Sunt înfăţişa­te, prin imagini variate, momen­te importante în stiluri deosebi­te. Ceea ce constituie însă ca­racteristica generală a expoziţi­ei, caracteristică ce corespunde orientărilor date de Congresul al X-lea şi de Conferinţa Naţio­nală ale partidului este că, folo­­sindu-se stiluri şi maniere dife­rite de expresie, s-au realizat lucrări bune, cu un conţinut me­nit să servească educării poporu­lui. Cred că această expoziţie a reuşit în mod minunat să dea ex­presie orientării date de Congre­sul al X-lea al partidului nos­tru. (Aplauze puternice). înţelegeţi că mi-ar fi greu să spun ce mi-a plăcut mai mult. Mi-ar fi greu ca, în faţa tutu­ror celor care au expus aici, să exprim preferinţele mele. Pot spune însă că, în general, atit ca orientare, cit şi ca expresie artistică, mi-au plăcut mai toate lucrările. De aceea, aş dori să-i felicit călduros pe toţi artiştii plastici care au contribuit la realizarea expoziiţiei, care au creat lucrări consacrate acestui eveniment — chiar dacă ele nu sunt expuse aici — propunindu-şi ca prin arta lor să evoce unul din marile momente ale istoriei României, şi să re urez succese şi mai mari în viitor. (Aplauze puternice). Desigur, aşa cum se întîmplă întotdeauna, cînd vezi că se pot face lucruri bune, începi să devii mai pretenţios. Aş putea spune că în această situaţie mă găsesc eu acum. Comparativ cu expoziţia pe care am văzut-o tot aici, cu cîţiva ani în urmă, pot spune că s-au făcut paşi foarte mari, mai cu seamă în direcţia redării u­­nui conţinut bogat de idei, în­tr-o mare varietate de expresii. (Continuare în pag. a 3-a) Ieri, la Căminul cul­tural din Tulgheşi a fost susţinută expune­rea „25 de ani de la naţionalizarea princi­palelor mijloace de producţie“. In continua­re, a fost vizionat un bogat şi interesant spec­tacol de cintece şi jocuri populare, pre­zentat de formaţia că­minului cultural. La iniţiativa Comi­tetului comunal U.T.C. Zetea şi a comitetelor U.T.C. de la fabrica de aţă, „Tehnoutilaj“, fa­brica de confecţii, U.E.L., şi Fabrica de mobilă din Odorheiu Secuiesc, a fost orga­nizată in comuna Ze­tea „Ziua navetistului". Cu acest prilej s-a constituit „Asociaţia navetiştilor" şi s-a a­­probat programul de activitate, urmînd ca membrii acesteia să fie instruiţi de Comitetul municipal U.T.C. în încheiere a avut loc o manifestare cul­turală şi o seară dis­tractivă.

Next