Informaţia Harghitei, iulie-septembrie 1977 (Anul 10, nr. 2367-2444)

1977-07-01 / nr. 2367

Lucrările Sesiunii Marii Adunări Naţionale Joi dimineaţa au fost reluate in plen lucrările celei de-a V-a sesiuni a celei de-a VlI-a legis­laturi a Marii Adunări Naţio­nale. Deputaţii şi invitaţii au salu­tat cu îndelungi şi puternice aplauze sosirea in sală, in lo­jile oficiale, a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a tovarăşu­lui Manea Mănescu, a tovară­şei Elena Ceauşescu, a tovară­şilor Emil Bobu, Cornel Burtică, Gheorghe Cioară, Lina Ciobanu, Ion Dincă, Emil Drăgănescu, Já­nos Fazekas, Ion Ioniţă, Petre Lupu, Paul Niculescu, Gheorghe Oprea, Gheorghe Pană, Ion Păţan, Dumitru Popescu, Gheor­ghe Rădulescu, Leonte Răutu, Virgil Trofin, Iosif Uglar, Ilie Verdeţ, Ştefan Voitec. în sală se aflau, de asemenea, membrii supleanţi ai Comitetului Politic Executiv, secretarii C.C. al PC.R La lucrările sesiunii iau parte, in calitate de invitaţi, membri ai C.C. al P.C.R., miniştri, condu­cători de instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, reprezentanţi ai oamenilor muncii, personali­tăţi ale vieţii noastre ştiinţifice, culturale şi artistice, ziarişti ro­mâni şi corespondenţi ai presei străine. Erau de faţă şefi ai misiuni­lor diplomatice acreditaţi la Bucureşti. Tovarăşul Nicolae Giosan, preşedintele Marii Adunări Na­ţionale, a deschis şedinţa înal­tului for legislativ al Republicii Socialiste România. La propunerea Biroului Marii Adunări Naţionale, deputaţii au adoptat în unanimitate urmă­toarea ordine de zi : 1. Validarea alegerii tovară­şei Elena Nae, ca deputat in circumscripţia electorală nr. 1 Giurgiu şi depunerea jurămin­­tului de credinţă şi devotament faţă de Republica Socialistă România. 2. Proiectul legii privind im­pozitul pe fondul total de re­tribuire al unităţilor socialiste de stat. 3. Proiectul legii privind im­pozitul agricol. 4. Proiectul legii privind pen­siile de asigurări sociale de stat și asistenţa socială. 5. Proiectul legii privind pen­siile și alte drepturi de asigu­rări sociale ale membrilor coo­perativelor agricole de pro­ducţie. 6. Proiectul legii privind pen­siile şi alte drepturi de asigurări sociale ale ţăranilor cu gospo­dărie individuală din zonele necooperativizate. 7. Proiectul legii privind rolul şi atribuţiile maistrului în pro­ducţie. 8. Proiectul legii calităţii pro­duselor şi serviciilor. 9. Proiectul legii privind asi­gurarea durabilităţii, siguranţei in exploatare, funcţionalităţii şi calităţii construcţiilor. 10. Proiectele de legi pentru aprobarea decretelor cu putere de lege emise de Consiliul de Stat. 11. Eliberarea şi alegerea u­­nor secretari ai­­Marii Adunări Naţionale. 12. Modificări în componenţa unor comisii permanente ale Marii Adunări Naţionale. La primul punct de pe ordi­nea de zi, deputaţii au votat validarea alegerii ca deputat în circumscripţia electorală nr. 1 Giurgiu, judeţul Ilfov, a tovară­şei Elena Nae, care a depus apoi jurămintul de credinţă şi devotament faţă de Republica Socialistă România. In continuare, deputaţii au a­­doptat propunerea Biroului Ma­rii Adunări Naţionale ca Proiec­tul legii privind impozitul pe fondul total de retribuire al u­­nităţilor socialiste de stat şi Pro­iectul legii privind impozitul a­­gricol să fie prezentate intr-o singură expunere comună, urma­tă de un singur raport comun al comisiilor permanente şi de dis­cuţia generală comună, proce­­dindu-se apoi, separat, pentru fiecare proiect in parte, la dis­cuţia pe articole şi la votarea legii. Ca urmare, tovarăşul Florea Dumitrescu, ministrul finanţelor, a prezentat expunerea la aceste proiecte de legi, iar deputatul Ilie Şalapa, preşedintele Comi­siei pentru industrie şi activita­te economico-financiară, a pre­zentat Raportul comisiilor per­manente care au avizat proiec­tele de legi supuse dezbaterii. A urmat dezbaterea generală asupra celor două proiecte de legi, la care au luat cuvintul deputaţii Ştefan Bobaş, Elena Golea, Milos Jivanov, Gheorghe Blaj, Aurica Munteanu, Horia Tatu, Gheorghe Dinu, Constan­tin Herescu şi Ioan Iancu. In continuare, după examina­rea separată, pe articole, a ce­lor două proiecte, Marea Adu­nare Naţională a adoptat in unanimitate Legea privind im­pozitul pe fondul total de retri­buire al unităţilor socialiste de stat și Legea privind impozitul agricol. (Continuare In pag. a 4-a) Constituirea Comisiei judeţene a producătorilor agricoli din comunele rrecooperativizate Ieri, la Miercurea-Ciuc, a avut loc şedinţa de con­stituire a Comisiei judeţene a producătorilor agricoli din co­munele necooperativizate. In ra­portul prezentat în şedinţă a fost analizată contribuţia producăto­rilor agricoli din comunele ne­cooperativizate la realizarea fondului de produse agro-ali­­mentare al statului. Cei 19 membri ai Comisiei ju­deţene a producătorilor agricoli din comunele necooperativizate au ales în funcţia de preşedinte al comisiei pe tovarăşul dr. Flo­­rea Holi­că, director general ad­junct al Direcţiei judeţene pen­tru agricultură şi industrie ali­mentară, iar ca vicepreşedinţi pe tovarăşii Hajdu Ioan, activist al U.J.C.P. şi Petru Bucur, vi­cepreşedinte al Consiliului popu­lar comunal din Lunca de Jos. Comisia județeană a ales un bi­rou executiv format din 5 membri. PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNITI-VA­­ HARGHITEI Organ al Comitetului judeţean Harghita al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean I Anul X., nr. 2367 | 4 pagini 30 bani Vineri, 1 IULIE 1977 | 0 33? Măsurilor de creştere a nivelului de trai, prin majorarea retribuţiilor, le vom răspunde prin fapte de muncă Conform Decretului pentru a­­plicarea prevederilor referitoare la majorarea retribuţiilor, din Programul de creştere a retribu­ţiei şi altor venituri, a nivelului de trai al populaţiei în cincina­lul 1976-1980, începînd de azi se majorează retribuţiile perso­nalului muncitor din construcţii­­montaj, agricultură, industria textilă, industria confecţiilor şi industria alimentară. In condiţii­le judeţului nostru, aceasta în­seamnă sporirea retribuţiei u­­nui număr de peste 33.000 de angajaţi, sporuri ce se cifrează între 15 şi 22,7 la sută faţă de retribuţia tarifară netă actuală, în care nu se cuprinde impozi­tul. După cum se ştie, de majora­re beneficiază toate categoriile de personal, în mod eşalonat pe ramuri de activităţi, în două e­­tape, prima în anii 1977-1978, iar cea de-a doua in anii 1979- 1980. In felul acesta, pînă la sfîrşitul cincinalului, întregul personal muncitor va beneficia de o majorare a retribuţiei tari­fare, în medie cu 30 la sută. Trebuie însă avut în vedere şi faptul că retribuţia va creşte şi prin trecerea personalului în trepte şi gradaţii superioare, prin sporul de vechime şi alte spo­ruri prevăzute de lege. Sunt cîteva idei ce se desprind cu maximă claritate din Decretul pentru aplicarea majorării re­tribuţiei personalului muncitor : preocuparea partidului şi statu­lui nostru de a pune un accent mai mare pe creşterea retribu­ţiei şi veniturilor directe ale oa­menilor, care are avantajul că leagă mai strins retribuţia de activitatea proprie a fiecăruia, de importanţa muncii ce o efec­tuează, de gradul său de califi­care, de calitatea muncii ; res­pectarea principiului echităţii socialiste, care-şi găseşte re­flectarea în cronologia aplicării majorării, în menţinerea raportu­lui actual intre retribuţia mini­mă şi maximă pe economie ; le­gătura directă intre dezvoltarea generală a economiei, creşterea venitului naţional şi ridicarea ni­velului de trai al poporului, cara­re arată că rezultatele in dez­voltarea producţiei materiale, în creşterea venitului naţional se răsfring direct asupra condiţiilor de viaţă, succesele obţinute in producţia materială constituind unica sursă din care se acoperă suplimentarea cu 35 miliarde lei a fondului de retribuire prevăzut in planul cincinal. In mod firesc, prevederile De­cretului au fost primite cu pro­­­fundă şi legitimă bucurie de că-­ tre toţi cetăţenii ţării şi, totoda­tă, cu o adîncă recunoştinţă pentru grija permanentă pe care partidul şi statul nostru o poar­tă pentru îmbunătăţirea continuă a condiţiilor de viaţă ale celor ce muncesc. Recunoştinţa a-­­ceasta îmbracă forma concreta a ataşamentului faţă de partid,­ faţă de politica sa, al cărei ţel fundamental este bunăstarea oa­menilor muncii, a hotărîrii de a face totul pentru înfăptuirea nea­bătută a acestei politici. Fieca­re, la locul său de muncă, la întreprindere, pe ogor,­­pe şan-­ tier, in faţa planşetei, in labo­rator, in instituţia in care lu-­ crează, este hotărît să munceas­că mai bine, să folosească cît mai eficient mijloacele materia­­le ce-i stau la dispoziţie, să gos-j podărească mai atent materiile prime şi materialele, să foloseascv că din plin timpul de lucru, pen­­­tru a obţine valori materialei mai mari pentru economia noas­­tră naţională, cu cheltuieli cil, mai mici şi, deci, cu o eficienţă sporită de la an la an, de la lum­i­nă la lună, de la zi la zi. Este­ contribuţia fiecăruia la­ infăp-­ tuirea hotărîriior Congresului aî­ Xl-lea al partidului nostru, la­ creşterea forţei şi vitalităţii eco-­­ nomiei noastre socialiste, care, stau la baza tuturor înfăptuirii­ lor noastre, la temelia măsurilorlj întreprinse de partid pentru ifi­­dicarea neîncetată a bunăstării! noastre, a tuturor, 1 . ÎN ZIARUL DE AZI : Reţeaua liceelor din judeţul Harghita In PAGINA A 2-A Pentru o zootehnie modernă, eficientă ÎN PAGINA A 3-A La Secuieni. Buna organizare şi hărnicia cooperatorilor sunt complementare Instabilitatea timpului, a unor condiţii prielnice desfăşurării neîntrerupte a lucrărilor agrico­le, creează destule probleme şi Cooperativei agricole de produc­ţie din Secuieni. Cu toate aces­tea, la nivelul unităţii se fac e­­forturi considerabile, profitîndu­­se de fiecare oră de cer senin, sau măcar fără ploaie, coopera­torii fiind prezenţi pe multiple „fronturi" de lucru. Să reţinem mai întii, cu ajutorul datelor furnizate de tovarăşa Constanţa László — inginer şef al coopera­tivei - situaţia de ansamblu a stadiului lucrărilor agricole pe unitate. Astfel este avansată­­e­­xecutarea praşilei a doua ma­nuală la porumb boabe, pe 16 hectare, din cele 25, s-a prăşit pentru a treia oară sfecla de za­hăr, s-a trecut la praşila a doua pe ultimele 25 hectare, din 50, de legume, iar pe suprafaţa de 50 t reia­re cartofi — suprafaţă totală - s-a terminat şi praşila a doua manuală. In legătură cu lucrările de re­coltare a furajelor trebuie să a­­rătăm că s-a recoltat întreaga suprafaţă de trifoi­iene, 70 de hectare — coasa întii, din care Actualitatea în agricultură de pe 20 ha s-a însilozat canti­tatea de 500 tone. In ceea ce priveşte fîneţele naturale, din cele 261 hectare s-au recoltat circa 90. Este de remarcat fap­tul că transportul furajelor recol­tate, punerea lor la adăpost se află in centrul atenţiei şi că zil­nic, opt atelaje şi două tractoa­re cu remorci sunt dirijate la a­­ceastă lucrare. Deşi, cum am mai spus, tim­pul nefavorabil crează serioase impedimente desfăşurării în ritm susţinut a lucrărilor agricole este de remarcat prezenţa în fiecare zi a circa o sută de co­operatori care acţionează potri­vit planurilor de muncă zilnice, unei repartizări judicios întocmi­te de conducerea cooperativei. Astfel, luînd ca exemplu ziua prezenţei noastre in cooperativă, i-am aflat pe destoinicii coope­ratori ai Secuienilor, executînd praşila a lll-a mecanică la po­rumb boabe, la combaterea me­canizată a dăunătorilor la car­tofi, pregătirea terenurilor pen­tru însămînţarea culturilor duble. Circa 30 de cooperatori execu­tau praşila manuală la cultura de varză, alţi 25 prăşeau ulti­mele suprafeţe de sfeclă de za­hăr, praşila a lll-a, în timp ce alte 20 persoane se ocupau de prășitul manual al semincerilor de sfeclă ... N. ȘANDRU INFORMAŢII ■ Prin contribuţia în bani şi în muncă, mobilizaţi activ de către deputaţi, locuitorii satului Sîncrai (comuna Dea­­lu) au amenajat pînă în pre­zent 1400 metri liniari de­­ trotuare. Pînă la sfîrşitul a­­nului curent, vor fi amenaja­te trotuare pe toate uliţele satului. a Astăzi, la Casa de cul­tură a sindicatelor din Gheorgheni va vea loc o în­­tilnire a lectorului universitar Kozma Dezső de la Universi­tatea „Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca autorul cărţii „Moştenirea lui Petőfi", cu cititorii. „ La Odorheiu Secuiesc s-a terminat construcţia pri­mului bloc de nefamilişti al întreprinderii de matriţe şi piese turnate din localitate. fl Astăzi, la orele 20, Tea­trul de stat din Sfintu Gheorghe prezintă, la Ca­sa de cultură din Gheor­gheni, drama în trei acte „O stea pe rug“, de Sütő András. ■ In incinta Şcolii gene­rale din Voşlobeni s-a des­chis o frumoasă şi instruc­tivă expoziţie con­finind ce­le mai frumoase desene de picturi, realizate de elevi la orele de lucrări practice

Next