Informaţia Harghitei, iulie-septembrie 1979 (Anul 12, nr. 2987-3063)
1979-09-15 / nr. 3050
PROLETAR! DIN TOATE ŢĂRILE UNITI-VA ! HARGHITEI Mm urgin, trAiţiiM Organ a! Comitetului judeţean Harghita al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Anul XII., nr. 3050 4 pagini. 30 bani Sîmbâta, 15 septembrie 1979 CAP. Ciucsîngeorgiu, la un pas de încheierea recoltării cartofilor... Ogoarele Cooperativei agricole de producţie din Ciucsîngeorggiu te intîmpină cu o adevărată „armată" de saci plini cu cartofi, frumos aliniaţi, ca la paradă, dînd o idee foarte concretă despre bogăţia acestei toamne şi argumentînd, fără posibilităţi de contrazicere, hărnicia cooperatorilor de aici, dovedită de-a lungul întregii perioade de vegetaţie. Iar unul din oamenii care au contribuit substanţial la acest belşug este, fără îndoială, Elek Gheorghe, şeful brigăzii nr. 1, brigada care a găzduit aproape două treimi din suprafaţa cultivată cu cartofi şi a cărei dragosme de muncă nu se dezminte nici în aceste zile, pentru că, iată, din cele 96 ha cultivate cu cartofi rămăseseră pînă aseară nerecoltate mai puţin de 15, ceea ce înseamnă că mai trebuie cîteva zile bune de lucru şi recoltatul cartofilor va deveni o amintire. Hărnicia fiind atributul de bază al întregii brigăzi, nu înseamnă că putem nesocoti dorinţa brigădierului de a spune cîteva cuvinte despre ,,echipa de şoc" condusă de Basa Amalia, din care mai fac parte şi Kanya Rozalia Dénes Elisabeta, Páll Ida, Lukács Berta, Márton Barbara care a recoltat pînă acum aproape 10 ha de cartofi, şi care este gata întotdeauna să preia şi, bineînţeles, să ducă la bun sfirşit, lucrările cele mai dificile. După cum Csedă Gabriel, pe care era cit pe-aci să-l luăm drept brigadier ori chiar vicepreşedinte, atît de bine cunoaşte stadiul lucrărilordin unitate, este zi de zi prezent, în tot cursul anului, la lucrările de transport ori la alte munci unde este necesară prezenta unui om de nădejde. Deci, recoltatul apropiindu-se de sfîrșit, se pune aici o mare bază pe transportul cartofilor. Patru maşini ale I.T.A., plus trei ale C.A.P., fac ca zilnic peste 200 tone să părăsească ogoarele cooperativei. Fără îndoială că la atingerea unui asemenea ritm îşi aduc contribuţia şi şoferii I.T.A., nu numai prin felul cum îşi fac meseria propriuzîsă, ci prin aceea că, indiferent dacă sunt originari din (Continuar« in 009 o S-«) Ștefan DANCIU foto: AI. V. SZAKÁCS t*,KifcS*?K ,.i. . .... i ’■ ip?:S-V -V? ■ ■ . - » , i * la C.A.P. Ciucsîngeorgiu la ora recoltării și transportului cartofilor BUN GĂSII, SCOALĂ ! Ne-a fost dată, in ultimul timp, frumuseţea generatoare de bucurie a unor toamne însorite. Caţi in acest septembrie al lui '79. O toamnă a belşugului de roade şi a unei maturităţi de mari semnificaţii. O toamnă care - mergind chiar mai departe, pe linia simbolurilor universale — se traduce, in această primă lună a sa, tot printr-un echilibru, izvodit din imensa pulsaţie cosmică : echinocţiul... Este dat sufletelor noastre, pe care aspiraţia attor şi aitor generaţii le-a transformat in recep ia cale de nemărginită şi tulburătoare, in acelaşi timp, sensibilitate, să simtă reverberaţia adincă a acestor mereu renăscute cicluri. Tot aşa cum, aceloraşi suflete le este dat - o realitate pe care ere visele şi-au creat-o - să nu uite a fremăta atunci cind evenimente importante, fixate intr-un calendar al afectivităţii, sunt traduse de memoria noastră in simboluri dragi, legate de viaţa şi munca noastră — aceste două esenţiale ipostaze ce decurg una din cealaltă . .. 15 SEPTEMBRIE... Nu e o dată anume consemnată in calendar. Ceea ce, fireşte, nu înseamnă că nu e o dată cu cele mai adinei semnificaţii. O dată care, mereu, are ceea ce numim : trecut, prezent şi viitor. Şi acest lucru, in fiecare an. Nu ne gindim, oare, mulţi, foarte mulţi, la anii de şcoală? Nu se pregătesc, cu gindul şi fapta, învăţăceii pentru 15 septembrie ? Nu o dată — şi farmecul este de netăgăduit — am auzit pe cei mici, deocamdată preşcolari, spunind că se duc la „şcoală", ceea ce, in imaginaţia lor cuceritoare e o contopire a dorinţei actuale, cu realitatea de miine ... 15 SEPTEMBRIE '79... 15 septembrie al unui an de mari semnificaţii pe calea devenirilor noastre viitoare. Cumpănă de septembrie al anului in care, sub semnul însufleţitor al vieţii şi muncii înfrăţite, îşi va înscrie cu litere de aur cuvintul in istoria contemporană a ţării marele forum al comuniştilor : Congresul al Xll-lea al partidului, 15 SEPTEMBRIE, şi pe aceste meleaguri ale Harghitei, unde deschiderea sărbătorească a noului an şcolar va fi un prilej de trăiri nemijlocite pentru elevi şi preşcolari. Iar dacă e să dăm acestor cuvinte şi o haină a cifrelor — grăitoare prin ele insele —, atunci spunem : peste 85.000, din care peste şase mii de tinere vlăstare care păşesc pentru inuia oară pragul şcolilor, unde îi aşteaptă o nemărginită solicitudine, dar şi o nouă responsabilitate : învăţătura. Fie deci, ca şi urarea noastră, pornită din suflet, să se alăture celor rostite şi cu ocazia acestui septembrie 15, tuturor elevi şi profesori : SPOR LA MUNCĂ ŞI MULT, MULT SUCCES ! Nicolae KOVÁCS In ziarul de azi : # Contemporanele, noastre (pag. a 2-a) & Organizația de partid - promotor al spiritului de bun gospodar # Curier (pag. a 3-a) Vizita de lucru a tovarăşului Nicolae Ceauşescu • Din judeţul Timiş Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a făcut vineri, o vizita de lucru în unitati industriale şi agricole din judeţul Timiş. Secretarul general al partidului a fost însoţit de tovarâşa Elena Ceauşescu, de alţi tovarăşi din conducerea de partid şi de stat. La plecarea din Bucureşti pe aeroportul Otopeni, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarâşa Elena Ceauşescu au fost salutaţi de membri ai Comitetului Politic Executiv, de secretari ai C.C. al P.C.R. Vizita s-a înscris ca un nou şi semnificativ moment al dialogului permanent, direct şi rodnic, pe care tovarăşul Nicolae Ceauşescu îl are cu făuritorii de bunuri materiale şi spirituale, în probleme esenţiale ale muncii şi vieţii lor, ale dezvoltării ţării ale construcţiei socialiste. Reîntîlnîrea Cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu a constituit pentru locuitori Timişoarei un fericit prilej de a-i exprima, încă o dată, simţămintele de fierbinte dragoste, stimă şi recunoştinţă, pentru grija permanentă ce o poartă prosperităţii continue a judeţului lor, pentru clarviziunea, dinamismul şi pasiunea revoluţionară cu care acţionează în vederea progresului neîntrerupt al patriei, bunăstării şi fericirii poporului nostru, creşterii prestigiului şi rolului României socialiste în lume. Aceste sentimente profunde şi-au gâsit o pregnantă expresie chiar din primele clipe ale sosirii la Timişoara a secretarului general al partidului. La coborîrea din avion, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu, ceilalţi tovarăşi din conducerea da partid şi de stat sunt salutaţi CU căldură de tovarăşul Petre Danică prim-secretar al Comitetului judeţean Timiş al P.C.R., preşedintele Consiliului popular judeţean. In întîmpinare au venit mii de timişoreni. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu părăsesc aeroportul, într-o masina deschisă, îndreptîndu-se spre Timişoara. Aceeaşi ambianţă caldă, sărbătorească o regăsim la intrarea în oraş. Aici, primul secretar al Comitetulului municipal Timişoara al P.C.R., primarul municipiului, Radu Bălan, adresează tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi lo (Continuare b pag. agal Actualitatea — Actualitatea a Filiala A.C.R. Miercurea- Ciuc organizează excursii : 29— 30 septembrie pe litoralul românesc - staţiunea Venus (se asigură cazare şi masă) : 1—3 octombrie, în R.P. Bulgară — Balcic, Varna, Tîrnovo, Russe (cazare şi masă la Varna şi Tîrnovo). Ultima zi de înscriere , 19 septembrie a c., ora 15, la sediul filialei, telefon 11446. ■ O acţiune inedită la Borsecul de Jos : in sala de spectacole a căminului cultural va avea loc un concert de fanfară, dedicat conducătorului acestei formaţii, Kölle Francisc, care după 20 de ani predă bagheta de conducător al fanfarei medicului Bartha Tiberiu, ţinut dintre cei mai inimoşi membri ai formaţiei. ■ Ieri, la Muzeul din Gheorgheni, a avut loc o consfătuire cu tema „Monografia istorică a oraşului”, organizată de Consiliul orăşenesc pentru cultură şi educaţie socialistă, cu prilejul împlinirii a 650 de ani de la înfiinţarea acestei localităţi. Astăzi se desfăşoară la întreprinderea de fier din Vlăhiţa o masă rotundă cu genericul „Modul de impulsionare a creaţiei tehnico-ştiinţifice şi de organizare ştiinţifică a producţiei şi a muncii în întreprinderea noastră". ■ Ieri şi azi — „Zile record“ la Filatura de in şi cinepa Gheorgheni. Sub organizarea comitetului U.T.C. din unitate, uteciştii din toate trei schimburile au contribuit la pregătirea pentru procesul de producţie a unui nou lot de materie primă■ La Toplţa, pe strada Bicaz, au început lucrările de betonare şi asfaltare a scărilor care fac legătura între centrul oraşului şi cartierul Cornişa. Rubrică realizată de Aurelia HUT HECSER Zoltán Străduinţa spre mai bine Ceea ce caracterizează eforturile actuale ale comuniştilor, ale tuturor lucrătorilor întreprinderii de tractoare din Miercurea-Ciuc este străduinţa spre mai bine, în spiritul celor subliniate de secretarul general al partidului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la recenta. Consfătuire de la C.C. al P.C.R., trebuie să se treacă la măsuri ferme de unire a eforturilor comuniştilor, ale tuturor oamenilor muncii în vederea realizării planului pe acest an, a recuperării rămînerilor în urmă atît la producţie, cît şi la investiţii, în toate sectoarele la pregătirea temeinică a «planului pe 1980, ultimul an al actualului cincinal". în acest spirit a acţionat colectivul întreprinderii şi pînă acum, deşi a avut şi mai are de înfruntat numeroase greutăţi. Şi, în parte, eforturile s-au soldat cu rezultate bune, grevate însă, de o serie de neajunsuri determinate, în cea mai mare parte, de factori externi. Drept urmare, îndeplinirea unor indicatori de plan pe cele opt luni trecute din acest an s-a desfășurat necorespunzător. Chiar dacă se mai încearcă justificări și se fac referiri, uneori exagerate, la greutaţile obiective, nimeni nu poate afirma că aceasta caracterizează atitudinea majorităţii comuniştilor, a celorlalţi lucrători ai acestei importante întreprinderi harghitene. Pentru că faptele dovedesc că aici se munceşte : planul producţiei nete a fost depăşit, cheltuielile materiale de producţie au fost reduse materiile prime şi energia sunt tot mai judicios gospodărite. Străduinţa spre mai bine, intenţiile judicios gîndite pentru viitor rezultă din conţinutul bogat şi caracterul concret al planului de măsuri adoptat, plan elaborat de consiliul oamenilor muncii, dar care ooglind este înţelepciunea colectiva a personalului muncitor a! întreprinderii. Rezultă, de asemenea, o pronunţată nemulţumire, in sensul bun al cuvintului, pentru că ei în primul rînd sînt nemulţumiţi de rezultatele da pînă acum, deoarece ştiu că sînt capabili să realizeze mai mult şi mai bine. E o nemulţumire care îi stimulează să-şî intensifie eforturile pentru a îndrepta lucrurile, pentru a-şÎ spori contribuţia, la nivelul aşteptărilor, la îmbunătăţirea rezultatelor generale ale industriei judeţului. Şi au convingerea fermă că vor reuşi. Convingerea le este dată de prevederile planului de măsuri amintit de hotărîrea şi străduinţa tuturor lucrătorilor. Să adăugăm la acestea şi faptul că în scurt timp este de aşteptat îmbunătăţirea cooperării în producte, ca urmare a promisiunilor făcute în acest sens de centrala de resort.Pentru că, să nu uităm, cele mai mari ateitati ale întreprinderii decurg din lipsa de ritmicitate CU care primește semifabricatele! (Continuo»» %ra caa o 3-af