Informaţia Harghitei, iulie-septembrie 1979 (Anul 12, nr. 2987-3063)

1979-09-15 / nr. 3050

PROLETAR! DIN TOATE ŢĂRILE UNITI-VA ! HARGHITEI Mm ur­gin, trAiţiiM Organ a! Comitetului judeţean Harghita al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Anul XII., nr. 3050 4 pagini. 30 bani Sîm­bâta, 15 septembrie 1979 CAP. Ciucsîngeorgiu, la un pas de încheierea recoltării cartofilor... Ogoarele Cooperativei agri­­cole de producţie din Ciuc­­sîngeorggiu te intîmpină cu o adevărată „armată" de saci plini cu cartofi, frumos aliniaţi, ca la paradă, dînd o idee foarte concretă despre bogăţia acestei toamne şi argumentînd, fără posibilităţi de contrazice­re, hărnicia cooperatorilor de aici, dovedită de-a lungul în­­tregii perioade de vegetaţie. Iar unul din oamenii care au contribuit substanţial la acest belşug este, fără îndoială, Elek Gheorghe, şeful brigăzii nr. 1, brigada care a găzduit aproa­pe două treimi din suprafaţa cultivată cu cartofi şi a cărei dragosme de muncă nu se dez­minte nici în aceste zile, pentru că, iată, din cele 96 ha culti­vate cu cartofi rămăseseră pînă aseară nerecoltate mai puţin de 15, ceea ce înseamnă că mai trebuie cîteva zile bune de lucru şi recoltatul cartofilor va deveni o amintire. Hărnicia fiind atributul de bază al în­tregii brigăzi, nu înseamnă că putem nesocoti dorinţa brigă­­dierului de a spune cîteva cu­vinte despre ,,echipa de şoc" condusă de Basa Amalia, din care mai fac parte şi Kanya Rozalia Dénes Elisabeta, Páll Ida, Lukács Berta, Márton Bar­bara care a recoltat pînă acum aproape 10 ha de cartofi, şi care este gata întotdeauna să preia şi, bineînţeles, să ducă la bun sfirşit, lucrările cele mai dificile. După cum Csedă Gabriel, pe care era cit pe-aci să-l luăm drept brigadier ori chiar vicepreşedinte, atît de bi­ne cunoaşte stadiul lucrărilor­­din unitate, este zi de zi pre­zent, în tot cursul anului, la lucrările de transport ori la alte munci unde este necesară prezenta unui om de nădejde. Deci, recoltatul apropiindu-se de sfîrșit, se pune aici o mare bază pe transportul cartofilor. Patru maşini ale I.T.A., plus trei ale C.A.P., fac­ ca zilnic peste 200 tone să părăsească ogoa­rele cooperativei. Fără îndoia­lă că la atingerea unui aseme­nea ritm îşi aduc contribuţia şi şoferii I.T.A., nu numai prin fe­lul cum îşi fac meseria propriu­­zîsă, ci prin aceea că, indife­rent dacă sunt originari din (Continuar« in 009 o S-«) Ștefan DANCIU foto: AI. V. SZAKÁCS t*,KifcS*?K ,.i. . .... i ’■ ip?:S-V -V? ■ ■ . - » , i * la C.A.P. Ciucsîngeorgiu la ora recoltării și transportului cartofilor BUN GĂSII, SCOALĂ ! Ne-a fost dată, in ultimul timp, frumuseţea generatoare de bucurie a unor toamne însori­te. Ca­ţi in acest septembrie al lui '79. O toamnă a belşugului de roade şi a unei maturităţi de mari semnificaţii. O toamnă ca­re - mergind chiar mai depar­te, pe linia simbolurilor univer­sale — se traduce, in această primă lună a sa, tot printr-un echilibru, izvodit din imensa pulsaţie cosmică : echinocţiul... Este dat sufletelor noastre, pe care aspiraţia at­tor şi a­itor generaţii le-a transformat in re­­cep ia cale de nemărginită şi tul­burătoare, in acelaşi timp, sen­sibilitate, să simtă reverberaţia adincă a acestor mereu renăs­cute cicluri. Tot aşa cum, ace­loraşi suflete le este dat - o realitate pe care ere visele şi-au creat-o - să nu uite a fremăta atunci cind evenimente importante, fixate intr-un calen­dar al afectivităţii, sunt traduse de memoria noastră in simbo­luri dragi, legate de viaţa şi munca noastră — aceste două esenţiale ipostaze ce decurg una din cealaltă . .. 15 SEPTEMBRIE... Nu e o dată anume consemnată in ca­lendar. Ceea ce, fireşte, nu în­seamnă că nu e o dată cu cele mai adinei semnificaţii. O dată care, mereu, are ceea ce nu­mim : trecut, prezent şi viitor. Şi acest lucru, in fiecare an. Nu ne gindim, oare, mulţi, foarte mulţi, la anii de şcoală? Nu se pregătesc, cu gindul şi fapta, învăţăceii pentru 15 sep­tembrie ? Nu o dată — şi far­mecul este de netăgăduit — am auzit pe cei mici, deocamdată preşcolari, spunind că se duc la „şcoală", ceea ce, in imagi­naţia lor cuceritoare e o con­topire a dorinţei actuale, cu realitatea de miine ... 15 SEPTEMBRIE '79... 15 septembrie al unui an de mari semnificaţii pe calea devenirilor noastre viitoare. Cumpănă de septembrie al anului in care, sub semnul însufleţitor al vie­ţii şi muncii înfrăţite, îşi va în­scrie cu litere de aur cuvintul in istoria contemporană a ţării marele forum al comuniştilor : Congresul al Xll-lea al parti­dului, 15 SEPTEMBRIE, şi pe aceste meleaguri ale Harghitei, unde deschiderea sărbătorească a noului an şcolar va fi un pri­lej de trăiri nemijlocite pentru elevi şi preşcolari. Iar dacă e să dăm acestor cuvinte şi o haină a cifrelor — grăitoare prin ele insele —, atunci spu­nem : peste 85.000, din care peste şase mii de tinere vlăsta­re care păşesc pentru inu­ia oară pragul şcolilor, unde îi aşteaptă o nemărginită solicitu­dine, dar şi o nouă responsabi­litate : învăţătura. Fie deci, ca şi urarea noastră, pornită din suflet, să se alăture celor rostite şi cu ocazia aces­tui septembrie 15, tuturor­­ e­­levi şi profesori : SPOR LA MUNCĂ ŞI MULT, MULT SUC­CES ! Nicolae KOVÁCS In ziarul de azi : # Contemporanele, noastre (pag. a 2-a) & Organizația de partid - promotor al spiritului de bun gospodar # Curier (pag. a 3-a) Vizita de lucru a tovarăşului Nicolae Ceauşescu • D­in judeţul Timiş Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a făcut vineri, o vizita de lu­cru în unitati industriale şi a­­gricole din judeţul Timiş. Secretarul general al partidu­lui a fost însoţit de tovarâşa Elena Ceauşescu, de alţi tova­răşi din conducerea de partid şi de stat. La plecarea din Bucureşti pe aeroportul Otopeni, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarâşa Elena Ceauşescu au fost salu­taţi de membri ai Comitetului Politic Executiv, de secretari ai C.C. al P.C.R. Vizita s-a înscris ca un nou şi semnificativ moment al dialo­gului permanent, direct şi rod­nic, pe care tovarăşul Nicolae Ceauşescu îl are cu făuritorii de bunuri materiale şi spirituale, în probleme esenţiale ale mun­cii şi vieţii lor, ale dezvoltării ţării ale construcţiei socialis­te. Reîntîlnîrea Cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu a constituit pentru locuitor­i Timişoarei un fericit prilej de a-i exprima, încă o dată, simţămintele de fierbinte dragoste, stimă şi re­­cunoştin­ţă, pentru grija perma­nentă ce o poartă prosperităţii continue a judeţului lor, pentru clarviziunea, dinamismul şi pa­siunea revoluţionară cu care acţionează în vederea progre­­sului neîntrerupt al patriei, bu­năstării şi fericirii poporului nostru, creşterii prestigiului şi rolului României socialiste în lume. Aceste sentimente profunde şi-au gâsit o pregnantă expre­sie chiar din primele clipe ale sosirii la Timişoara a secreta­rului general al partidului. La coborîrea din avion, tova­răşul Nicolae Ceauşescu, tova­răşa Elena Ceauşescu, ceilalţi tovarăşi din conducerea da partid şi de stat sunt salutaţi CU căldură de tovarăşul Petre Da­­nică prim-secretar al Comitetu­­lui judeţean Timiş al P.C.R., preşedintele Consiliului popular judeţean. In întîmpinare au venit mii de timişoreni. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu părăsesc aeroportul, într-o ma­sina deschisă, îndreptîndu-se spre Timişoara. Aceeaşi am­bianţă caldă, sărbătorească o regăsim la intrarea în oraş. A­­ici, primul secretar al Comitetu­­lului municipal Timişoara al P.C.R., primarul municipiului, Radu Bălan, adresează tovară­şului Nicolae Ceauşescu şi lo­ (Continuare b­ pag. a­g­al Actualitatea — Actualitatea a Filiala A.C.R. Miercurea- Ciuc organizează excursii : 29— 30 septembrie pe litoralul ro­mânesc - staţiunea Venus (se asigură cazare şi masă) : 1—3 octombrie, în R.P. Bulgară — Balcic, Varna, Tîrnovo, Russe (cazare şi­ masă la Varna şi Tîrnovo). Ultima zi de înscrie­re , 19 septembrie a c., ora 15, la sediul filialei, telefon 11446. ■ O acţiune inedită la Bor­­secul de Jos : in sala de spec­tacole a căminului cultural va avea loc un concert de fan­fară, dedicat conducătorului a­­c­estei formaţii, Kölle Francisc, care după 20 de ani predă ba­gheta de conducător al fanfa­rei medicului Bartha Tiberiu, ţi­nut dintre cei mai inimoşi mem­bri ai formaţiei. ■ Ieri, la Muzeul din Gheor­­gheni, a avut loc o consfătuire cu tema „Monografia istorică a oraşului”, organizată de Consi­liul orăşenesc pentru cultură şi educaţie socialistă, cu prilejul împlinirii a 650 de ani de la înfiinţarea acestei localităţi.­­ Astăzi se desfăşoară la în­treprinderea de fier din Vlăhiţa o masă rotundă cu genericul „Modul de impulsionare a crea­ţiei tehnico-ştiinţifice şi de or­ganizare ştiinţifică a producţi­ei şi a muncii în întreprinderea noastră". ■ Ieri şi azi — „Zile record“ la Filatura de in şi cinepa Gheorgheni. Sub organizarea comitetului U.T.C. din unitate, uteciştii din toate trei schimbu­rile au contribuit la pregătirea pentru procesul de producţie a unui nou lot de materie primă­■ La Topl­­ţa, pe strada Bicaz, au început lucrările de betona­­re şi asfaltare a scărilor care fac legătura între centrul ora­şului şi cartierul Cornişa. Rubrică realizată de Aurelia HUT HECSER Zoltán Străduinţa spre mai bine Ceea ce caracterizează efor­turile actuale ale comuniştilor, ale tuturor lucrătorilor între­prinderii de tractoare din Mier­­curea-Ciuc este străduinţa spre mai bine, în spiritul celor sub­liniate de secretarul general al partidului nostru, tovarăşul­ Nicolae Ceauşescu, la recenta. Consfătuire de la C.C. al P.C.R., trebuie să se trea­că la măsuri ferme de unire a eforturilor comuniştilor, ale tu­turor oamenilor muncii în ve­derea realizării planului pe a­­cest an, a recuperării rămîneri­­lor în urmă atît la producţie, cît şi la investiţii, în toate sectoarele la pregătirea te­meinică a «planului pe 1980, ultimul an al actualului cin­cinal". în acest spirit a acţionat co­lectivul întreprinderii şi pînă acum, deşi a avut şi mai are de înfruntat numeroase greu­tăţi. Şi,­ în parte, eforturile s-au soldat cu rezultate bune, gre­vate însă, de o serie de nea­­junsuri determinate, în cea mai mare parte, de factori externi. Drept urmare, îndeplinirea u­­nor indicatori de plan pe cele opt luni trecute din acest an s-a desfășurat necorespunzător. Chiar dacă se mai încearcă justificări și se fac referiri, u­­neori exagerate, la greutaţile obiective, nimeni nu poate a­­firma că aceasta caracterizea­ză atitudinea majorităţii comu­niştilor, a celorlalţi lucrători ai acestei importante întreprin­deri harghitene. Pentru că fap­tele dovedesc că aici se mun­ceşte : planul producţiei nete a fost depăşit, cheltuielile ma­teriale de producţie au fost reduse materiile prime şi e­­nergia sunt tot mai judicios gospodărite. Străduinţa spre mai bine, in­tenţiile judicios gîndite pentru viitor rezultă din conţinutul bo­­gat şi caracterul concret al planului de măsuri adoptat, plan elaborat de consiliul oa­menilor muncii, dar care ooglin­­d este înţelepciunea colectiva a personal­ului muncitor a! între­prinderii. Rezultă, de aseme­nea, o pronunţată nemulţumire, in sensul bun al cuvintului, pentru că ei în primul rînd sînt nemulţumiţi de rezultatele da pînă acum, deoarece ştiu că sînt capabili să realizeze mai mult şi mai bine. E o nemul­ţumire care îi stimulează să-şî intensif­ie­­ eforturile pentru a îndrepta lucrurile, pentru a-şÎ spori contribuţia, la nivelul aş­teptărilor, la îmbunătăţirea rezultatelor generale ale indus­triei judeţului. Şi au convinge­rea fermă că vor reuşi. Convin­­gerea le este dată de preve­derile planului de măsuri amin­tit de hotărîrea şi străduinţa tuturor lucrătorilor. Să adău­­găm la acestea şi faptul că în scurt timp este de aşteptat îm­­bunătăţirea cooperării în pro­ducte, ca urmare a promisiu­nilor făcute în acest sens de centrala de resort.­­Pentru că, să nu uităm, cele­ mai mari ateitati ale întreprinderii de­­curg din lipsa de ritmicitate CU care primește semifabricatele! (Continuo»» %ra caa o 3-af

Next