Informaţia Harghitei, iulie-septembrie 1983 (Anul 16, nr. 4226-4303)
1983-09-15 / nr. 4290
Anul XVI., nr. 4290 - pag. a 2-a gricultura judeţului în faţa exigenţelor actuale O CONDIŢIE DE BAZA PENTRU CREŞTEREA PRODUCŢIILOR : VALORIFICAREA EXPERIENŢEI ÎNAINTATE în C.U.A.S.C. Miercurea-Ciuc, toate unităţile componente au obţinut cel puţin 3000 kg grîu la hectar în anul agricol 1982- 1983, în cadrul Consiliului Unic Agroindustrial de Stat şi Cooperatist Miercurea-Ciuc s-a obţinut o producţie medie la hectar, la culturile de grîu şi secară de toamnă, de aproape 3500 kg. De subliniat faptul că toate cele şase unităţi ce intră în componenţa consiliului au realizat producţii de peste 3000 kg la hectar. De fapt, din discuţia purtată cu tovarăşul Constantin Tudoran, organizatorul de partid al consiliului, am reţinut că unul din „secretele" acestui succes rezidă în preluarea experienţei pozitive acumulate în anii trecuţi, cu corecţiile de rigoare datorate specificului fiecărei unităţi. Aplicînd această experienţă s-a ajuns ca unităţi care nu mai departe decît anul trecut figurau pe locuri modeste sau chiar codaşe au reuşit în acest an să ajungă pe locuri de frunte la producţia de grîu şi secară. Evident, cea mai spectaculoasă ascensiune o realizează Cooperativa Agricolă de Producţie din Mihăileni, care de la o recoltă de 1500 kg/ha, cît a obţinut în anul trecut, a ajuns în acest an la aproape 3300 kg la hectar. Desigur, se cuvine a sublinia în mod deosebit atît producţia realizată la Cooperativa Agricolă de Producţie din Topliţa- Ciuc - peste 4400 kg/ha cît şi faptul că această unitate se situează, pentru a doua oară consecutiv, pe primul loc în judeţ la producţia de grîu şi secară de toamnă. Un rol deosebit în realizarea unor producţii ridicate l-a avut generalizarea, pe întreg consiliul, a organizării teritoriului. Organizîndu-se sole mari, în multe cazuri de peste 100 hectare, s-a putut face o rotaţie raţională a culturilor, după cum s-a putut lucra cu maşinile grupate, specialiştii unităţilor avînd astfel posibilitatea să controleze întreg fluxul de lucrări. O mare importanţă s-a acordat amplasării corespunzătoare a solurilor, precum şi asigurării unei densităţi optime, adică cel puţin 500-600 boabe germinabile la metru pătrat. Semănatul a fost făcut, pe toate suprafeţele, în perioada optimă, ultimele hectare cu grîu de toamnă fiind însămînţate la data de 6 octombrie. Adăugind acestor elemente asigurarea unei fertilizări echilibrate, efectuarea la timp a lucrărilor de întreţinere, inclusiv combaterea făinariei, precum şi recoltarea într-o perioadă foarte scurtă - ceea ce a asigurat evitarea pierderilor a întregii suprafeţe, avem cîteva din explicaţiile de fond ale producţiilor bune de grîu şi secară de toamnă obţinute de unităţile din cadrul C.U.A.S.C. Miercurea-Ciuc. Bunul mers al activităţii productive în strînsă legătură cu numărul de atelaje existente! Asigurarea unui număr corespunzător de atelaje în toate unităţile constituie, în actualele condiţii, cînd criza de combustibili se face tot mai mult simţită, o problemă de maximă importanţă, de rezolvarea căreia depinde tot mai mult bunul mers al activităţii, îndeosebi transportul recoltei din cîmp, precum şi utilizarea corespunzătoare a îngrăşămintelor naturale, în cadrul Consiliului Unic Agrindustrial de Stat şi Cooperatist Cîrţa, din cele aproape 140 de atelaje, care există în unităţile consiliului, jumătate din ele se află la Cooperativa Agricolă de Producţie din Dăneşti. Organizatorul de partid al consiliului, tovarăşul Kelemen Ioan, explica această situaţie în primul rînd prin tradiţia existentă la Dăneşti. în această unitate, a avea cai frumoşi cu căruţe şi harnaşamente perfect puse la punct constituie un titlu de mîndrie, la care n-ar renunţa pentru nimic în lume nici unul din conducătorii de atelaje. Apoi, conducerea cooperativei a manifestat mereu preocupare pentru creşterea numărului de cai, pentru a stimula pe cei care au în grijă iepele, asigurînd şi reproducători de calitate Aşa se face că la Dăneşti se nasc în fiecare an cîte 30-40 de mînji Ghidîndu-ne după numărul de cai de muncă existenţi. Cooperativa Agricolă de Producţie din Mădăraş este exact opusul rîu din Dănești - cu toate că sînt vecine numărul de atelaje cu cai existente aici fiind sub 30 Cauza principală rezidă în lipsa de preocupare a factorilor responsabili de la nivelul cooperativei pentru a asigura un proces de reproducţie cît de cît corespunzător la cabaline, ca și pentru găsirea unor conducători de atelaje corespunzători 5 ... stabili, cărora să li se creeze condiţii pentru a cîştiga suficient, spre a nu fi tentaţi de alte locuri de muncă Adică, aşa cum cîştigă conducătorii de atelaje din Dăneşti, Sîntimbru sau alte unităţi care au suficiente atelaje. (Să menţionăm, totuşi, că recent s-au cumpărat un număr de 5 iepe de reproducţie, în vederea creşterii numărului de mînji obţinuţi anual). Trebuie avut însă în vedere că în unităţile apărţinind de Consiliul Linie Agroindustrial Cîrţa mai există, ca în alte unităţi, dealtfel, un mare număr de atelaje chiar mult mai mare decît cel din cooperativele agricole de producţie care aparţin membrilor cooperatori. Problema este că în timp ce o bună parte din aceşti proprietari înţeleg să utilizeze aceste atelaje la toate lucrările de transport, alţii sînt dispuşi să le „pună la bătaie" numai atunci cînd le convine ori cînd au de transportat produse luate în cotă-parte Tovarăşul Kelemen ne spunea că în aceste zile a fost întocmit un program de transport pentru fiecare proprietar de atelaj, pe care va trebui să-lrespecte întocmai. Pentru aceasta, adăugăm noi, va fi însă necesară o mai strînsă conlucrare între consiliul unic agroindustrial, consiliul popular comunal și conducerile cooperativelor agricole Nu mai insistăm asupra îndatoririi cetăţeneşti pe care o au locuitorii din mediul rural, posesori de gospodării, de a preda la fondul de stat carne, lapte şi ouă, cantităţi ce reprezintă surplusul consumului familial. De asemenea, nu mai insistăm nici asupra avantajelor materiale de care se bucură cei ce încheie contracte cu statul şi, fireşte, le onorează. Aruncînd o privire asupra situaţiei livrării la fondul de stat la diferite sortimente de produse, de către locuitorii comunei Sîncrăieni, de la început trebuie să spunem că mai sînt multe de făcut, chiar dacă la unele „capitole“ previziunile sunt optimiste. De pildă, planul de predare a cărnii de bovină nu este acoperit încă de contracte, iar în ceea ce priveşte predarea, aceasta este mult sub cifra de plan, deoarece au „plecat“ din gospodăriile comunei, pînă în momentul de faţă, doar 70 tone carne de bovină. Este adevărat, însă, că preocupaţi de atingerea cantităţii prevăzute prin plan, factorii de răspundere din conducerea comunei, sprijiniţi de delegaţii întreprinderii de resort, au efectuat un fel de studiu şi au ajuns la concluzia că mai mulţi cetăţeni au în grajduri sau pe păşune tineret bovin, dar încă nu au încheiat contracte, urmînd să le încheie pe termen scurt cu puţină vreme înainte de livrarea animalului Neavînd motive să nu dăm crezare acestor optimiste previziuni, am trecut în cursul analizei noastre la alt sortiment, și anume la iepuri de casă. L-am ales pe acesta, pentru că aici planul s-a depășit cu aproximativ 20 la sută Fapt pozitiv, dacă ne gîndim că, cu cîtva timp în urmă, în satele harghitane, creșterea iepurilor nu era la prea mare cinste... Dacă mergem mai la vale cu enumerarea, este la îndemîna tuturor să-şi dea seama că la alte categorii de produse cifra realizată va rămîne la o mare distanţă de plan. Şi, în mod nejustificat. Astfel, de pildă, în comună sînt 17.000 de păsări. Mai mult, în gospodariile din Sîncrăieni, datorită grijii consiliului popular local şi a altor factori, au intrat 8.000 de pui livraţi de „Avicola" Cristuru Secuiesc Totuşi, pînă în momentul de faţă, s-au livrat la fondul de stat 300 kilograme carne de pasăre, cam 30 la sută din ceea ce a fost contractat, iar faţă de ceea ce s-a contractat, cifra de plan este cam de 8 ori mai mare Ni se spune că au murit foarte mulţi pui, chiar acum cînd au ajuns aproape de greutatea de livrare. Credem că trebuie ca asistenţa sanitar-veterinară să facă totul pentru ca mortalitatea să fie limitată In ce priveşte carnea de oaie, cantitatea livrată este derizorie faţă de plan : 63 kilograme predate, dintr-un plan de 15,2 tone ! Mai sînt ceva speranţe să se îmbunătăţească situaţia cu cele şapte bucăţi de ovine contractate Asta, în condiţiile în care în comună sînt 3.700 de oi E drept că sînt nişte probleme cu păşunea şi ciobanii pleacă pe alte meleaguri și contractează o parte de produse acolo. Dar, oricum, cantitatea este mult prea mică. De pildă, de abia s-a realizat jumătate din planul de livrări de lapte de oaie Pentru a nu termina într-un ton prea pesimist, trebuie să adăugăm că la lapte de vacă cantitatea livrată se apropie de cifra contractărilor şi se pare că va fi şi depăşită Totuşi, cu 1.000 litri tot va rămîne sub plan, dar oricum, este mai bine decît la celelalte sortimente Desigur, cifrele spun mai mult decît orice comentariu, şi concluzia care se poate trage este că trebuie acţionat pe toate căile pentru ca livrările de produse la fondul de stat să se facă şi la Sîncrăieni conform contractelor şi cifrelor de plan, aşa cum îi şade bine unei comune de gospodari, cum de fapt şi sînt cei din localitatea amintită Gospodarului de livrări la fondul bine cu planul de stat îndeplinit Pagină realizată de Șt. DANCIU şi I. CONDRAT INFORMAŢIA HARGHITEI Mecanizarea dominanta a activităţii în zootehnie la» Cooperativa Agricolă de Producţie Siculeni ... Este un subiect pe care îl abordează cu plăcere preşedintele C.A.P. Siculeni, tovarăşul Székely Iosif. Acum patru ani, doar la ferma din Siculeni şi cea de la Ciceu, era o oarecare mecanizare, şi nu la toate grajdurile. Adică, la Siculeni aveam două grajduri cu raclaţi şi tot atîtea la Ciceu. La celelalte ferme - nimic. Se lucra în condiţii cu totul rudimentare. De pildă, se dezlegau vitele de la iesle şi se mînau la adăpat la uluc. Acum însă, după ce anual am investit în zootehnie cam între 5 şi 7 milioane lei, situaţia este alta ... înţelegem satisfacţia preşedintelui pentru că, într-adevăr, ceea ce se vede acum în sectorul zootehnic al cooperativei este o stare de fapt demnă de consemnat, dovedind multă seriozitate în gospodărirea bunurilor cooperativei, dorința de a face tot mai bogată această proprietate a obştii. Ar trebui să începem cu cele 6 grajduri nou construite, în care mecanizarea ocupă un loc important, lipsind, deocamdată doar aparatele de muls in schimb, la una din fermele din Siculeni, în primul grajd, s-a terminat deja montarea unui aparat pentru muls mecanic cu pulsator central, echipa trecînd la cel de al doilea grajd, unde se va monta tot un asemenea aparat, astfel că acestea vor începe să funcţioneze imediat ce vitele se vor întoarce de la păşune şi vor intra în stabulaţi». Chiar dacă nu sunt noi, mai multe grajduri au fost modernizate şi aduse la înalte cote ale mecanizării, cum sunt cele destinate tineretului bovin. Aici, practic, omul nici nu are de lucru în grajd, sublinia tovarăşul preşedinte. De fapt, pe cei ce se ocupă de animale îi numim impropriu îngrijitori, ei fiind o echipă de furajare. Este de la sine înţeles că odată cu mecanizarea şi modernizarea grajdurilor, în afara faptului că s-a uşurat mult munca lucrătorilor din zootehnie, şi randamentul este mai mare. Astfel, dacă la vacile cu lapte norma era la un grajd „clasic" de 18 vaci pentru un îngrijitor, acum ea este de 28. Iar dacă în vechile grajduri un îngrijitor avea în primire 40 de viţei, acum doi oameni îngrijesc 25. Modernizarea aceasta are şi alte consecinţe decît cele economice, ridicînd pe alte trepte meseria de îngrijitor de animale, munca brută fiind înlocuită de priceperea de a mînui sistemele de mecanizare, de a le exploata în bune condiţii. Am observat că pe tot parcursul discuţiei ce am purtat-o cu preşedintele — în cadrul căreia au fost pomenite şi fînarele mari construite Pentru adăpostirea furajului - se făceau mereu referinţe la ultimii 4 ani. - De ce ultimii 4 ani ? - Pentru că de atunci lucrez împreună cu tovarăşul inginer şef Fodor Iosif. . Se pare că s-au „găsit" doi oameni întreprinzători şi dornici să facă din sectorul zootehnic al cooperativei o forţă economică. Şi reuşesc..