Informaţia Harghitei, iulie-septembrie 1989 (Anul 22, nr. 6087-6164)
1989-09-15 / nr. 6151
Ami! XXII. Nr. 6151 4 pagini 50 bani wmobtewMu piu «aiby/tttta wbt»-tal Vizita de lucru a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, în judeţul Iaşi In aceeaşi ambianţă imprimată de profundul caracter de lucru îmbinat cu atmosfera sărbătorească specifică întîlnirilor cu oamenii muncii, tovarăşul Nicolas Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, au continuat, joi, vizita în judeţul Iaşi. Dialogul de lucru s-a desfăşurat în mari unităţi economice din municipiul reşedinţă de judeţ, unde au fost examinate, împreună cu muncitori şi specialişti, cu cadre de conducere, aspecte esenţiale ale activităţii productive, fiind stabilite totodată, măsuri pentru îndeplinirea exemplară a planului pe acest an şi pe întregul cincinal, a tuturor obiectivelor cuprinse în programul partidului, care urmează să-şi găsească împlinirea în localităţile judeţului Iaşi. De asemenea, desfăşurată în ajunul deschiderii noului an de învăţămint, vizita a prilejuit întîlnirea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a tovarăşei Elena Ceauşescu cu profesorii, studenţii şi elevii din acest puternic centru universitar, cu îndelungate şi valoroase tradiţii, care a cunoscut, în anii socialismului, îndeosebi în perioada inaugurată de Congresul al IX-lea al partidului, o puternică înflorire. Cu vibrante simţăminte au fost întîmpinaţi tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu la sosirea intr-una din marile citadele ale învăţămintului ieşean, al şcolii româneşti — Institutul Politehnic. Vizita a început la expoziţa organizată cu prilejul noului an de învăţămînt, unde rectorul Institutului Poltehnic, Cameluţa Beldie, a prezentat stadiul actual şi o seamă de realizări ale şcolii superioare ieşene. Expoziţia evidenţiază, prin cote semnificative, accesul larg şi gratuit la învăţăturăal tuturor fiilor patriei. Vizitarea expoziţiei prilejuieşte evidenţierea unor date deosebit de elocvente. In momentul de faţă, în şcoli şi facultăţi studiază 5 670.000 de copii şi tineri, aproape un sfert din populaţia României. A fost generalizat învăţămintul de 10 ani şi s-a dezvoltat învăţămîntul liceal, profesional, de maiştri şi superior, cu precădere cel industrial, agroindustrial şi economic. In anul şcolar 1989 —1990 se asigură cuprinderea în treapta a doua a învăţămîntului liceal, curs de zi şi seral, a tuturor absolvenţilor clasei a X-a. Se creează astfel premisele generalizării invăţămîntului de 12 ani, care va marca o etapă nouă, calitativ superioară, în activitatea de formare a unor cadre cu o înaltă pregătire profesională, tehnico-ştiinţifică, dar şi politico-ideologică, cu un ridicat nivel de cultură generală. In expoziţie este oglindită creşterea considerabilă a bazei materiale a învăţămîntului, ca urmare a sporirii, an de an, a numărului, sălilor de clasă, al laboratoarelor, amfiteatrelor, locurilor în internate şi cămine. Prin revelatoare date şi imagini, expoziţia subliniază că importanţa pe care partidul nostru, secretarul său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, o acordă şcolii rezidă nu doar din marele volum de investiţii alocat, din largul acces la educaţie şi instrucţie al tuturor cetăţenilor ţării, ci, în acelaşi timp, din perfecţionările succesive aduse invăţămîntului, înţeles (CoMinuora I« oo* • *-ol LA ORDINEA ZILEI Toate forţele satelor harghitene , la munca cîmpului In aceste zile, lucrătorii ogoarelor harghitene acţionează cu abnegaţie şi dăruire, în spiritul orientărilor şi indicaţiilor formulate de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la plenara Consiliului Naţional al Agriculturii, Industriei Alimentare şi Gospodăririi Apelor, la grăbirea lucrărilor agricole de sezon, respectiv strîngerea roadelor de toamnă, la pregătirea viitoarei recolte. Acum, cind vremea dă semne bune de îndreptare, propice muncii din plin pe ogoare, cooperatorii, mecanizatorii, specialiştii, toţi locuitorii satelor noastre, sub conducerea organelor şi organizaţiilor de partid acţionează cu fermitate pentru stringerea şi punerea la adăpost a culturii de cartofi, a sfeclei de zahăr, a furajelor, a legumelor şi fructelor — culturi la care se estimează producţii superioare celor planificate, la nivelul (Continuare Im «•(. • țărf* Anton BORȘ La I.U.P.S. Gheorgheni Preocupări şi rezultate meritorii in asimilarea produselor noi Una dintre preocupările principale ale conducerii Întreprinderii de Utilaje şi Piese de Schimb din Gheorgheni o constituie modernizarea şi înnoirea produselor, pe această cale venindu-se în întîmpinarea solicitărilor celor ce exploatează şi prelucrează masa lemnoasă. Maşinile-unelte aflate în producţia întreprinderii sunt apreciate, atît în unităţile din ţară, cit şi de numeroşi parteneri externi, pentru calităţile lor tehnico-funcţionale, fapt ce obligă producătorul la modernizarea lor continuă. In pas cu cerinţele producţiei. Astfel, maşina de ascuţit pînze de fierăstrău şi-a lărgit gama de utilizare, puţind acum ascuţi mai multe tipuri de pînze de fierăstrău, in timp ce maşina de rindeluit la grosime a dobîndit un design mai plăcut, a fost dotată cu un sistem de afişaj înglobat in corpul maşinii şi cu un dispozitiv de ascuţit cuţite montat direct pe maşină ; maşina de îndreptat are un eficient sistem de frinare, iar circularul dublu a fost dotat cu avansme(Continuări w Mg5-6) Radu VECSEER In pag, a 3-a , Memento r Perspective măreţe pentru viitorul României Obiective şi direcţii prioritare prevăzute în Proiectul Programului-Directivă al Congresului al XIV-lea al partidului • Ritmul mediu anual pe care urmează să-l înregistreze în cincinalul 1991—1995 producţia marfă industrială Va fi de 5,5—6,0 la sută, iar producţia industrială netă va înregistra o creştere într-un ritm mediu anual de 7,0—7,5 la sută. • Avînd în vedere puternicul potenţial tehnico-material, modernele capacităţi de producţie de care dispune în prezent ţara noastră, nivelul atins la producţiile fizice de bază, obiectivul principal în domeniul industriei îl constituie dezvoltarea intensivă, organizarea superioară şi modernizarea proceselor de fabricaţie, ridicarea nivelului tehnic şi calitativ al produselor, creşterea prioritară a subramurilor de înaltă tehnicitate care valorifică cu maximă eficienţă materiile prime energetice şi munca socială. • Se va dezvolta puternic baza proprie de materii prime şi materiale, de resurse energetice, va fi continuat procesul de dezvoltare a industriei prelucrătoare, va creşte mai rapid productivitatea muncii, se vor reduce consumurile, se vor diminua costurile, se vor ridica rentabilitatea fiecărui produs, precum şi venitul naţional pe unitatea de fonduri fixe. VINERI, 15 septembrie 1989 Soarele răsare : 6,54 Soarele apune : 19,27 Zile trecute : 258 Zile rămase : 107 .__________________________. Repetabila bucurie a florilor de toamnă Azi, străzile se umplu de copii ce poartă flori în braţe. Mai mărunţei sau mai spre vîrsta adolescenţei, avînd în priviri emoţii de novice sau încrederea calmă a mai multor ani petrecuţi in bănci, se îndreaptă cu toţii spre şcoli, parte din ei însoţiţi de părinţii ce nu vor să lipsească de la această sărbătoare. Pentru că ziua deschiderii noului an şcolar nu este doar un simplu act administrativ, ce marchează o nouă etapă in pregătirea viitoarei generaţii de muncitori, ţărani şi intelectuali ai ţării, ci este literalmente o sărbătoare. O sărbătoare in care se celebrează libertatea de luminare a minţii, intr-o ţară liberă unde învăţătura şi instituţiile ce o servesc stau in centrul politicii de partid şi de stat. Este destul să amintim că peste 25 la sută din populaţia judeţului Harghita o reprezintă elevii, in diferitele şi multiplele forme ce le stau la îndemînă, de la invăţămintul preşcolar la cei „studenţesc în cadrul facultăţii de subingineri. Este, astăzi, aşadar, o sărbătoare din corolarul măreţului eveniment ce se înscrie cu stere de aur in istoria României". Congresul al XIV-lea, un moment magi tral ce va aduce in toamnele ce vor urma şi mai multe flori pe porţile şcolilor, ce va deschide noi porţi de lumină pentru potolirea neostoitei sete de cunoaştere a celei mai tinere generaţii a ţării. Iuliu CONDRATI