Adevărul Harghitei, iulie-septembrie 1992 (Anul 4, nr. 578-630)

1992-07-01 / nr. 578

Anul, IV., Nr. 578. Miercuri, 1 iulie 1992 Prețul — 3 lei/abonament, 5 lei/vinzare liberă . Atentat la zestrea biologică a consumatorilor (3) • Dorința, neputința și nevoia unui om cu bani mulți Se vînd și la noi certificatele de proprietate Constituirea Consiliului judeţean Harghita După cum se ştie, luni a avut loc constituirea Consiliului judeţean Harghita. Incercînd să nu plictisim, ne vom opri doar asupra momentelor hotărîtoare. Conform uzanţelor, şedinţa a fost condusă de cel mai vîrstnic consilier, d-1 Constantin Man. Validarea mandatelor consilierilor aleşi (prezenţi 38 din 39) a pus două chestiuni deincompatibilitate : d-nii Beder Tibor şi Sántha Pál Vilmos, datorită funcţiilor deţinute în , organismee de stat. D-l Beder a optat franc pentru funcţia de inspector şcolar general, în locul dînsului intrind următorul de pe lista U.D.M.R., d-l Vaslóban János din Bălan. Conform unei proceduri acceptate şi-n cazul parlamentarilor, d-l Sántha urma să opteze după eventuala investire sau neinvestire în funcţiile pe care le visa şi le viza : preşedinte sau vicepreşedinte al Consiliului judeţean. Trebuiau deci aleşi, după depunerea jurămîntului , un preşedinte, doi vicepreşedinţi şi Delegaţia permanentă, formată din 57 consilieri. Pentru funcţia cea mare au fost propuşi domnii Sántha Pál Vilmos şi Hajdú M. Gábor. Cititorii care n-au urmărit cu atenţie evoluţia celor două personalităţi nu pot sesiza diferenţele calitative , timpul îi va ajuta. A fost ales d-l Sántha, cu 21 voturi. S-a jucat pe „extreme“ Cu un calm olimpian, după ce-l felicită pe cîştigător, d-l senator Hajdú refuză candidatura pentru postul de vicepreşedinte, pentru care au fost propuşi, în ordine : d-nii Kolumbán Gábor (U.D.M.R. Odorhei), Minier Gábor (U.D.M.R. Gheorgheni) Ioan Micu (coaliţia F.S.N., P.U.N.R., P.D.A.R., M.E.R.), D-l Hajdú, a cărui subtilitate nu este suficient apreciată de colegii săi de partid, după ce face apel la simţul de răspundere al consilierilor, care nu trebuie să facă abstracţie de coexistenţa în judeţ a românilor şi maghiarilor, a propus-o pe d-şoara Ileana Mocrei (Convenţia Democratică), astfel că voturile pentru români s-au împărţit, fiind aleşi, logic, primii doi propuşi : d-l Minier (29 voturi) şi d-l Kolumbán (23). Din acest moment frîiele şedinţei le preia d-l Sántha, propunînd pentru cei 6 consilieri ce urmează a li se adaugă preşedintelui şi vicepreşedintelui în Delegaţia permanentă, o reprezentare procentuală pe zone şi naţionalităţi, după recensămîntul din 1977. Conform acestui calcul, populaţiei româneşti (14 la sută) i-ar reveni un consilier în Delegaţie. Nu toată lumea a fost de acord cu această variantă. Firesc , după această logică, U.D.M.R reprezentanta a 7,1 din populaţia ţării, ar trebui să-şi elimine 2/3 diin senatorii şi deputaţii membri ai comisiilor permanente şi speciale ale Parlamentului. S-au acceptat. (Conf. în pag. a 3-a) MIHAIL GROZA Vedere din staţiunea Lacu Roşu Concluziile privind învăţămintul harghitfian ca un „i" fără punct... POLTICA STRUJULUI in perioada 4—13 martie, un colectiv al Departamentului învăţămînt preuniversitar a efectuat un control de revenire in judeţul Harghita ale cărui concluzii au sosit, dar nu aşa cum era de aşteptat pe adresa forului judeţean de profil, ci pe aceea a Prefecturii, cerînd domnului prefect demiterea din funcţie a inspectorului şcolar general Beder Tibor. Prefectul a răspuns negativ acestei cereri, cel puţin curioase din punct de vedere a anumitor competenţe văzute prin prisma unei bine înţelese democraţii şi autonomii instituţionale. La început am crezut că vreun funcţionar din minister a confundat lucrurile, deoarece Prefectura are aceeaşi adresă cu fostul comitet judeţean de partid. Pînă la urmă s-a lămurit şi itinerarul acelui document tras la xerox neştampilat şi nesemnat aşa cum se cere unui document oficial, însoţit doar de o scrisoare. O veche şi bună practică cere ca cei care au efectuat controlul să revină în mijlocul celor controlaţi şi săle spună verde în faţă, concluziile. Dar ca la război, e uşor să tragi înr-un om pe care nu-l vezi. Circumstanţe atenuante se pot aplica brigăzii doar dacă ţinem seama că după fiecare control efectuat la şcoli s-a făcut un scurt bilanţ. Totuşi, dat fiind gravitatea celor constatate, impunînd chiar schimbarea din funcţie a inspectorului şcolar general, cerea acea revenire conclusivă în plen. PINA UNDE SE POATE EXPLOATA O GREŞEALA? ... Pînă storci din ea şi ultima picătură în presa divagaţiilor de la fondul problemei. Astfel că, in „Cronica zonei Ciucului", „Hargita Népe“ şi „Romániai Magyar Szó“ au apărut articole incercînd să demoleze documentul, plecînd de la aspecte formale, pedalîndu-se pe ideea deja „fumată“ a comparaţiei cu metodele ceauşiste. La urma urmei, activitatea în brigadă este preluată de la vechiul regim şi o practică la ora actuală chiar inspectoratul nostru şcolar. De astfel, nici un profesionist în ale gazetăriei nu mai apelează la asemenea naivităţi. în articolul semnat de domnul Beder Tibor în „Romániai Magyar Szó“ există şi unele ciudăţenii. Cităm ! „Cazul Liceului „Marin Preda“ de latodorheiu Secuiesc l-a exagerat (Mircea Ifrim, consilier n.n.) transformîndu-l într-un scandal la nivel naţional, pe care pe baza propunerii originale (?!) l-am rezolvat spre mulţumirea tuturor.“ Să i-o spuneţi lui mutu I Alta, şi mai şi : „Nici rezultatele slabe privind învăţarea limbi române nu sunt dint vina pedagogilor ,elevilor şi părinţilor, mai precis (Cont. in pag. a 3-a) IULIU CONDRAT Furnizata, utilizata, dar neplatita ! La sfirşitul primei jumătăţi de an '92, I.R.E. Harghita (RENEL) se înscrie faţă de producătorii de energie electrică cu o datorie ce se apropie de o jumătate de ... miliard lei !? Beneficiarii furnizorului judeţean de energie electrică se înscriu, la aceeaşi dată, cu peste 300 milioane lei datorii faţă de furnizor. Te întrebi ,şi te tot întrebi, în atare situaţie, cum mai funcţionează economia harghiteană ? Pentru că RENEL Harghita este permanent „atenţionată“ de către producătorii de energie electrică cu decuplarea de la sistemul naţional pentru neplata consumurilor, iar RENELla rîndul ei avertizează marii consumatori din judeţ cu „sistarea“ furnizării energiei electrice. Şi această stare de lucruri persistă. Industria harghiteană merge, ca peste tot în ţară, prost. Nu se lucrează la capacitate şi nu se produce după posibilităţi, dar se consumă, totuşi, energia electrică ! Mai mult, trebuie să menţionăm că la cele peste 300 milioane datorii ale marilor consumatori se mai adaugă circa 100 milioane lei datorii de la micii consumatori şi alţii.. Dar să dăm şi citeva exemple : „Mobiligr“ din Miercurea-Ciuc datorează RENEL nu mai puţin de 21 milioane de lei, motivîndu-se, ca peste tot, cu .. blocajul financiar. Exploatarea minieră Bălan are datorii la energia electrică 143 milioane lei ; „Romtext“ S.A. Gheorgheni 6,5 milioane lei ; „Colemn“ Gălăuţaş -9,5 milioane; Exploatarea minieră Harghita 15 milioane lei ; „Bucin S.A.“ Gheorgheni (fosta I.M.G.) 17 milioane lei ; Avicola şi ISCIP Cristuru Secuiesc au ajuns împreună, la o datorie faţă de RENEL de aproape 20 milioane de lei. . . Nu considerăm că este cazul a mai continua. Dar, o concluzie, chiar derizorie, poate fi totuşi trasă : cum este totuşi posibil ca acolo unde nu se lucrează ori se lucrează sub posibilităţi se înregistrează depăşiri la consumul de energie electrică ? Poate ne vor răspunde cei vizaţi, dacă vor avea timp şi ... energie. ANTON BORŞ EXPOZIŢIA-TÂRG A ORAŞELOR ÎNFRAŢITE Azi, la ora 9:00 la Casa de cultură a sindicatelor din Miercurea-Ciuc are loc festivitatea deschiderii celei de-a II-a ediţii a Expoziţiei-tîrg a oraşelor înfrăţite, la care participă firme din Gödöllő, Kaposvár, Gyula, Makó (Ungaria), Zeliezovce (Republica Cehă şi Slovacă), Bălţi (Republica Moldova), Beregovo (Rep. Ucraina), Miercurea-Ciuc. La ora 15:00, în cadrul manifestărilor prilejuite de acelaşi eveniment, are loc simpozionul „Posibilităţi şi perspectiveîn dezvoltarea relaţiilor economice, ştiinţifice, culturale şi administrative între oraşele înfrăţite“..