Informatia Bucureştiului, mai 1961 (Anul 8, nr. 2408-2433)

1961-05-02 / nr. 2408

ANUL VIII — Nr. 2408 4 PAGINI 20 BANI PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIȚI-VĂ 7 INFORMA­ŢI A Ziar al Comitetului Orăşenesc Bucureşti al P.M.R. şi al Sfatului Popular al Oraşului Bucureşti MARŢI 2 MAI 1961L Sărbătorind cu entuziasm ziua de 1 Mai, poporul nostru şi-a exprimat hotărirea de a merge înainte, sub înţeleaptă conducere a partidului, spre noi victorii in măreaţa operă de desăvirşire a construirii socialismului. S­ărbătorirea zilei die 1 Mai Ieri, pe estradele oraşului, cîntec, joc şi voie bună Către prim, a început să se însenineze. Norii plum­burii se împrăştiau văzind cu ochii şi, ca de atitea alte dăţi, bucureştenii se pregăteau să prăznuiască marea sărbătoare a muncii. Capitala, înveşmîntată festiv, ii aştepta. In parcuri şi pieţe, estradele se ofereau dansa­torilor, orchestrelor, fanfarelor, brigăzilor artistice de agitaţie, cîntăreţilor, casele de cultură, căminele cultu­rale, sălile de festivităţi, inundate de lumină,­ împodo­bite sărbătoreşte, îşi deschiseseră porţile. Şi bucureştenii au folosit din plin totul. Au ascultat şi aplaudat vechile cintece de luptă muncitoreşti ce au răsunat în Piaţa Republicii şi pe estradele special amenajate; au asistat la programele din Parcul de cul­tură şi odihnă „I. V. Stalin"; au petrecut o noapte feerică la vesele carnavaluri ale tineretului, ce s-au des­făşurat la casele raionale de cultură, au dansat în cluburi şi săli de festivităţi... Început de mai în Parcul de cultură şi odihnă 4 Mai în Parcul de cultură şi odihnă. O muzicuţă se aude undeva îndepăr­­tîndu-se, aparate portative de radio îşi semnalează ici colo prezenţa, baloanele colorate atrag copiii, pe o bancă o pe­reche de tineri cercetează cu binoclul orizontal. Staţiile de radioficare îşi în­cep activitatea cu avîntaje cîntece de masă şi muzică populară. Se anunţă pe curînd programele artistice la estradă şi la teatrul de vară. Spectatorii se gră­besc să-şi ocupe locurile. Iar cînd ar­tiştii amatori de la Ministerul Sănătăţii şi Prevederilor Sociale cîntă cunoscutul cîntec de 1 Mai al lui Ciprian Porum­­bescu, cele trei mii de locuri ale am­fiteatrului sînt ocupate toate. Fiecare cîntec e urmat de ropote de aplauze : „Sub steagul partidului”, „Valurile A­­morului”, „Ana Lugojana”... Interpreţii se schimbă, programele artistice se des­făşoară din ce în ce mai variate, iar nu­mărul spectatorilor creşte mereu. Cînd, după formaţiile C.S.P. şi ale Depoului I.T.B. „Ilie Pintilie“, se anunţă An­samblul de cîntece şi dansuri „Ciocîrlia“ al M.A.I., sînt ocupate şi culoarele am­fiteatrului , pe puţin patru mii de spec­tatori. Alţi două mii îi întîlneşti la estrada amatorilor, unde programul în­cepe cu recitările, dansurile şi piesele muzicale instrumentale prezentate de H. H. (Continuare in pag. a II-a) In Piaţa Republicii Pe la cinci şi jumătate, Piaţa Repu­blicii a început să se umple de lume. Dinspre estrada din apropierea grădini­ţei Ateneului membrii unui cor, acom­paniaţi de o orchestră, atacaseră pri­mele măsuri ale unui cîntec sărbăto­resc. Dornici de distracţie, respectind tradiţia care ii întrunise d­in atîţia alţi ani la prilejuri asemănătoare în faţa aceleiaşi estrade, bucureştenii ascultau, priveau, aplaudau. Inaugu­rarea programului au făcut-o coriş­tii, soliştii şi instrumentiştii membri ai formaţiilor artistice din Ministerul Metalurgiei şi Construcţiilor de Ma­şini. Primul cîntec interpretat a fost „1 Mai“ de C. Porumbescu. I-au urmat imnuri închinate partidului, melodii populare, cintece de muzică populară, arii din opere şi din operete. Prezentă şi ea, orchestra de mandoline a atras multe aplauze, interpretînd marşurii romanţe, porci şi doine. In spatele estradei, responsabilul artistic al formaţiilor povestea ascul­tătorilor entuziasmul cu care artiştii amatori ai Ministerului Metalurgiei şi Construcţiilor de Maşini s-au pre­gătit pentru sărbătoare, au repe­tat cu asiduitate, au inclus i­n program bucăţi noi: „Părinte drag, partid iubit", „Cîntec pentru side­­rurgişti", „Dorul de cine se leagă". — Şi noi am făcut pregătiri spe­ciale pentru sărbătoare a interve­nit responsabilul cultural al uzinelor „Automatica", după ce dăduse ulti­mele indicaţii „tehnice“ brigăzii artis­tice de agitaţie a uzinelor care tocmai urca pe scenă. Intr-adevăr, membrii brigăzii, pe care spectatorii i-au urmărit cu plă­cere, susţineau un program inedit, in care povesteau un cîntec şi vers despre sarcinile de producţie ce revin întreprinderii lor, in urma Directive­lor Congresului al III-lea al partidu­lui. Bogatul program al celor de la „Automatica" a mai cuprins şi alte numere speciale, pregătite cu dragos­te şi minuţiozitate de artiştii amatori, după cum, printre cintecele orchestrei de muzicuţe a Institutului Politeh­nic ce a urcat, apoi, pe scenă, au fost citeva cu totul noi: „Bărăgan, pămînt cu flori", „Bine-i in gospo­dărie", cintate cu „trac" de premieră de o tinără. ...Pe estradă s-au mai perindat mulţi cîntăreţi, dansatori şi instru­mentişti. Iar cînd s-a lăsat noaptea, a fost rindul miilor de ascultători să-și arate măiestria: au pornit pe străzi fredonînd melodiile auzite... 6. V1NTU Carnavalul fruntaşilor O sală uriaşă in care s-a adunat lu­mea basmelor şi a istoriei. Ileana Co­ti­nzeana valsează cu un cavaler me­dieval, un roşior cu­­falon de locotenent cochetează cu Albă ca Zăpada, un ie­nicer fioros işi flu­tură şalvarii in rit­mul dansului. Ochii migdalaţi ai iubi­tei se ascund in spatele opiului măştii. Care or fi ? Pentru directorul Casei de cultură a tineretului din ra­ionul Gh. Gheor­ghiu-Dej, totul e simplu. El Ştie cine se ascunde sub măşti. „Tinerii fruntaşi in producţie to­varăşe !“. Frun­taşi în producţie. Sute. Chiar mii. Confetele coboară lin, ca fulgii de zăpadă neinvirtiţi de vînt, serpenti­nele înlănţuiesc tineri care s-au cunoscut abia în această seară de 1 Mai. ~~ Ei, dar staţi! Cortina şi-a dat fal­durile in lături. Dansatorii să v­of­­tească a se odihni. E rindul unei echipe a comitetului de radio şi tele­viziune să ne veselească. Va pleca ea şi ii va lua locul orchestra de muzicuţe a Casei de cultură. Apoi taraful. Apoi... Apoi surprizele. Pre­găteşte-te, tovarăşe Gheorghe Popescu. La uzină, la „Semănătoarea eşti lăcătuş. Aici insă (cine ştie ?) poate va trebui să faci şi pe „artistul“ in­tr-unui din jocurile puse la cale in taină. Ai grijă mai ales la „Prinderea (Continuare nu pag■ ll-a) Și în raionul I. V. Stalin cadrul carnavalului, tinerii au petrecut în «»Sta Cuvântarea tovarăşului Chivu Stoica rostită la posturile noastre de radio şi televiziune Cu prilejul zilei de 1 Mai tova­răşul Chivu Stoica, membru al Bi­roului Politic şi secretar al Comi­tetului Central al Partidului Mun­citoresc Român, a rostit la postu­rile noastre de radio şi televiziune următoarea cuvîntare : Dragi tovarăşi şi prieteni, oameni ai muncii din patria noastră, Poporul nostru sărbătoreşte as­tăzi, împreună cu popoarele ţări­lor socialiste frăţeşti, cu oamenii muncii din întreaga lume, Ziua solidarităţii internaţionale a ce­lor ce muncesc, zi de luptă a cla­sei muncitoare pentru viitorul lu­minos al intregii omeniri, pentru pace, democraţie şi socialism. In această zi, în care poporul muncitor trece in revistă roadele minunate ale muncii sale entu­ziaste, permiteţi-mi ca în numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, al Consiliului de Stat şi al guvernului Republicii Populare Romine să transmit cla­sei muncitoare, ţărănimii munci­toare, intelectualităţii, intregului nostru popor un fierbinte salut şi felicitări pentru succesele obţinute în dezvoltarea economiei şi cultu­rii, în lupta pentru desăvîrşirea construcţiei socialismului. Sărbătorim ziua de 1 Mai in con­diţiile unui puternic avint în mun­ca întregului popor pentru îndepli­nirea sarcinilor măreţe trasate de cel de-al III-lea Congres al parti­dului. Pretutindeni pulsează viaţa nouă, se înalţă fabrici şi uzine, se construiesc cartiere întregi de lo­cuinţe, pe ogoarele unităţilor so­cialiste din agricultură lucrează tot mai multe tractoare, combine şi alte maşini agricole, se schimbă întreaga înfăţişare a satelor. Po­porul nostru liber şi stăpin pe soar­ta sa a transformat Romînia în­­tr-o ţară socialistă cu o industrie in continuă dezvoltare, cu o agri­cultură în plin progres şi o cultura înfloritoare. întrecerea socialistă in cinstea zilei de 1 Mai şi a glorioasei ani­versări a partidului, în centrul căreia se află lupta pentru ridi­carea calităţii produselor, s-a transformat într-o mişcare a în­tregului popor şi s-a concretizat in­succesele obţinute în îndepli­nirea şi depăşirea sarcinilor pre­văzute în planul de stat pe tri­mestrul I al acestui an, care a fost realizat în proporţie de circa 104 la sută. Volumul producţiei globale industriale este cu aproa­pe 18 la sută mai mare faţă de p­erioada corespunzătoare a anu­­ui trecut. Aceste succese sînt rezultatul muncii pline de avint şi al priceperii clasei noastre muncitoare, care traduce în viaţă cu hotărîre şi consecvenţă poli­tica partidului de industrializare socialistă a ţării. Realizări de seamă au fost ob­ţinute şi în agricultură. Marea majoritate a ţăranilor muncitori, urmînd cu încredere calea ară­tată de partid, muncesc uniţi in gospodării colective şi întovără­şiri agricole. Harnica noastră ţărănime mun­citoare a pornit cu multă însu­fleţire la efectuarea la timp şi în bune condiţii a lucrărilor agricole de primăvară, munceşte pentru sporirea continuă a producţiei vegetale şi animale, îşi făureşte condiţii de viaţă tot mai bune, asigurînd în acelaşi timp canti­tăţi sporite de produse agro-ali­­mentare necesare industriei bu­nurilor de consum şi aprovizio­nării celor ce muncesc. Punîndu-şi talentul şi energia în slujba socialismului, intelec­tualitatea aduce un aport de preţ la dezvoltarea economiei naţio­nale, la îmbogăţirea patrimoniu­lui nostru cultural, la răspîndi­­rea largă a culturii în masele po­porului. Ca rezultat al succeselor obţi­nute în economie, în creşterea venitului naţional, partidul şi gu­vernul au înfăptuit o serie de măsuri menite să satisfacă tot mai deplin cerinţele materiale şi culturale ale oamenilor muncii. Salariul real a crescut in primul an al planului de şase ani cu 11 la sută, iar veniturile ţărănimii, realizate numai din vînzările de produse către stat, au fost de circa 9,5 miliarde lei. In anul 1960 şi în primul trimestru al a­­cestui an au fost construite din fondurile statului şi date în fo­losinţă peste 34.000 de apartamente. Elanul şi spiritul creator al ce­lor ce muncesc, devotamentul lor faţă de cauza socialismului sunt chezăşie că planurile de dezvoltare economică şi de ridicare continuă a nivelului de trai vor fi şi în viitor îndeplinite cu succes. Tovarăşi, Sărbătorim anul acesta 1 Mai în condiţiile cînd sistemul mondial socialist exercită o înrîurire hotă­­rîtoare asupra evoluţiei societăţii omeneşti. Marile realizări ale Uni­unii Sovietice în construcţia des­făşurată a comunismului, avîntul ştiinţei şi tehnicii sovietice, succe­sele remarcabile ale popoarelor din toate ţările socialiste în dezvolta­rea economiei şi culturii demon­strează cu puterea faptelor supe­rioritatea incontestabilă a socialis­mului asupra capitalismului. Creşterea impetuoasă a sistemu­lui socialist mondial, unitatea şi coeziunea de nezdruncinat a ţări­lor socialiste şi mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale spo­resc influenţa ideilor socialismu­lui în întreaga lume. In această primăvară care va rămîne de-a pururi în amintirea popoarelor prin minunata victorie a omului comunist, care a pătruns pentru prima oară în Cosmos, mai strălu­citoare ca oricînd luminează în inimile tuturor celor ce muncesc încrederea nestrămutată în trium­ful cauzei comunismului — primă­vara omenirii. Ziua de 1 Mai este sărbătorită de oamenii muncii din ţările ca­pitaliste sub semnul luptei pentru interesele lor vitale, pentru drep­turi democratice şi progres social, pentru apărarea păcii. Clasa mun­citoare şi alte pături muncitoare din ţările capitaliste se ridică îm­potriva politicii monopolurilor de aruncare pe umerii celor ce mun­cesc a poverii crizei economice şi a cursei înarmărilor, împotriva şo­majului in continuă creştere, îm­potriva scumpirii vieţii, inflaţiei, sporirii impozitelor, restrîngerii drepturilor cetăţeneşti. Trimitem muncitorilor, tuturor oamenilor muncii, partidelor comuniste din ţările capitaliste un călduros me­saj de simpatie frăţească şi solida­ritate internaţionalistă. Desfăşurarea recentă a eveni­mentelor pe arena internaţională arată că forţele care luptă pen­tru apărarea libertăţii popoarelor şi a păcii împotriva acţiunilor agresive ale imperialiştilor sînt mai mari şi mai puternice decit oricînd. Zdrobirea de către poporul Cu­ban a agresiunii săvîrşite de mercenarii imperialismului ame­rican a fost salutată cu mare bucurie de poporul nostru. Aceas­tă victorie a demonstrat din nou hotărirea cu care îşi apără inde­pendenţa popoarele care au scu­turat jugul imperialist, sprijinul puternic de care se bucură lupta lor din partea lagărului socialist, a popoarelor iubitoare de pace şi libertate. Poporul nostru sprijină lupta dreaptă a poporului algerian pen­tru eliberarea patriei sale de sub jugul colonialismului, pentru dreptul de a dispune în deplină libertate de soarta sa, lupta ce­lorlalte popoare din Asia şi Afri­ca pentru libertate şi indepen­denţă politică şi economică. In ţara noastră a produs o mare satisfacţie eşecul puciului militar-fascist din Algeria, ca ur­mare a ripostei date de milioa­nele de oameni ai muncii din Franţa şi Algeria. Ne exprimăm calda simpatie pentru masele populare din Franţa, în frunte cu clasa muncitoare, care s-au ridi­cat cu hotărîre în apărarea de­mocraţiei. Tovarăşi. In domeniul relaţiilor interna­ţionale, Republica Populară Ro­mina, este un factor activ al luptei pentru pace. La temelia po­liticii externe a ţării noastre stau prietenia şi alianţa de nezdrunci­nat cu Uniunea Sovietică şi cu celelalte ţări ale lagărului socia­list. O manifestare a prieteniei şi frăţiei popoarelor din ţările so­cialiste a fost recenta vizită în ţara noastră a delegaţiei de partid şi guvernamentale ceho­slovace, conduse de tovarăşul An­tonin Novotny, ca şi vizita în Re­publica Populară Polonă a dele­gaţiei noastre de partid şi gu­vernamentale în frunte cu tova­răşul Gheorghe Gheorghiu-Dej. Republica Populară Romina sprijină cu hotărîre acţiunile în­treprinse de Comitetul Central al (Continuare In pag. lll-a) In cinstea animării partidului Manifestări culturale • In colaborare cu Filarmonica de Stat „George Enescu“, colectivul Casei de cultură a studenţilor or­ganizează in ziua de 5 mai un con­­tert-lecţie. Programul va cuprinde muzică inspirată din lupta parti­dului nostru. Exemplificările vor fi susţinute de corul Filarmonicii de Stat „George Enescu". Duminică 7 mai, va avea loc la Casa de cultură a studenţilor „Gri­­gore Preoteasa" o conferinţă pe tema „Lupta şi activitatea partidu­lui, reflectată in dramaturgia noas­tră contemporană". In continuare va fi prezentată piesa „Oameni care tac" de Al. Voitin, în inter­pretarea unui colectiv de teatru al Casei de culturi.­­ In parcul Palatului Pionieri­lor va avea loc in ziua de 4 mai a şezătoare pionierească, pe tema „Mulţumim din inimă partidului". O adunare festivă consacrată celei de a 40-a aniversări a partidului ce va ţine duminică 7 mai la Tea­trul de vară al Palatului Pionie­rilor. Un grup de pionieri şi şcolari va vizita în ziua de S Mai muzeul Doftana. • Colectivul de teatru al Casei de culturi N. Bălcescu, format din pionieri şi elevi, a prezentat in premieră piesa „Prietenie" de V. Roznov, pusă in scenă in cinstea aniversării a 40 de ani de la înfiin­ţarea partidului. • La seara literară organizată in ziua de 5 mai la Clubul sindi­catelor din învăţămînt (acţiune cu­prinsă in ciclul serilor literare or­ganizate in cinstea celei de a 40-a aniversări a partidului), Ov. S. Crohmălniceanu, Silvian Iosifescu, Paul Georgescu și Savin Bratu vor vorbi despre critica literară. S-a îmbunătăţit calitatea reparaţiilor de vagoane Una din realizările deosebite obţi­nute de colectivul de muncă al Ate­lierelor C.F.R. „C. David“ în cinstea zilei de 1 Mai şi a aniversării parti­dului este şi îmbunătăţirea simţitoare a calităţii reparaţiilor de vagoane. Acest succes este urmarea aplicării propunerilor făcute de muncitori, in­gineri şi tehnicieni cu prilejul dezba­terii Directivelor C-C. al P­ M.R. şi a executării cu mai multă atenţie a fie­cărei piese în parte. Lăcătuşii Gh. Nicolae, Radu Ris­tea, strungarul Tache Costescu, tîm­­plarul M. Marinescu şi mulţi alţii au fost declaraţi fruntaşi ai luptei pen­tru calitate. Creşte producţia ţesăturilor extra Una din principalele preocupări ale colectivului ţesătoriei „Flamura Ro­şie“ este Îmbunătăţirea permanentă a calităţii produselor. Printre măsurile luate în acest scop se numără şi or­ganizarea unui curs de ridicare a ca­lificării ţesătoarelor şi ajutorilor de maiştri. Cursul durează 3 luni şi în momentul de faţă este frecventat de un număr de 45 ţesătoare şi ajutori de maiştri. In vederea asigurării unor condiţii cît mai bune pentru desfăşu­rarea cursurilor, Cabinetul tehnic a! întreprinderii a amenajat un război de ţesut — şcoală la care se desfă­şoară aplicaţiile practice. In urma măsurilor luate planul de calitate al întreprinderii a fost de­păşit, realizîndu-se cu 1,2 la sută mai multe ţesături extra. Azi, premieră la Teatrul Naţional­­­I. L. Caragiale" Teatrul Naţional „I. L. Caragiale“ pre­zintă azi, ora 19:30, la sala Studio, pre­miera „Milionarii“ de Ion Istrati, pusă in scenă în cinstea celei de a 40-a ani­versări a Partidului. Regia spectacolului este semnată de Lia Niculescu. Decorurile aparţin lui Al. Brătăşanu, iar costumele lui Mihai Tofan. Filmul „Darclée“ prezentat la Festivalul de la Cannes ieri dimineaţă a părăsit Capitala îndreptindu-se spre Franţa o dele­gaţie de cineaşti români pentru a participa la Festivalul internaţional al filmului de la Cannes. Țara noas­tră va fi prezentă la festival cu filmul artistic muzical „Darclée". (Agerpres).. Excursii organizate de O. N. T. „Carpaţi“ Aproape 500 de oameni ai muncii din Bucureşti şi din alte oraşe ale ţării au vizitat, zilele acestea oraşele Odesa, Soci, Yalta, Suhumi şi Batu­mi, situate pe litoralul Mării Negre, cu prilejul unei croaziere cu motona­va „­Transilvania“, organizată de O.N.T. „Carpaţi“ pentru ziua de 1 Mai. De asemenea, un număr de 330 turişti romîni, care au plecat zilele trecute cu un tren al prieteniei, au sărbătorit ziua de 1 Mai la Moscova. Alţi 365 de turişti romîni au săr­batorit 1 Mai la Praga, Budapesta, Sofia, Plevna şi Tîrnovo. ★ In cursul lunilor următoare, un număr de 40 de grupuri de turişti romîni vor vizita Uniunea Sovietică, R. D. Germană, R. S. Cehoslovacă, R. P. Polonă, R. P. Ungară şi R. P. Bulgaria. In lunile mai-iunie, vor avea Ioc excursiile de sfîrşit de săptămînă (două zile) la Sofia. Transportul se face cu avioanele. In cursul lunii iulie se vor organiza și excursii de 8 zile în R. P. Bulgaria pentru moto­­cicliști. Vopsele de calitate superioară Colectivul fabricii de vopsele „13 Septembrie* a realizat o parte din obiectivele propuse în planul de mă­suri întocmit pentru traducerea în fapt a angajamentelor luate în cinstea aniversării a 40 de ani de la înfiin­ţarea partidului. Astfel au fost for­mate 4 brigăzi de calitate şi s-au în­fiinţat puncte de control pe flux teh­nologic începînd de la prepararea se­mifabricatelor pînă la produsul finit. In vederea obţinerii unor produse de calitate superioară au fost modi­ficate o serie de maşini care asigură fineţea pigmenţilor ce intră în com­poziţia vopselelor. S-a extins fabricarea vopselelor pe bază de răşini sintetice în scopul obţinerii unor produse poligologene superioare, necesare vopsirii auto­vehiculelor, tractoarelor etc. De ase­menea s-a extins producţia vopselelor pe bază de vinacet (p.v.a.) folosite la vopsirea clădirilor în exterior, care rezistă cu succes la intemperii.­ n­ scurtă discuţie. Membrii brigăzii conduse de tovarăşul Constantin Ciocşan, din sectorul autobuze de la uzina „Tudor Vladimirescu“, trec în revistă activitatea depusă în cursul zilei, stabilesc sarcinile ce le revin pen­tru ziua următoare. O metodă de lucru ce dă roade. Dovadă ? Planul de producţie pe luna aprilie a fost realizat de brigada tovarăşului Constantin Ciocşan, cu cinci zile înainte de term­en­ Ultimele stiri sportive d­in grupa a II-a semifinala a cam­pionatului european masculin de pas­chet de la Belgrad s-au calificat echi­pele U.R.S.S., R.P. Polone, R.p. Un­gare, B.D. Germane, R.P.F. Iugoslavia si Belgiei. In primul meci din cadrul grupelor semifinale, echipa R.P. Romíne va intîlni miine selecționata Israelului. • Cițiva dintre ciştigatorii concursului internațional de atletism desfășurat la Hanovra (R.F. Germană) : Sidlo (P­.P. Polonă) la aruncarea saliței, — 70,63 ; Steinbach (R.F. Germană) la săritura în lungime - 7,75 ; V. Siegfried (R.D. Ger­mană) la 1.500 m — 3:45,1 . Delecour (Franţa) la 100 m - 10,3. 9 Echipa engleză de fotbal Chelsea şi-a început turneul In Israel ,lucind la Haifa cu formaţia locală Hapoel, de care a dispus cu scorul de 1-0.­­ Atleta Sim Kim Dan (R.P.77, Co­reeană) a stabilit un nou record mon­dial la 300 m plat: 2:01,2 (vechiul record era de 2:04,3 și aparținuse sportivei so­vietice Ludmila Şevţova). BULETIN METEOROLOGIC INSTITUTUL METEOROLOGIC COMU­NICA : Azi, la ora 8, in Bucuresti, tem­peratura aerului a fost de 12 grade. Timpul probabil de miine . Vreme schim­bătoare, cu cer variabil, temporar aco­perit. Ploaie sub formă de averse.

Next