Informatia Bucureştiului, martie 1963 (Anul 10, nr. 2977-3002)

1963-03-01 / nr. 2977

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, DMl I-VAl INFORMA­TIA Ziar al Comitetului Orăşenesc Bucureşti al P. M. R. şi al Sfatului Popular al Oraşului Bucureşti lw__T_rr.—i—r—w——. I_ 11111 g—BWgL—— UUJEEir'. 11 " 1 - '-TM Anul X — Nr. 2977 4 PAGINI 20 BANI Vineri 1 martie 1963 €o3abos®t©Ä» Aplecat asupra hârtiei pe care, din linii şi cifre, se zămisleşte un nou pro­iect, tehnicianul Dumitru Ardeleanu se cufundă intr-un amalgam de glnduri. Caută răspunsuri la întrebările ce i-au fost puse, sau care i s-ar putea pune p­rin o sumedenie de oameni. Unii sunt cunoscuţi de către proiectant, pe alţii, nu i-a văzut niciodată, dar toţi­­i sunt apropiaţi. — Cum facem ca matriţa să fie mai lesne de confecţionat ? — a întrebat, de pildă, matriţerul Constantin An­­ghelache, unul dintre cei care materia­lizează liniile şi cifrele calculate de pro­iectant. — Nu s-ar putea ca dispozitivul să fie minuit mai uşor ? Dar să producă mai multe piese deodată ? — s-a inte­resat Ion Cruţ de la maşina de extrudere, pe care va fi montat dispo­zitivul. — Se poate îmbunătăţi forma şi as­pectul bunurilor de larg consum ? se in­teresează recepţionerul... Şirul întrebărilor nu se sfirşeşte aici pentru proiectant. In peregrinările sale prin secţii, Dumitru Ardeleanu află mul­te probleme ce au nevoie de răspuns, sau răspunsuri la întrebările ce-l fră­­mintă pe el. O părere de la frezor, una de la matriţer, altele de la presator, de la cel care ţine evidenţa consumurilor specifice şi chiar de la magaziner, toate sunt culese cu grijă de către proiectant Aceştia sunt o parte dintre colabora­torii cunoscuţi ai tovarăşului Ardelea­nu. „O parte“, pentru că mai există şi o altă parte: colaboratorii ale căror nume nu le cunoaşte nici chiar el. Dorin­ţele şi propunerile lor le-a aflat din con­dicile de sugestii ale magazinelor unde se desfac produsele fabricii, sau pur şi simplu din discuţiile dintre vinzători şi cumpărători la care a asistat, din schim­burile de experienţă cu întreprinderile care utilizează produsele Fabricii de mase plastice-Bucureşti. In puţine cu­vinte, colaboratori sunt şi beneficiarii, cei care folosesc produsele confecţionate cu matriţele proiectate de el. Şi comu­nistul Ardeleanu se străduieşte să răs­pundă cit mai concret la această suită de întrebări. Reuşeşte ? La întrebarea matriţerului cu privire la confecţionarea cu uşurinţă a dispo­zitivelor, proiectantul a răspuns prin tipizarea unor piese componente, fapt care, împreună cu alte măsuri, a dus tot creşterea productivităţii muncii în secţia matriţerie. — Nu s-ar putea mînui mai lesne ? — Ba da. Şi tovarăşul Ardeleanu adoptă o nouă soluţie constructivă, în urma căreia e­­fortul fizic se reduce simţitor la o gamă întreagă de matriţe. — Dar să producă mai multe piese simultan ? — Cum să nu. * Şi proiectează o matriţă cu mai multe cuiburi. Şirul răspunsurilor continuă: adap­tarea anumitor piese care acum pot fi confecţionate pe maşinile de copiat (re­buturile se reduc la minimum); mai multe inovaţii aplicate, al căror autor este tov. Dumitru Ardeleanu, au adus economii în valoare de zeci de mii de lei.­ încă un amănunt : nici un pro­iect conceput de el nu a fost respins în ultimii cinci ani. Şi bilanţul „răspunsurilor“, pe care comunistul Ardeleanu le dă la între­bările şi propunerile colaboratorilor săi, nu se sfîrşeşte aici. Ele dospesc într-un aluat în care metalul cu fantezia, poliste­­renul cu dibăcia, se îmbină în părţi e­­gale cu căutările pentru util şi frumos, dovedind că, ,,omul de la planşetă“ îşi face cu prisosinţă datoria faţă de cola­boratorii săi. IOAN POENARU Colaboratorii în acţiune : proiectantul Dumitru Ardeleanu, matriţerul Constan­tin Anghelache şi muncitorul Ion Cruţ Comitete de stradă fruntaşe Ieri după-amiază, în sala de festivi­­tăţi a Şcolii medii „Mihai Viteazul“ a avut loc festivitatea decernării drape­lului de comitet de stradă fruntaş pe raionul 23 August, şi a numeroase di­plome de onoare comitetelor de stradă şi activiştilor obşteşti fruntaşi. Comitetul de stradă din circumscrip­ţia 150 — preşedinte Dumitru Constan­­tinescu —­ pentru frumoasele rezultate obţinute în activitatea obştească, a fost­ distins cu drapelul de fruntaş pe raion şi a primit diplomă de onoare. Au mai primit, diplome­­de onoare un­ număr de~­62 de comitete de stradă şi­ 20 de ac­tivişti obşteşti. Comitetelor de stradă fruntaşe şi activiştilor obşteşti, eviden­ţiaţi, le-au fost inmînate şi numeroase premii în cărţi. Preşedintele comitetului de stradă din circumscripţia nr. 35 — Vasile Rotaru — a chemat la întrecere, pen­tru a obţine noi succese în activitatea i obstească pe anul 1963, toate comitetele de stradă din raion. Numeroşi parti­cipanţi au răspuns chemării angajîndu-se să nu-şi precupeţească eforturile pentru înfrumuseţarea continuă a cartierelor ra­ionului. ■44444 +♦+444444 + 4444444444444-444-44444 + +44+4+ £ H ♦■♦♦■+++♦♦■♦•» H.f.» Rezultatul concursului gazetelor de perete din raionul 1 Mai Organizat de comitetul raional de partid 1 Mai­, concursul gazetelor de­­ perete din întreprinderile şi institu­ţiile acestui raion a fost deosebit de rodnic. Pe locul I s-au clasat gaze­tele de perete ale Uzinei „Electroni­ca“ şi alle Institutului de studii şi­­ proiectări forestiere. Acestea au do­­bîndit rezultate meritorii în oglindi­rea succeselor obţinute în întrecerea socialistă, în criticarea unor aspecte negative din domeniul producţiei, al activităţii obşteşti etc. Au mai obţinut rezultate bune în acest concurs gazetele de perete de­­ la: Atelierele centrale I.T.B. şi Sin­­tofarm (locul II), spitalul Fundeni şi Ţesătoria de pe şoseaua Armatei Sovietice (locul III), G.A.S. Afumaţi, Fabrica de ulei „13 Decembrie“ şi­­ întreprinderea „Pîsla“ (menţiuni). Azi după-amiază, la Casa de cul- I tură „Mihail Eminescu“ se analizea­ză rezultatele concursului și se discu­tă organizarea unui nou concurs, cu­ etapa finală 23 August a.c. O contribuţie preţioasă, la obţi­nerea succeselor pe ţărim sanitar in Capitală, au adus­-o şi organizaţiile de Cruce Roşie din oraşul Bucureşti. In legătură cu munca depusă până acum şi cu obiectivele anului 1963, am avut o convorbire cu tov. prof. dr. Th. Ilea, preşedintele Comitetului orăşenesc de Cruce Roşie — Bucureşti. I. Care sunt principalele realizări ale anului 1962 ? B. Anul trecut, în faţa organizaţiei noastre au stat cîteva obiective princi­pale printre care intensificarea muncii de educaţie sanitară, sprijinirea ac­ţiunilor de medicină preventivă şi recrutarea de noi donatori de singe. Organizaţia noastră a acordat aten­ţie deosebită metodelor şi formelor de educaţie sanitară de masă. Cursu­rile G.P.A.S. prin care se realizează o instruire sanitară largă a cetăţe­nilor, au fost absolvite de peste 17100 cursanţi. S-a ajuns, astfel, ca peste 200 000 de locuitori ai Capita­lei să fie absolvenţi ai acestor cursuri. Ne-a preocupat, de asemenea, şi organizarea cursurilor de educaţie sanitară din şcoli. In anul şcolar 1961—1962 aceste cursuri au fost ab­solvite de 31 788 de elevi Serile de întrebări şi răspunsuri destinate in special comunelor subordonate, con­vorbirile, conferinţele pe teme sani­tare etc., s-au bucurat de prezenţa a mii de cetăţeni. Şi în activitatea editorială am obţi­nut unele rezultate. Comitetul oră­şenesc de Cruce Roşie a elaborat şi tipărit cu sprijinul Comitetului Cen­tral al Crucii Roşii din R.P.R. bro­şurile : „Să stăm puţin de vorbă“, î,Patru reţete pentru el“, „Vă rugăm să colaboraţi cu noi“. Fiecare a fost editată în câte 50 000 de exemplare. Pentru şcolarii mici a fost reeditată în 100 000 de exemplare broşura „Po­veţele doctorului Curăţelu“. De ase­menea, au fost difuzate 15 titluri de broşuri, tracte, pliante, în peste 195 000 de exemplare. Cu privire la donatorii de singe, aş vrea să subliniez faptul că an de an numărul lor este în continuă creş­tere. In anul 1962, activul donatori­lor de singe a ajuns la peste 67 000. Un succes remarcabil a fost obţinut în creşterea numărului donatorilor onorifici. I. Care sunt principalele obiective pentru anul în curs 7 R. Ca problematică obiectivele or­ganizaţiei noastre pentru anul acesta nu s-au schimbat. Doar ca volum şi pondere în activitatea noastră, au suferit unele modificări. De pildă, ac­tivitatea de educaţie sanitară. In acest an vor fi reinstruiţi peste 21 300 de absolvenţi ai cursurilor G.P.A.S., iar numărul noilor absol­venţi va creşte cu încă 15 000. Ca în fiecare an şi în această pri­măvară vor avea loc in şcoli între­ceri între grupele sanitare de Cruce Roşie. La întreceri vor participa circa (Continuare în pag. a 3-a) Interviu luat de GH. NICULIŢA Convorbirea noastră Realizări şi obiective noi in activitatea organizaţiilor de Cruce Roşie i­l Bulevardele au arborat mărţi­­i.. soarele lor vii, nesinchisindu-se de ?" frig: ciorchini de oameni in ju- I ‘ ml panourilor punctate multicolor r • de podoabele minuscule. Observate £ ‘ parcă printr-un binoclu întors, ■ - fiinţele ţi obiectele vieţii obiţ­­“ [ nuite iţi dezvăluie, în . chip de -. mărţitoare, marea lor gingăţie. “. Nimeni nu se opreşte in faţa .. panourilor numai pentru o clipă - ■ ţi . nimeni nu ia numai un măr- V; titor. E o solemnitate tăcută, cu - • priviri concentrate ţi calcule pre-I [ lungite: tinăr sau mai puţin tinărj «. cumpărătorul reface mintal lista ■' tovarățelor de atelier sau birou, II potrivind fiecăreia un bob de pri­- • măvară ; nu e uşor să decizi intre ' \ cotarul cu fringhie aurită ţi ba­- - letista din inele de sticlă sau "­ ghiocelul de fetru... « ►. Lingă un asemenea panou l-am . “• descoperit ţi pe „omul-sobru". Nu . ” e un personaj simbolic, ci unul in ] - - carne ţi oase, care ţi-a creat un '; stil al său de a fi, oarecum inac- [ -- cesibil veseliei şi lirismului. Cînd ,; a aflat că i se spune „omul-sobru",­­ a zimbit. A fost una din ocaziile “ [ cind a arătat că ştie, totuşi, să -l zimbească frumos... I [ Ce l-a oprit acum lingă inimile ' „. miniaturale de gablonz? Vrea — - ■ m-am întrebat — să vadă cit de ' bogată a fost fantezia celor care . -• au migălit mărţişoarele? Sau, poate, ll intresează gusturile cum- . părătorilor?... Dar, nu. „Omul­­~ • sobru“ nu făcea un studiu de psiho- ] l logie in faţa bibelourilor de ciţiva - • milimetri. Ci le alegea ţi le plătea. " [ Şi-a umplut un buzunar cu ele ţi­n, cu şnururi împletite, alb-roţii... " ’ A rămas, derutat, locului cinc .­­. ţi-a dat seama că a fost văzut de M un cunoscut. — Eşti un ipocrit, prietene —­­• i-am spus. Te ştiam adversar al gesturilor sentimentale... încolţit, „omul-sobru“ a făcut " \ mă­turisiri. Nu numai in preajma­­. acestui ■ 1 martie, ci ţi in alţi ani *' s-a oprit îndelung lingă panourile .. cu mărţitoare, destinind cite unul colegelor de muncă. Le dăruieşte cu multă stinghereală ţi cu aceeaşi rugăminte stăruitoare adresată fie­cărei tovarăşe: — E o mică atenţie personală. Nu e nevoie să-mi mulţumeşti faţă de alţii. Se va ride de „omul­­sobru“... Rugămintea a fost, de fiecare dată, respectată. Am înţeles­­ că omul de lingă mine are o falsă reputaţie. Cam­pionul relaţiilor rigide este, in fond, un adept al atenţiei delicate şi discrete faţă de cei din jur... Fără să-şi dea seama, mi-a dă­ruit şi mie, prin destăinuirea sa, un subtil mărţişor in cinstea pri­măverii care se apropie. ANTON CELARU 444444444+♦++444444+++++44^ ÎNSUFLEŢITE adunări CETĂŢENEŞTI în comunele subordonate raioane­lor oraşului Bucureşti au avut loc în aceste zile însufleţite adunări cetă­ţeneşti la care au luat parte alegă­torii din toate circumscripţiile elec­torate. Luînd cuvîntul, candidaţii Frontului Democraţiei Populare s-au referit la importantele schimbări survenite în anii puterii populare în viața satelor patriei noastre, în viața locuitorilor lor. Toate comunele s-au îmbogățit în ultimii ani cu numeroase obiective social-culturale și edilitar-gospodărești. Bunăoară, dacă în trecut în marea majoritate a comunelor nu existau nici dispensare, uniei medici care să poată asigura ocrotirea sănătăţii popu­laţiei, astăzi există în fiecare comună cîte un dispensar, încadrat cu un număr corespunzător de medici pen­tru adulţi şi copii şi utilaj cu apara­tură medicală modernă, în multe co­mune dispensarele funcţionează în clădiri noi. Printre realizările din ultimii ani se numără şi noile localuri de şcoli con­struite în comunele Jilava, Chiajna, Otopeni şi altele, precum şi noile săli de clasă adăugate la vechile lo­caluri. în total, în ultimii anii, în cele 28 de comune subordonate Capitalei, s-au construit 53 noi săli de clasă. Marea majoritate a comunelor au fost electrificate şi radioficate, în adunările din comunele Dobrog­ieşti, Clopervi, Berceni, Sinteşti, Chi­­tila, Afumafi, Chiajna şi altele, can­didaţii şi alegătorii au subliniat fap­tul că, datorită veniturilor mari obţi­nute pentru zilele muncă în gospo­dăriile agricole colective, mii de ţă­rani muncitori şi-au construit case noi, şi-au îmbunătăţit în mod simţitor ni­­­velul de trai. Dacă în trecut, un aparat de radio la sate era o raritate, astăzi în comu­nele subordonate Capitalei se numă­ră 8 000 de abonaţi la radio şi alte multe mii de abonați la rețeaua de radioficare. Alte 1 200 de familii şi-au cumpărat televizoare. La a­­cestea se adaugă, lună de lună, altele noi. ULTIMELE PREGĂTIRI # Acum, în comune, se fac ultimele pregătiri pentru buna desfăşurare a alegerilor. S-a terminat instalarea ca­binelor la seefiile de votare, s-au pregătit urnele pentru vot, se ame­najează sărbătoreşte toate localurile în care funcţionează seefiile de votare etc. S-au pregătit de asemenea urne volante pentru colectarea voturilor bolnavilor netransportabili sau ale celor internaţi în unităţile spitaliceşti. Listele de alegători au fost con­­sultate de peste 99 la sută din alegă­tori, fiecare convingîndu-se personal că este înscris în ele pentru a-şi pu­tea exercita, la 3 martie, dreptul de vot, în fotografie . Punctul de, agitaţia din comuna Pantelimon, raionul 23 August, continuă să fie frecventat de numeroşi alegători. 1 PESTE DOUA ZILE Alegeri de deputaţi în sfaturile populare comunale Azi dimineaţă, a intrat în funcţiune o nouă unitate C. L C. Pentru a asigura condiţii mai bune de deservire a depunătorilor care locuiesc in cartierul Griviţa Roşie, azi dimineaţă, pe calea Griviţei în unul din blocurile noi de lingă po­dul Basarab, s-a deschis o nouă uni­tate C.E.C. Aici, se pot efectua depuneri şi restituiri pe librete de economii, cumpărări de obligaţiuni C.E.C., des­chideri şi operaţiuni în conturi per­sonale etc. Cu această unitate, reţeaua C.E.C. pentru deservirea depunătorilor din Capitală a ajuns la un număr de 50 de unităţi proprii. In afara unităţilor proprii în Capi­tală, mai funcţionează 63 agenţii C.E.C. pe lingă oficiile poştale şi 360 ghişee cu gestiune C.E.C., organizate in întreprinderi şi instituţii. Schimb de experienţă intre comisiile permanente de deputaţi Zilele trecute la Camera deputatu­lui a Sfatului popular al raionului 30 Decembrie a avut loc o şedinţă co­mună a comisiilor permanente de de­putaţi pentru probleme de sănătate şi comerţ-cooperaţie. în şedinţă, au fost prezentate informări cu privire la unele aspecte şi metode din acti­vitatea deputaţilor din comisiile per­manente, privind asigurarea unor cit mai bune condiţii de igienă şi de muncă in unităţile comerciale. ULTIMELE ȘTIRI SPORTIVE MECIUL DE BOX R.P.R. — R. P. POLONĂ LA TELEVIZIUNE Studioul nostru de televiziune va transmite duminică, din sala Fio­­reasca, cu începere din jurul orei 20.30, o mare parte dintre întilnirile meciului de box R. P. Romină — R.P. Polonă . In turneu în Iran, echipa de fotbal Steaua a jucat In Teheran cu selecţionata de tineret a Iranului, de care a dispus cu scorul de 2-0. • Intâlniri internaţionale de hochei pe gheaţă: la Turku, R. S. Ceho­slovacă A — Finlanda A 4-3 (1-1, 1-1, 2-1); la Klagenfurt, A. C. Klagen­furt— R.P.F. Iugoslavia 7-3 (1-1, 1-1, 5-1). i Folosirea judicioasă a suprafeţelor de producţie—o preocupare permanentă Muncitorii, tehnicienii şi ingi­nerii fac, cu ocazia consfătuiri­lor de producţie, numeroase pro­puneri cu privire la folosirea cit mai judicioasă a spaţiilor de producţie Cele mai valoroase sunt aplicate, ele contribuind la îndeplinirea şi depăşirea planu­rilor de producţie. BRIGADA ÎN... DEPLASARE Lăcătuşii aveau un necaz pe care şi-l destâinuiau cu orice prilej. — Pierdem mult timp cu trans­portatul pieselor •­ Soluţii nu le dădea insă nimeni. Au încercat ei diferite „sisteme“ o­­perative de aprovizionare, dar a­­cestea nu au dat rezultatele aştep­tate. Problema transportului a con­tinuat să rămînă pe ordinea de zi. Aceasta, pină cind comunistul Tra­ien Buleandră, şeful brigăzii de lă­cătuşi, a hotărit să analizeze mun­ca brigăzii sale pe faze de opera­ţii. Concluzia la care s-a ajuns a a­­răta­t că amplasarea locului de muncă nu este­­ bună. Au urmat discuţii cu conducerea secţiei a II-a vagoane a Uzinei „23 August“ şi... iată-i pe lăcătuşi fă­­cindu-şi bagajele. Mutaţi în altă parte a halei,­ unde timpul de trans­portare a pieselor s-a redus cu 50 la sută, lăcătuşii au reuşit să­ înre­gistreze o medie de depăşire a pla­nului de circa 15 la sută. Brigada a acumulat astfel in întrecerea socia­listă puncte preţioase. UN SIMPLU DISPOZITIV Dacă-l priveşti, cu greu iţi poţi imagina că pune in mişcare compli­catele angrenaje ale frezei verticale „R“ din secţia mecanică şi reparaţii a Uzinei „Republica“. Cu ajutorul a­­cestui dispozitiv, a fost cuplat , su­portul vertical, la sistemul mecanic al frezei. Astfel, manevrarea se face automat. Acesta este faptul. El a fost rea­lizat de maistrul Andrei Danilaş,­ iar problema este inclusă la capitolul „Folosirea judicioasă a utilajelor din secţieFreza verticală „R", înainte de a i se face modificarea, , repre­zenta pentru frezori mai mult un­ o­­biect de decor greu de manevrat. Astăzi, cu ajutorul ei se fac o serie de operaţii de prelucrare care îna­inte se făceau la mai multe ma­şini. MECANIZARE COMPLETĂ Una din secţiile întreprinderii „Victoria“ din Capitală se ocupă cu fabricarea sticlei. Nu de mult, sec­­ţia a fost dotată cu o serie de uti­laje noi care mecamizează operaţia de spălare a cioburilor de sticlă şi cea de introducere a materiei in cup­torul de topire. Instalațiile sunt pre­văzute al benzi rulante transpor­toare. D. L. Saptămîna viitoare — pe ecrane ClINELE SĂLBATIC DINGO , prezen­tat anul trecut la­ Festivalul cinemato­grafic internaţional de la Veneţia, fil­mul a primit cea mai înaltă distincţie, premiul „Leul de aur“ la competiţia filmelor pentru copii şi ,,Palmierul de aur“ oferit de Centrul naţional ita­lian de filme pentru tineret, pentru ex­celentul limbaj cinematografic şi bo­gatul său conţinut educativ. Ecraniza­re­a unei povestiri de R. Fraierman, foarte populară în rândurile tinerilor cititori sovietici, filmul reprezintă o reuşită investigaţie în universul sufle­tesc al unor adolescenţi, la vîrsta cind trăiesc primii fiori ai dragostei. Sub conducerea regizorului Iuri Karasik, e­­voluează un grup de interpreţi în frun­te cu tinăra actriţă Galina Polskih. FESTIVALUL CHAPLIN­G cuprinde un număr de filme de scurt-metraj rea­lizate in anii 1916—1917 de marele ac­tor şi regizor de film Charlie Chaplin. Deşi filmele prezentate datează din pri­mii doi-trei ani de activitate ai cineas­tului, unele dintre ele, ca ,,Emigrantul“, „Chariot poliţist“ („Easy Street“) etc. reprezintă pagini cu valoare antologică ale creaţiei­­marelui artist contemporan. In rolurile principale apar, in afara lui Chaplin, Edna Purviance, Ben Turpin şi alţi comici ai epocii. NU TE ATINGE DE FERICIRE , co­medie satirică iugoslavă care atacă lip­sa de locuinţe. Utilizînd metoda exage­rării conştiente, filmul regizorului Milo­r Ljukanovici imaginează o situaţie fan­tastică, dar nu lipsită de semnificaţii veridice şi aluzii pline de umor. O CĂLĂTORIE SPRE CENTRUL PA­­MÎNTULUI , intră pe ecrane, către sfîrşitul săptămânii, la cinematograful ,,Patria“. Este, după cum o arată şi tit­lul, o ecranizare a romanului lui Ju­les Verne, realizată în două serii de studiourile americane. In rolul profe­sorului Oliver Lindenbrook din Edin­burg care întreprinde fantastica expe­diţie către Atlantida, apare cunoscutul actor american James Mason. Regia fil­mului aparţine lui Henry Levin. Cadru din filmul „Cîinele sălbatic Dingo“ M­­rţiş dri primul zimbet al grimăveții. Buletin meteorologic INSTITUTUL METEOROLOGIC COMU­NICA: Azi la ora 8 In Bucuresti, tem­peratura aerului a fost de minus 10 gra­de. Timpul probabil de miine. Vreme rece cu cer variabil mai mult noros şi cu ninsoare temporară. Vint potrivit din nord-est. Consfătuirea imprimerilor întreprinderea pentru industria bumbacului a găzduit, recent, o in­teresantă şi utilă consfătuire de lucru a imprimărilor din întreaga ţară, organizată de Direcţia generală a industriei bumbacului, inului şi cî­­nepei a M.I.U. Cu acest prilej au fost dezbătute o seamă de probleme privind îmbu­nătăţirea calităţii ţesăturilor impri­mate. N-a fost uitat nici unul dintre factorii care pot colabora la reali­zarea acestui obiectiv, cum ar fi, de pildă : modernizarea utilajului din imprimerii ; stabilirea proceselor teh­nologice optime ; elaborarea unor normative obligatorii pentru între­ţinerea şi exploatarea utilajului din imprimerii, bazate pe tehnica nouă. Trei dintre cele cinci zile ale con­sfătuirii au fost rezervate demonstra­ţiilor practice. Pentru a-şi împăr­tăşi în mod concret experienţa, spe­cialiştii din întreprinderi au făcut nu­meroase demonstraţii practice la ma­şina de imprimat. De o atenţie deo­sebită s-a bucurat modernizarea ma­şinii de la I.I.B., ceea ce a permis participanţilor la consfătuire să cons­tate că : o maşină de imprimat, modernizată şi îmbunătăţită din punct de vedere mecanic, condusă de per­sonal de deservire corespunzător ca­lificat şi respectînd parametrii tehno­logici, poate şi trebuie să producă imprimeuri de bună calitate. In mod complex organizată, con­sfătuirea a cuprins în ordinea sa de zi şi alte puncte : vizitarea Fabricii de confecţii şi tricotaj­e-Bucureşti, o şedinţă de lucru cu reprezentanţii Combinatului de cauciuc Jilava, a­­vînd ca temă îmbunătăţirea calităţii valţurilor cauciucate utilizate în sec­toarele de finisaj ; vizitarea ate­­lierelor-anexă din finisaj şi a sec­ţiilor de articole neţesute. Pe baza concluziilor trase cu prile­jul consfătuirii, a fost elaborat un în­dreptar de întreţinere şi de exploatare a maşinilor de imprimat. Consfătuirea a servit ca tri­bună pentru promovarea experienţei înaintate. Ea a scos la iveală solu­ţionări unice şi practice pentru ace­leaşi probleme care erau rezolvate în chip diferit. Direcţia generală a in­dustriei bumbacului, inului şi cînepei a hotărit, de altfel, ca asemenea con­sfătuiri de lucru să aibă loc în toate sectoarele de finisaj ale întreprinde­rilor din subordine. hotare LONDRA, 11 MARTIE 1963. Conferinţă internaţională consacrată problemelor economice mondiale LONDRA, 1 (Agerpres). La 28 februarie, a avut loc, la Londra un miting convocat din iniţiativa mişcării „Anglia înainte“. Preşedintele acestei organizaţii, Brigimshaw, a subliniat că, pentru redresarea economică a Angliei, este nevoie în primul rînd de lărgirea prin toate mijloacele a comerţului mondial. In acest scop, a declarat el, din iniţiativa organi­zaţiei „Anglia înainte!“ la 11 martie îşi va începe la Londra lu­crările o conferinţă internaţională sub lozinca „Pentru o conferinţă economică mondială“, la care vor lua parte reprezentanţi ai ţărilor Commonwealthului, ai Asociaţiei europene a liberului schimb şi ai unei serii de ţări socialiste, inclu­siv Uniunea Sovietică. ALTE UNITĂŢI ALE BU­NDESMUNU­I SE VOR INSTRUI ÎN FRANJA PARIS­­ (Agerpres). — „Din nou ei!" Sub acest titlu zia­rul „LIBERATION” anunţă apropiata sosire pe teritoriul Franţei a unor noi formaţii ale Bundeswehrului vest­­german. După cum relatează ziarul, s-a a­­nunţat oficial că in partea a doua a lunii martie, vor începe să so­sească in Franţa unităţi ale Bundes­wehrului pentru „manevre” şi „ins­trucţie”. Aceste formaţii vor ocupa de data aceasta în întregime poli­goanele militare din regiunile Mo­r­­melon, (departamentul Mame), Sis­­sonne (departamentul Aisne), Bitehe (departamentul Moselle) și La Courtine (departamentul Creuse). ' '­'

Next