Informatia Bucureştiului, martie 1963 (Anul 10, nr. 2977-3002)
1963-03-01 / nr. 2977
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, DMl I-VAl INFORMATIA Ziar al Comitetului Orăşenesc Bucureşti al P. M. R. şi al Sfatului Popular al Oraşului Bucureşti lw__T_rr.—i—r—w——. I_ 11111 g—BWgL—— UUJEEir'. 11 " 1 - '-TM Anul X — Nr. 2977 4 PAGINI 20 BANI Vineri 1 martie 1963 €o3abos®t©Ä» Aplecat asupra hârtiei pe care, din linii şi cifre, se zămisleşte un nou proiect, tehnicianul Dumitru Ardeleanu se cufundă intr-un amalgam de glnduri. Caută răspunsuri la întrebările ce i-au fost puse, sau care i s-ar putea pune prin o sumedenie de oameni. Unii sunt cunoscuţi de către proiectant, pe alţii, nu i-a văzut niciodată, dar toţii sunt apropiaţi. — Cum facem ca matriţa să fie mai lesne de confecţionat ? — a întrebat, de pildă, matriţerul Constantin Anghelache, unul dintre cei care materializează liniile şi cifrele calculate de proiectant. — Nu s-ar putea ca dispozitivul să fie minuit mai uşor ? Dar să producă mai multe piese deodată ? — s-a interesat Ion Cruţ de la maşina de extrudere, pe care va fi montat dispozitivul. — Se poate îmbunătăţi forma şi aspectul bunurilor de larg consum ? se interesează recepţionerul... Şirul întrebărilor nu se sfirşeşte aici pentru proiectant. In peregrinările sale prin secţii, Dumitru Ardeleanu află multe probleme ce au nevoie de răspuns, sau răspunsuri la întrebările ce-l frămintă pe el. O părere de la frezor, una de la matriţer, altele de la presator, de la cel care ţine evidenţa consumurilor specifice şi chiar de la magaziner, toate sunt culese cu grijă de către proiectant Aceştia sunt o parte dintre colaboratorii cunoscuţi ai tovarăşului Ardeleanu. „O parte“, pentru că mai există şi o altă parte: colaboratorii ale căror nume nu le cunoaşte nici chiar el. Dorinţele şi propunerile lor le-a aflat din condicile de sugestii ale magazinelor unde se desfac produsele fabricii, sau pur şi simplu din discuţiile dintre vinzători şi cumpărători la care a asistat, din schimburile de experienţă cu întreprinderile care utilizează produsele Fabricii de mase plastice-Bucureşti. In puţine cuvinte, colaboratori sunt şi beneficiarii, cei care folosesc produsele confecţionate cu matriţele proiectate de el. Şi comunistul Ardeleanu se străduieşte să răspundă cit mai concret la această suită de întrebări. Reuşeşte ? La întrebarea matriţerului cu privire la confecţionarea cu uşurinţă a dispozitivelor, proiectantul a răspuns prin tipizarea unor piese componente, fapt care, împreună cu alte măsuri, a dus tot creşterea productivităţii muncii în secţia matriţerie. — Nu s-ar putea mînui mai lesne ? — Ba da. Şi tovarăşul Ardeleanu adoptă o nouă soluţie constructivă, în urma căreia efortul fizic se reduce simţitor la o gamă întreagă de matriţe. — Dar să producă mai multe piese simultan ? — Cum să nu. * Şi proiectează o matriţă cu mai multe cuiburi. Şirul răspunsurilor continuă: adaptarea anumitor piese care acum pot fi confecţionate pe maşinile de copiat (rebuturile se reduc la minimum); mai multe inovaţii aplicate, al căror autor este tov. Dumitru Ardeleanu, au adus economii în valoare de zeci de mii de lei. încă un amănunt : nici un proiect conceput de el nu a fost respins în ultimii cinci ani. Şi bilanţul „răspunsurilor“, pe care comunistul Ardeleanu le dă la întrebările şi propunerile colaboratorilor săi, nu se sfîrşeşte aici. Ele dospesc într-un aluat în care metalul cu fantezia, polisterenul cu dibăcia, se îmbină în părţi egale cu căutările pentru util şi frumos, dovedind că, ,,omul de la planşetă“ îşi face cu prisosinţă datoria faţă de colaboratorii săi. IOAN POENARU Colaboratorii în acţiune : proiectantul Dumitru Ardeleanu, matriţerul Constantin Anghelache şi muncitorul Ion Cruţ Comitete de stradă fruntaşe Ieri după-amiază, în sala de festivităţi a Şcolii medii „Mihai Viteazul“ a avut loc festivitatea decernării drapelului de comitet de stradă fruntaş pe raionul 23 August, şi a numeroase diplome de onoare comitetelor de stradă şi activiştilor obşteşti fruntaşi. Comitetul de stradă din circumscripţia 150 — preşedinte Dumitru Constantinescu — pentru frumoasele rezultate obţinute în activitatea obştească, a fost distins cu drapelul de fruntaş pe raion şi a primit diplomă de onoare. Au mai primit, diplomede onoare un număr de~62 de comitete de stradă şi 20 de activişti obşteşti. Comitetelor de stradă fruntaşe şi activiştilor obşteşti, evidenţiaţi, le-au fost inmînate şi numeroase premii în cărţi. Preşedintele comitetului de stradă din circumscripţia nr. 35 — Vasile Rotaru — a chemat la întrecere, pentru a obţine noi succese în activitatea i obstească pe anul 1963, toate comitetele de stradă din raion. Numeroşi participanţi au răspuns chemării angajîndu-se să nu-şi precupeţească eforturile pentru înfrumuseţarea continuă a cartierelor raionului. ■44444 +♦+444444 + 4444444444444-444-44444 + +44+4+ £ H ♦■♦♦■+++♦♦■♦•» H.f.» Rezultatul concursului gazetelor de perete din raionul 1 Mai Organizat de comitetul raional de partid 1 Mai, concursul gazetelor de perete din întreprinderile şi instituţiile acestui raion a fost deosebit de rodnic. Pe locul I s-au clasat gazetele de perete ale Uzinei „Electronica“ şi alle Institutului de studii şi proiectări forestiere. Acestea au dobîndit rezultate meritorii în oglindirea succeselor obţinute în întrecerea socialistă, în criticarea unor aspecte negative din domeniul producţiei, al activităţii obşteşti etc. Au mai obţinut rezultate bune în acest concurs gazetele de perete de la: Atelierele centrale I.T.B. şi Sintofarm (locul II), spitalul Fundeni şi Ţesătoria de pe şoseaua Armatei Sovietice (locul III), G.A.S. Afumaţi, Fabrica de ulei „13 Decembrie“ şi întreprinderea „Pîsla“ (menţiuni). Azi după-amiază, la Casa de cul- I tură „Mihail Eminescu“ se analizează rezultatele concursului și se discută organizarea unui nou concurs, cu etapa finală 23 August a.c. O contribuţie preţioasă, la obţinerea succeselor pe ţărim sanitar in Capitală, au adus-o şi organizaţiile de Cruce Roşie din oraşul Bucureşti. In legătură cu munca depusă până acum şi cu obiectivele anului 1963, am avut o convorbire cu tov. prof. dr. Th. Ilea, preşedintele Comitetului orăşenesc de Cruce Roşie — Bucureşti. I. Care sunt principalele realizări ale anului 1962 ? B. Anul trecut, în faţa organizaţiei noastre au stat cîteva obiective principale printre care intensificarea muncii de educaţie sanitară, sprijinirea acţiunilor de medicină preventivă şi recrutarea de noi donatori de singe. Organizaţia noastră a acordat atenţie deosebită metodelor şi formelor de educaţie sanitară de masă. Cursurile G.P.A.S. prin care se realizează o instruire sanitară largă a cetăţenilor, au fost absolvite de peste 17100 cursanţi. S-a ajuns, astfel, ca peste 200 000 de locuitori ai Capitalei să fie absolvenţi ai acestor cursuri. Ne-a preocupat, de asemenea, şi organizarea cursurilor de educaţie sanitară din şcoli. In anul şcolar 1961—1962 aceste cursuri au fost absolvite de 31 788 de elevi Serile de întrebări şi răspunsuri destinate in special comunelor subordonate, convorbirile, conferinţele pe teme sanitare etc., s-au bucurat de prezenţa a mii de cetăţeni. Şi în activitatea editorială am obţinut unele rezultate. Comitetul orăşenesc de Cruce Roşie a elaborat şi tipărit cu sprijinul Comitetului Central al Crucii Roşii din R.P.R. broşurile : „Să stăm puţin de vorbă“, î,Patru reţete pentru el“, „Vă rugăm să colaboraţi cu noi“. Fiecare a fost editată în câte 50 000 de exemplare. Pentru şcolarii mici a fost reeditată în 100 000 de exemplare broşura „Poveţele doctorului Curăţelu“. De asemenea, au fost difuzate 15 titluri de broşuri, tracte, pliante, în peste 195 000 de exemplare. Cu privire la donatorii de singe, aş vrea să subliniez faptul că an de an numărul lor este în continuă creştere. In anul 1962, activul donatorilor de singe a ajuns la peste 67 000. Un succes remarcabil a fost obţinut în creşterea numărului donatorilor onorifici. I. Care sunt principalele obiective pentru anul în curs 7 R. Ca problematică obiectivele organizaţiei noastre pentru anul acesta nu s-au schimbat. Doar ca volum şi pondere în activitatea noastră, au suferit unele modificări. De pildă, activitatea de educaţie sanitară. In acest an vor fi reinstruiţi peste 21 300 de absolvenţi ai cursurilor G.P.A.S., iar numărul noilor absolvenţi va creşte cu încă 15 000. Ca în fiecare an şi în această primăvară vor avea loc in şcoli întreceri între grupele sanitare de Cruce Roşie. La întreceri vor participa circa (Continuare în pag. a 3-a) Interviu luat de GH. NICULIŢA Convorbirea noastră Realizări şi obiective noi in activitatea organizaţiilor de Cruce Roşie il Bulevardele au arborat mărţii.. soarele lor vii, nesinchisindu-se de ?" frig: ciorchini de oameni in ju- I ‘ ml panourilor punctate multicolor r • de podoabele minuscule. Observate £ ‘ parcă printr-un binoclu întors, ■ - fiinţele ţi obiectele vieţii obiţ“ [ nuite iţi dezvăluie, în . chip de -. mărţitoare, marea lor gingăţie. “. Nimeni nu se opreşte in faţa .. panourilor numai pentru o clipă - ■ ţi . nimeni nu ia numai un măr- V; titor. E o solemnitate tăcută, cu - • priviri concentrate ţi calcule pre-I [ lungite: tinăr sau mai puţin tinărj «. cumpărătorul reface mintal lista ■' tovarățelor de atelier sau birou, II potrivind fiecăreia un bob de pri- • măvară ; nu e uşor să decizi intre ' \ cotarul cu fringhie aurită ţi ba- - letista din inele de sticlă sau " ghiocelul de fetru... « ►. Lingă un asemenea panou l-am . “• descoperit ţi pe „omul-sobru". Nu . ” e un personaj simbolic, ci unul in ] - - carne ţi oase, care ţi-a creat un '; stil al său de a fi, oarecum inac- [ -- cesibil veseliei şi lirismului. Cînd ,; a aflat că i se spune „omul-sobru", a zimbit. A fost una din ocaziile “ [ cind a arătat că ştie, totuşi, să -l zimbească frumos... I [ Ce l-a oprit acum lingă inimile ' „. miniaturale de gablonz? Vrea — - ■ m-am întrebat — să vadă cit de ' bogată a fost fantezia celor care . -• au migălit mărţişoarele? Sau, poate, ll intresează gusturile cum- . părătorilor?... Dar, nu. „Omul~ • sobru“ nu făcea un studiu de psiho- ] l logie in faţa bibelourilor de ciţiva - • milimetri. Ci le alegea ţi le plătea. " [ Şi-a umplut un buzunar cu ele ţin, cu şnururi împletite, alb-roţii... " ’ A rămas, derutat, locului cinc .. ţi-a dat seama că a fost văzut de M un cunoscut. — Eşti un ipocrit, prietene —• i-am spus. Te ştiam adversar al gesturilor sentimentale... încolţit, „omul-sobru“ a făcut " \ măturisiri. Nu numai in preajma. acestui ■ 1 martie, ci ţi in alţi ani *' s-a oprit îndelung lingă panourile .. cu mărţitoare, destinind cite unul colegelor de muncă. Le dăruieşte cu multă stinghereală ţi cu aceeaşi rugăminte stăruitoare adresată fiecărei tovarăşe: — E o mică atenţie personală. Nu e nevoie să-mi mulţumeşti faţă de alţii. Se va ride de „omulsobru“... Rugămintea a fost, de fiecare dată, respectată. Am înţeles că omul de lingă mine are o falsă reputaţie. Campionul relaţiilor rigide este, in fond, un adept al atenţiei delicate şi discrete faţă de cei din jur... Fără să-şi dea seama, mi-a dăruit şi mie, prin destăinuirea sa, un subtil mărţişor in cinstea primăverii care se apropie. ANTON CELARU 444444444+♦++444444+++++44^ ÎNSUFLEŢITE adunări CETĂŢENEŞTI în comunele subordonate raioanelor oraşului Bucureşti au avut loc în aceste zile însufleţite adunări cetăţeneşti la care au luat parte alegătorii din toate circumscripţiile electorate. Luînd cuvîntul, candidaţii Frontului Democraţiei Populare s-au referit la importantele schimbări survenite în anii puterii populare în viața satelor patriei noastre, în viața locuitorilor lor. Toate comunele s-au îmbogățit în ultimii ani cu numeroase obiective social-culturale și edilitar-gospodărești. Bunăoară, dacă în trecut în marea majoritate a comunelor nu existau nici dispensare, uniei medici care să poată asigura ocrotirea sănătăţii populaţiei, astăzi există în fiecare comună cîte un dispensar, încadrat cu un număr corespunzător de medici pentru adulţi şi copii şi utilaj cu aparatură medicală modernă, în multe comune dispensarele funcţionează în clădiri noi. Printre realizările din ultimii ani se numără şi noile localuri de şcoli construite în comunele Jilava, Chiajna, Otopeni şi altele, precum şi noile săli de clasă adăugate la vechile localuri. în total, în ultimii anii, în cele 28 de comune subordonate Capitalei, s-au construit 53 noi săli de clasă. Marea majoritate a comunelor au fost electrificate şi radioficate, în adunările din comunele Dobrogieşti, Clopervi, Berceni, Sinteşti, Chitila, Afumafi, Chiajna şi altele, candidaţii şi alegătorii au subliniat faptul că, datorită veniturilor mari obţinute pentru zilele muncă în gospodăriile agricole colective, mii de ţărani muncitori şi-au construit case noi, şi-au îmbunătăţit în mod simţitor nivelul de trai. Dacă în trecut, un aparat de radio la sate era o raritate, astăzi în comunele subordonate Capitalei se numără 8 000 de abonaţi la radio şi alte multe mii de abonați la rețeaua de radioficare. Alte 1 200 de familii şi-au cumpărat televizoare. La acestea se adaugă, lună de lună, altele noi. ULTIMELE PREGĂTIRI # Acum, în comune, se fac ultimele pregătiri pentru buna desfăşurare a alegerilor. S-a terminat instalarea cabinelor la seefiile de votare, s-au pregătit urnele pentru vot, se amenajează sărbătoreşte toate localurile în care funcţionează seefiile de votare etc. S-au pregătit de asemenea urne volante pentru colectarea voturilor bolnavilor netransportabili sau ale celor internaţi în unităţile spitaliceşti. Listele de alegători au fost consultate de peste 99 la sută din alegători, fiecare convingîndu-se personal că este înscris în ele pentru a-şi putea exercita, la 3 martie, dreptul de vot, în fotografie . Punctul de, agitaţia din comuna Pantelimon, raionul 23 August, continuă să fie frecventat de numeroşi alegători. 1 PESTE DOUA ZILE Alegeri de deputaţi în sfaturile populare comunale Azi dimineaţă, a intrat în funcţiune o nouă unitate C. L C. Pentru a asigura condiţii mai bune de deservire a depunătorilor care locuiesc in cartierul Griviţa Roşie, azi dimineaţă, pe calea Griviţei în unul din blocurile noi de lingă podul Basarab, s-a deschis o nouă unitate C.E.C. Aici, se pot efectua depuneri şi restituiri pe librete de economii, cumpărări de obligaţiuni C.E.C., deschideri şi operaţiuni în conturi personale etc. Cu această unitate, reţeaua C.E.C. pentru deservirea depunătorilor din Capitală a ajuns la un număr de 50 de unităţi proprii. In afara unităţilor proprii în Capitală, mai funcţionează 63 agenţii C.E.C. pe lingă oficiile poştale şi 360 ghişee cu gestiune C.E.C., organizate in întreprinderi şi instituţii. Schimb de experienţă intre comisiile permanente de deputaţi Zilele trecute la Camera deputatului a Sfatului popular al raionului 30 Decembrie a avut loc o şedinţă comună a comisiilor permanente de deputaţi pentru probleme de sănătate şi comerţ-cooperaţie. în şedinţă, au fost prezentate informări cu privire la unele aspecte şi metode din activitatea deputaţilor din comisiile permanente, privind asigurarea unor cit mai bune condiţii de igienă şi de muncă in unităţile comerciale. ULTIMELE ȘTIRI SPORTIVE MECIUL DE BOX R.P.R. — R. P. POLONĂ LA TELEVIZIUNE Studioul nostru de televiziune va transmite duminică, din sala Fioreasca, cu începere din jurul orei 20.30, o mare parte dintre întilnirile meciului de box R. P. Romină — R.P. Polonă . In turneu în Iran, echipa de fotbal Steaua a jucat In Teheran cu selecţionata de tineret a Iranului, de care a dispus cu scorul de 2-0. • Intâlniri internaţionale de hochei pe gheaţă: la Turku, R. S. Cehoslovacă A — Finlanda A 4-3 (1-1, 1-1, 2-1); la Klagenfurt, A. C. Klagenfurt— R.P.F. Iugoslavia 7-3 (1-1, 1-1, 5-1). i Folosirea judicioasă a suprafeţelor de producţie—o preocupare permanentă Muncitorii, tehnicienii şi inginerii fac, cu ocazia consfătuirilor de producţie, numeroase propuneri cu privire la folosirea cit mai judicioasă a spaţiilor de producţie Cele mai valoroase sunt aplicate, ele contribuind la îndeplinirea şi depăşirea planurilor de producţie. BRIGADA ÎN... DEPLASARE Lăcătuşii aveau un necaz pe care şi-l destâinuiau cu orice prilej. — Pierdem mult timp cu transportatul pieselor • Soluţii nu le dădea insă nimeni. Au încercat ei diferite „sisteme“ operative de aprovizionare, dar acestea nu au dat rezultatele aşteptate. Problema transportului a continuat să rămînă pe ordinea de zi. Aceasta, pină cind comunistul Traien Buleandră, şeful brigăzii de lăcătuşi, a hotărit să analizeze munca brigăzii sale pe faze de operaţii. Concluzia la care s-a ajuns a arătat că amplasarea locului de muncă nu este bună. Au urmat discuţii cu conducerea secţiei a II-a vagoane a Uzinei „23 August“ şi... iată-i pe lăcătuşi făcindu-şi bagajele. Mutaţi în altă parte a halei, unde timpul de transportare a pieselor s-a redus cu 50 la sută, lăcătuşii au reuşit să înregistreze o medie de depăşire a planului de circa 15 la sută. Brigada a acumulat astfel in întrecerea socialistă puncte preţioase. UN SIMPLU DISPOZITIV Dacă-l priveşti, cu greu iţi poţi imagina că pune in mişcare complicatele angrenaje ale frezei verticale „R“ din secţia mecanică şi reparaţii a Uzinei „Republica“. Cu ajutorul acestui dispozitiv, a fost cuplat , suportul vertical, la sistemul mecanic al frezei. Astfel, manevrarea se face automat. Acesta este faptul. El a fost realizat de maistrul Andrei Danilaş, iar problema este inclusă la capitolul „Folosirea judicioasă a utilajelor din secţieFreza verticală „R", înainte de a i se face modificarea, , reprezenta pentru frezori mai mult un obiect de decor greu de manevrat. Astăzi, cu ajutorul ei se fac o serie de operaţii de prelucrare care înainte se făceau la mai multe maşini. MECANIZARE COMPLETĂ Una din secţiile întreprinderii „Victoria“ din Capitală se ocupă cu fabricarea sticlei. Nu de mult, secţia a fost dotată cu o serie de utilaje noi care mecamizează operaţia de spălare a cioburilor de sticlă şi cea de introducere a materiei in cuptorul de topire. Instalațiile sunt prevăzute al benzi rulante transportoare. D. L. Saptămîna viitoare — pe ecrane ClINELE SĂLBATIC DINGO , prezentat anul trecut la Festivalul cinematografic internaţional de la Veneţia, filmul a primit cea mai înaltă distincţie, premiul „Leul de aur“ la competiţia filmelor pentru copii şi ,,Palmierul de aur“ oferit de Centrul naţional italian de filme pentru tineret, pentru excelentul limbaj cinematografic şi bogatul său conţinut educativ. Ecranizarea unei povestiri de R. Fraierman, foarte populară în rândurile tinerilor cititori sovietici, filmul reprezintă o reuşită investigaţie în universul sufletesc al unor adolescenţi, la vîrsta cind trăiesc primii fiori ai dragostei. Sub conducerea regizorului Iuri Karasik, evoluează un grup de interpreţi în frunte cu tinăra actriţă Galina Polskih. FESTIVALUL CHAPLING cuprinde un număr de filme de scurt-metraj realizate in anii 1916—1917 de marele actor şi regizor de film Charlie Chaplin. Deşi filmele prezentate datează din primii doi-trei ani de activitate ai cineastului, unele dintre ele, ca ,,Emigrantul“, „Chariot poliţist“ („Easy Street“) etc. reprezintă pagini cu valoare antologică ale creaţieimarelui artist contemporan. In rolurile principale apar, in afara lui Chaplin, Edna Purviance, Ben Turpin şi alţi comici ai epocii. NU TE ATINGE DE FERICIRE , comedie satirică iugoslavă care atacă lipsa de locuinţe. Utilizînd metoda exagerării conştiente, filmul regizorului Milor Ljukanovici imaginează o situaţie fantastică, dar nu lipsită de semnificaţii veridice şi aluzii pline de umor. O CĂLĂTORIE SPRE CENTRUL PAMÎNTULUI , intră pe ecrane, către sfîrşitul săptămânii, la cinematograful ,,Patria“. Este, după cum o arată şi titlul, o ecranizare a romanului lui Jules Verne, realizată în două serii de studiourile americane. In rolul profesorului Oliver Lindenbrook din Edinburg care întreprinde fantastica expediţie către Atlantida, apare cunoscutul actor american James Mason. Regia filmului aparţine lui Henry Levin. Cadru din filmul „Cîinele sălbatic Dingo“ Mrţiş dri primul zimbet al grimăveții. Buletin meteorologic INSTITUTUL METEOROLOGIC COMUNICA: Azi la ora 8 In Bucuresti, temperatura aerului a fost de minus 10 grade. Timpul probabil de miine. Vreme rece cu cer variabil mai mult noros şi cu ninsoare temporară. Vint potrivit din nord-est. Consfătuirea imprimerilor întreprinderea pentru industria bumbacului a găzduit, recent, o interesantă şi utilă consfătuire de lucru a imprimărilor din întreaga ţară, organizată de Direcţia generală a industriei bumbacului, inului şi cînepei a M.I.U. Cu acest prilej au fost dezbătute o seamă de probleme privind îmbunătăţirea calităţii ţesăturilor imprimate. N-a fost uitat nici unul dintre factorii care pot colabora la realizarea acestui obiectiv, cum ar fi, de pildă : modernizarea utilajului din imprimerii ; stabilirea proceselor tehnologice optime ; elaborarea unor normative obligatorii pentru întreţinerea şi exploatarea utilajului din imprimerii, bazate pe tehnica nouă. Trei dintre cele cinci zile ale consfătuirii au fost rezervate demonstraţiilor practice. Pentru a-şi împărtăşi în mod concret experienţa, specialiştii din întreprinderi au făcut numeroase demonstraţii practice la maşina de imprimat. De o atenţie deosebită s-a bucurat modernizarea maşinii de la I.I.B., ceea ce a permis participanţilor la consfătuire să constate că : o maşină de imprimat, modernizată şi îmbunătăţită din punct de vedere mecanic, condusă de personal de deservire corespunzător calificat şi respectînd parametrii tehnologici, poate şi trebuie să producă imprimeuri de bună calitate. In mod complex organizată, consfătuirea a cuprins în ordinea sa de zi şi alte puncte : vizitarea Fabricii de confecţii şi tricotaje-Bucureşti, o şedinţă de lucru cu reprezentanţii Combinatului de cauciuc Jilava, avînd ca temă îmbunătăţirea calităţii valţurilor cauciucate utilizate în sectoarele de finisaj ; vizitarea atelierelor-anexă din finisaj şi a secţiilor de articole neţesute. Pe baza concluziilor trase cu prilejul consfătuirii, a fost elaborat un îndreptar de întreţinere şi de exploatare a maşinilor de imprimat. Consfătuirea a servit ca tribună pentru promovarea experienţei înaintate. Ea a scos la iveală soluţionări unice şi practice pentru aceleaşi probleme care erau rezolvate în chip diferit. Direcţia generală a industriei bumbacului, inului şi cînepei a hotărit, de altfel, ca asemenea consfătuiri de lucru să aibă loc în toate sectoarele de finisaj ale întreprinderilor din subordine. hotare LONDRA, 11 MARTIE 1963. Conferinţă internaţională consacrată problemelor economice mondiale LONDRA, 1 (Agerpres). La 28 februarie, a avut loc, la Londra un miting convocat din iniţiativa mişcării „Anglia înainte“. Preşedintele acestei organizaţii, Brigimshaw, a subliniat că, pentru redresarea economică a Angliei, este nevoie în primul rînd de lărgirea prin toate mijloacele a comerţului mondial. In acest scop, a declarat el, din iniţiativa organizaţiei „Anglia înainte!“ la 11 martie îşi va începe la Londra lucrările o conferinţă internaţională sub lozinca „Pentru o conferinţă economică mondială“, la care vor lua parte reprezentanţi ai ţărilor Commonwealthului, ai Asociaţiei europene a liberului schimb şi ai unei serii de ţări socialiste, inclusiv Uniunea Sovietică. ALTE UNITĂŢI ALE BUNDESMUNUI SE VOR INSTRUI ÎN FRANJA PARIS (Agerpres). — „Din nou ei!" Sub acest titlu ziarul „LIBERATION” anunţă apropiata sosire pe teritoriul Franţei a unor noi formaţii ale Bundeswehrului vestgerman. După cum relatează ziarul, s-a anunţat oficial că in partea a doua a lunii martie, vor începe să sosească in Franţa unităţi ale Bundeswehrului pentru „manevre” şi „instrucţie”. Aceste formaţii vor ocupa de data aceasta în întregime poligoanele militare din regiunile Mormelon, (departamentul Mame), Sissonne (departamentul Aisne), Bitehe (departamentul Moselle) și La Courtine (departamentul Creuse). ' ''