Informatia Bucureştiului, iunie 1963 (Anul 10, nr. 3055-3079)

1963-06-01 / nr. 3055

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, M­OTI-VAt INFORMA­T/A Ziar al Comitetului Orăşenesc Bucureşti al P.M.R. şi al Sfatului Popular al Oraşului Bucureşti­­ Anul X — Nr. 3055 4 PAGINI 20 BANI prin crnrnmm A FOST DAT ÎN FOLOSINŢĂ DISPENSĂRII DIHAN Pe strada Lînă­­riei sunt în plină desfăşurare lucrări­le de construcţie a unei linii de tramvai. (Vezi fo­tografia). Este vor­ba de o linie care va străbate traseul cuprins între podul ,,Timpuri noi” şi calea german Vo­dă, prin străzile Gh. Şincai şi Lî­­năriei. Pe aici vor circula în viitor tramvaiele liniilor 17 și 21. NIDICAt DIN BLOCll Incepind de asta*!, populaţia — adulţi şi copii — din circumscripţiile sanitare nr. 17­ şi 173, raionul 18 Februarie, se va a­­dresa pentru asistenţă medicală la nou! dispensar din bulevardul Schitu Măgureanu colo cu strada Cobâlcescu. Nou! dispensar dat astăzi în taneuimre este unul din cele mai moderne din Ca­pitală. El dispune de patru cabinete de consultaţii (pentru fiecare circumscripţie cite două cabinete, unul pentru adulţi şi unul pentru copii), patru săli de tratamen­te pe lingă fiecare cabinet, săli de aş­teptare separate pentru copii şi adulţi, cameră de tiltlu pentru copii etc. Toate cabinetele sunt dotate cu mobilier nou din masă plastică, metal şi sticlă. Cabinetele de consultaţii şi sălile de aş­teptare pentru copii au fost înzestrate cu mobilier corespunzător vîrstei lor. Noul dispensar dispune şi de un cabi­net de consultație pentru medicii specia­lişti, boli interne şi ginecologice, un cabi­net de stomatologie, unul de radiologie şi un punct de laborator. Curse aeriene TAROM puse astăzi in circulaţie spre litoral Cu începere de astăzi TAROM pune in circulaţie trei curse aeriene pe distanţa Bucureşti — Constanţa pentru transportul publicului pe li­toral. Avioanele vor circula pină la 30 septembrie in fiecare zi inclusiv duminica în afară de simbăta. Cursele vor avea următorul orar. Prima cursă : plecare din Bucu­reşti la ora 8,25, sosire la Constanţa la ora 9,10 ; la întoarcere plecare din Constanţa la ora 9,30, sosire la Bucu­reşti la ora 10,10. A doua cursă: plecare din Bucu­reşti la ora 12, sosire la Constanţa la ora 12,45 ; la întoarcere plecare din Constanţa la ora 13,05, sosire la Bucureşti la ora 13,50. A treia cursă : va pleca din Bucu­reşti la ora 15,45 şi va sosi în Con­stanţa la ora 16,30 ; la întoarcere plecare din Constanţa la ora 16,50, sosire la Bucureşti la ora 17,35. ruine se deschid şi ştrandurile Tei, Floreasca II şi Băneasa Întreprinderea canal-apă Bucureşti ne anunţă că mâine dimineaţă se deschid ştrandurile Tei, Floreasca II şi Băneasa. La Tei se poate ajunge cu tram­vaiele liniei 17 şi cu troleibuzele liniei 88, iar la Băneasa cu troleibu­zele liniilor 81 şi 82 şi cu auto­buzele liniei 31 şi tramvaiele liniilor 3 şi 4 pinâ la Piaţa Scînteii. A intrat in funcţiune noua centrală telefonică automată­ Est Azi a fost dată in funcţiune o nouă centrală telefonică automată — cen­trala Est. Noua centrală telefonică face parte din planul de construcţii privind dez­voltarea şi îmbunătăţirea reţelei de telecomunicaţii a Capitalei. Centrala telefonică automată Est are o capaci­tate iniţială de 6 000 de linii. Prin darea ei in funcţiune, se aduce o con­tribuţie importantă la satisfacerea cererilor instituţiilor şi întreprinderi­lor precum şi ale cetăţenilor domici­liaţi în sectorul de est al oraşului. La parterul clădirii noii centrale vor funcţiona : un oficiu P.T.T.R., un oficiu de difuzarea presei, cabine pentru convorbiri telefonice urbane şi Interurbane etc. Amenajarea aces­tor unităţi este în curs de desfăşurare. Prin munca entuziastă a construc­torilor şi a lucrătorilor Direcţiei ex- »­ploatării din Direcţia generală a poşte- i lor şi telecomunicaţiilor — M.T.T., întreprinderii „Teleconstrucţia“ şi Direcţiei P.T.T.R. a Capitalei şi re­giunii Bucureşti, centrala telefonică automată-Est este dată în funcţiune cu o lună de zile înainte de termenul fixat. Vă informăm despre: Noile excursii din cursul verii La agenţia O.N.T. „Cârpaţi" Bucu­reşti s-au pus în vânzare bilete pentru următoarele excursii care se fac in se­zonul de vară cu autocarele :­­ Turul R.P.R. cu o durată de 1 zile cu vizitarea obiectivelor turistice din localităţile Goleşti, Piteşti, Căli­­măneşti, Sibiu, Slimnic, Hunedoara, Deva, Simeria, Orăştie, Alba Iulia, Cluj, Bistriţa, Vatra Dornei, Câmpulung Mol­dovenesc, Suceava, Iaşi, Oneşti, Braşov şi Ploieşti.­­ Turul R.P.R. cu o durată de 5 zile în nordul Moldovei pe traseul Bacău, Piatra Neamţ, Bicaz, Văratic, Agapia, Tg. Neamţ, Suceava, Putna, Suceviţa, Voroneţ, Roman, Oneşti, Valea Oitu­­zului, Braşov. Plecarea are loc in fie­care miercuri. • Excursiile­ combinate pe Dunăre şi litoral cu o durată de 6 zile cu cazare la Eforie Sud. • Pentru elevi se organizează excursii de o zi la Curtea de Argeş, la Cîmpu­­lung Muscel, Cozia şi Giurgiu (cu vi­zitarea Podului prieteniei). Excursiile se fac numai în cursul săptămînii, cu autocarele. • Pentru grupuri, la cerere, se orga­nizează excursii la Bicaz, Lacul roşu, Tuşnad. • De asemenea se organizează excursii de 3 zile la Mamaia şi excursii de sfirşit de săptămină la Poiana Braşov. # In afara tradiţionalelor excursii, cu trenul, la sfîrşit de săptămînă la cabanele din Munţii Bucegi şi vilele de pe Valea Prahovei se fac excursii de o zi şi La Eforie Nord. # Amatorilor de ascensiuni li se ofe­ră posibilitatea de a petrece 10 zile la masivul Bucegi, la Stîna din Vale, Mun­tele mic şi Borşa. Din preocupările constructorilor PE ŞOSEAUA OLTENIŢEI Constructorii I.C.M. nr. 3 fac pre­gătiri în vederea executării a şase blocuri turn cu ajutorul cofrajelor gli­sante. în acest scop cu muncitorii şi şefii de echipe s-au organizat cursuri de specializare; se predau noţiunile referitoare la montarea, verificarea şi minuirea cofrajelor şi utilajelor de glisare. O seamă de şefi de echipe şi maiştri au fost în schimburi de expe­rienţă pe şantierele I.C.M. nr. 1 Şi au lucrat efectiv la construirea unor blocuri. în momentul de faţă, con­structorii montează cofrajul glisant la blocul 11. In acelaşi timp se fac pre­gătiri în vederea executării cu cofraje glisante a blocurilor 12, 9 şi a celor­lalte trei blocuri. CALITATE ŞI CONFORT Pentru îmbunătăţirea calităţii fini­sajelor şi mărirea gradului de con­fort in apartamentele de pe şantierul Jiului­ Scînteia, conducerea I.C.M. nr. 5 şi-a propus să extindă o seamă de materiale eficiente. Astfel, in majori­tatea holurilor apartamentelor şi în bucătării se vor aplica plăci de mozaic gata lustruite, din spărturi de mar­mură. Treptele de la parter şi etajul I vor fi din piatră de campotoc şi plinte de marmură. Drept strat su­port, pentru parchetul lamelar, se vor utiliza plăcile fibrolemnoase poroase, care asigură o izolare fonica superi­oară materialelor folosite în acest scop, pină în prezent. Pereţii vor fi gletuiţi indiferent dacă se vor face vopsitorii în ulei sau zugrăveli, se va întrebuința pe scară largă ab­idajul la prepararea zugrăvelilor. S-A IMBUNATATIT CALITATEA PREFABRICATELOR în ultimul timp la atelierul de pre­fabricate al întreprinderii „Granitul“ au fost adoptate măsuri tehnico-orga­­nizatorice care, pe lingă faptul că au condus la creşterea productivităţii muncii, au contribuit şi la îmbunătă­ţirea calităţii unor produse. Dintre a­­cestea este de subliniat mai ales con­fecţionarea şi folosirea unei grinzi vi­bratoare — o inovaţie aparţinând unui colectiv de ingineri şi maiştri din a­­telier. Prin utilizarea ei s-a mărit productivitatea muncii la linia de planşee, ca urmare a faptului că a­­cum vibrarea se face concomitent pe întreaga suprafaţă a planşeului. Folo­sirea grinzii vibratoare permite utili­zarea unor betoane cu factorul apă­­ciment redus; in urma vibrării se ob­ţin suprafeţe mult mai netede decit înainte. Utilizarea grinzii vibratoare a contribuit şi la reducerea ciclului de fabricaţie, la linia de planşee, de la 16 la 12 ore pe unitate de produs V. L. Blocul turn O, cu parter şi 11 etaje, din şoseaua Giurgiu­lui, a fost executat de construc­torii I.C.M. nr. 2 in 15 zile. Printre cei care au avut o im­portantă contribuţie la constru­irea lui se numără zidarii Şt. Ciobotaru şi I. Manolache, be­­toniştii Gh. Şerban şi I. Radu, dulgherii E. Canea şi I. Pro­­dan, maistrul Gh. Stânescu, in­ginerul I. Popescu şi numeroşi alţi constructori. ala­­­d­­­y Sărbătorim în fiecare an, la 1 Iunie, Ziua internaţională a copilului. Este sărbătoarea izvorîtă din cel mai curat, mai trainic şi mai gingaş sentiment, acel al părinţilor tată de copil. Federaţia Democrată Internaţională a Femeilor a ales, cu 13 ani în urmă, ca zi de luptă pentru apărarea copiilor, o zi de primăvară, cînd natura e în­­veșmîntată în podoabe proaspete, bo­­g­gale, cînd pe ogoare și livezi se îm-­­ plinesc roadele, spre a da un conținut mai adînc acestei zile de mobilizare a mamelor de pretutindeni, a tuturor popoarelor lumii, la lupta pentru a feri copiii, florile vieții, de furtunile care ar putea umbri cerul însorit al copilăriei, spre a izgoni mizeria, în­tunericul și înapoierea economică, de acolo, unde ele mai domnesc. In tara noastră partidul, statul de­­mocrat-popular, au ridicat grija fată de copii la locul ce i se cuvine. , Tînăra generaţie se bucură de o aten­ţie nelimitată. Familia, şcoala, organi­zaţia de pionieri şi U.T.M., ascultînd îndemnul partidului, nu precupeţesc nici un efort pentru educarea şi creş­terea copiilor, în spiritul celor mai­­ nobile sentimente, al patriotismului, al dragostei de muncă, al desăvîrşirii multilaterale. La Şcoala de 8 ani nr. 150. O discuţie prietenească elevi săi din clasa 1 D, in ultima zi de şcoală, profesoarei Valentina Mihailescu cu Timp de citeva ceasuri, in cadrul unei consfătuiri organizate de ziarul nostru, ne-am întreţinut cu repre­zentanţii Fabricii de tricotaje din­­ bumbac pe tema unei importante probleme actuale a sectorului de tricotaje : lărgirea zonelor de deser­vire a maşinilor. Interlocutorii noştri — muncitori, tehnicieni, ingineri — ne-au făcut dovada atenţiei deosebite pe care o acordă acestei acţiuni datorită in­fluenţelor ei directe asupra creşterii productivităţii muncii. LA DOUĂ TIPURI DE MAŞINI ZONELE AU ŞI FOST EXTINSE De la începutul acestui an secţia depănat practică o zonă lărgită de deservire , fiecare muncitor a trecut să lucreze de la 15 tuse la 20 tuse. Cu alte cuvinte deci, una dintre mă­surile privitoare la extinderea zone­lor de deservire, adoptate recent de către Direcţia generală a industriei confecţiilor şi tricotajelor din cadrul M.I.U., este deja aplicată în această fabrică. Tot aici, o altă iniţiativă meritorie . Fabrica de tricotaje din bumbac este prima şi pînă la ora actuală singura fabrică din sectorul industriei tricota­jelor care a lărgit zona de deservire a maşinilor circulare Rundstuhl, de la şase maşini la nouă maşini. Şi intr-un caz şi în altul, indicii de productivitate pe muncitor au înregis­trat creşteri însemnate. MASURI PENTRU SPORIREA TURA­ŢIILOR Au trecut citeva luni de cind lărgi­rea zonelor de deservire la cele două tipuri de maşini a devenit un fapt împlinit. Productivitatea pe muncitor — arătam mai sus — a crescut. Dar randamentul maşinilor ? Din păcate, un răspuns negativ: in­dicii de utilizare a maşi­nilor au scăzut ( o maşi­nă Rundstuhl produce a­­cum 4,300 kg tricot / 8 ore faţă de 4,500 kg tricot/8 ore cu­ realiza înainte). Desigur, acesta a fost motivul pentru care bo­­binatoarea Elena Rădoi şi tricotera Maria Panescu au propus în cadrul con­sfătuirii noastre să se treacă neintirziat la spo­rirea turaţiilor maşinilor de bobinat şi a maşinilor Rundstuhl. „Este posibilă mărirea turaţiilor ?...“ l-am în­trebat pe tov. I. Grosu, inginerul şef al fabricii. „Lărgirea zonei de de­servire nu-şi atinge scopul in condiţiile in care ea se realizează pe seama scăderii randamentului maşinilor. Or, considerăm că am agonisit suficientă expe­rienţă — a continuat in­ginerul Grosu — pentru ca să împăcăm pe deplin ambele cerinţe. In con­secinţă, bazindu-ne şi pe datele unui recent studiu tehnic, vom trece — în­­cepînd cu data de 1 iunie — la mărirea turaţiilor în aşa fel incit să reali­zăm un randament cu circa 7—8 la sută mai mare în cazul maşinilor de bobinat şi cu circa 10 la sută mai mare în cazul maşinilor Rundstuhl. In acest fel, vom reuşi nu numai să egalăm, dar să şi depăşim randamentul anterior lăr­girii zonei de deservire la cele două tipuri de maşini. UN NOU PUNCT PE ORDINEA DE ZI : LĂRGIREA ZONEI DE DESERVIRE LA MAŞINILE INTERLOCK Incepind cu data de 1 iunie zona de deservire la maşina interlock de 18 ţoli şi 22 ţoli, se va lărgi de la două la trei maşini. In cuvîntul său, tricotera MARIA ZARA a ţinut să sublinieze că măsura este bol­(Continuare în pag. a Il­-a) CORNELIA SIMIONESCU Consfătuirea noastră La Fabrica de tricotaje din bumbac-iniţiative valoroase privind extinderea zonelor de deservire a maşinilor La noua zonă de 20 iuse, bobinatoarea Ana Dulea realizează o producţie zilnică cu mult mai mare Buletin meteorologic INSTITUTUL METEOROLOGIC COMUNICA: Azi, la ora 8, în Bucureşti, temperatura ae­rului a fost de 16 gre­de. Maxima de ieri In aer a fost de 24 grade, iar minima din cursul nopţii de 13 grade. Timpul probabil de mîine . Vremea se menţine instabilă, cu cerul temporar noros. Ploaie de scurtă durată. Vînt slab pină la potrivit din nord-sit. Temperatura sta­ţionara, minima va fi cuprinsă între 11 şi 13 grade, iar maxima între 23 şi 25 grade. Pentru 3, 4 şi 5 iunie . Vremea se men­ţine schimbătoare, cu cer temporar noros. Vor cădea pici sub formă de averse mai ales după-amiaza. Vînt potrivit din secto­rul nordic. Temperatura în general sta- Carnet CUIBUL Sub schele, obosita casă de peste drum îşi redescoperă zimbetul de altă dată. Zidarii îi şterg ridurile cu mistria. Pe streşini fac echilibristică tinichigiii sosiţi să-i ciocănească un nou acoperiş. Operaţia aceasta de întinerire are un spectator cu inima strinsă. Pină deunăzi, ori de cite ori işi ridica ochii de la mesuţa lui şcolărească de lingă geam, privea fermecat spre clădirea întrmnă. Acum, tencuiala proaspătă care îmbracă faţada î­­nspăimtntă. Ce se va alege din prietenii săi găzduiţi in apartamentul minuscul cu uşa instalată lingă un ornament de ceramică ? I-a zărit, tntit, deschizlndu-şi implorator pliscurile galbene spre părinţii goniţi­ de foamea lor intr-un veşnic du-te-vino Apoi, a urmărit primele lor încercări de a-şi desface ari­pile : exerciţii, tot mai îndrăzneţe, însoţite de, ciripiturile antrenorilor, cinci blinde, încurajatoare, cinci stridente, tăl­măcind un sever avertisment. Dar, vai !, ofensiva zidarilor apropie primejdia de aeropor­tul întins pe cei doiva centimetri pătraţi de zid. Şi însăşi intrarea in cuib poate fi blocată pentru totdeauna de o poar­tă de mortar... De aceea ll sperie pe spectatorul de la fereastră schim­barea priveliştii. Il sperie şi li cere să facă ceva pentru salvarea puilor. A­fişait din casă. I se aud picioruşele gonind pe scări. E jos. In stradă, lingă scara zidarilor. Dialogul cu ei, observat de departe, are plasticitatea unui film mut. Oamenii de pe schelă s-au oprit, din lucru. Ascultă. Se uită unii la alţii cu înţeles. Unul dintre ei parlamentează in numele tuturor. Ce a răspuns oare?.. Se apleacă peste lada cu mortar şi-şi încarcă mistria. Iată-l lingă gaura care dă In cuibul din perete. Cu o mişcare mai atentă ca de obicei aşterne pasta pe zid. Netezeşte, îndreaptă, taie. In timp ce dinspre jgheabul acoperişului ii copleşesc glasuri ascuţite, disperate de vrăbiuţe. Apoi zidarul işi vede de treabă in altă parte... Intrarea in cuib nu a dispărut. Numai că acum e rotundă şi şlefuită. ...Pe scări se aud din nou paşi grăbiţi de copil. Paşi veseli. Parcă răsună la fel ca picăturile ploii de primăvară în burlanul care străjuieşte cuibul din zidul casei de peste drum. ANTON CELARU Pentru sănătatea copiilor In ultimii ani, sunt din ce în ce mai frecvente faptele care vin să marcheze noile succese obţinute în ocrotirea să­nătăţii copiilor din Capitală. In cele ce urmează vom aminti doar citeva dintre realizările obţinute în această direcţie. Noi dispensare medicale şi centre stomatologice pentru copii Pe lingă spitalele unificate de copii şi secţiile de copii din restul spitale­lor, în Capitală există zece policlinici şi 232 de dispensare medicale pentru copii. Toate sunt dotate cu aparatură şi instrumentar medical modern şi sunt în­cadrate cu personal medical de specia­litate. Numai în ultima perioadă au fost construite 5 noi dispensare duble de circumscripţie sanitară, un centru metodologic de stomatologie infantilă şi amenajate 20 de cabinete stomatologice şcolare. Efectivul de cadre a fost com­pletat, la sfîrşitul anului trecut, cu încă 84 de medici pediatri, selecţionaţi prin concurs şi prin încadrarea a 160 de noi asistente de pediatrie cu o bună pre­gătire generală şi de specialitate. Asistenţă de urgenţă şi tratamente la domiciliu Principalii beneficiari ai sistemului de tratamente la domiciliu, organizat în cursul anilor precedenţi sunt copiii. Din numărul total al tratamentelor la domi­­ciliu, 60—65 la sută sunt aplicate co­piilor. Cele 232 de circumscripţii sani­tare au fost înzestrate cu truse medi­cale de urgenţă pentru ca în cazurile grave tratamentele să poată fi aplicate prompt. O măsură recentă, asistenţa medi­cală de urgenţă a populaţiei între 0 şi 15 ani, vădeşte şi ea grija deosebită pentru sănătatea copiilor. Abia intrat în funcţiune, noul sistem de asigurare a asistenţei medicale de urgenţă, adre­sarea directă policlinicilor raionale de copii, s-a dovedit eficace, cazurile fiind rezolvate într-un timp mult mai scurt. Declaraţiile lui Hans Kroll, fostul ambasador al R.F.G. în U.R.S.S. BONN­­ (Agerpres), într-un interviu acordat ziarului vest-german „SÜDDEUTSCHE ZEI­TUNG", fostul ambasador al R.F.G. în U.R.S.S., Hans Kroll s-a pronunţat pentru stabilirea unor relaţii mai strînse între R.F.G. şi Uniunea So­vietică. O premiză pentru realizarea acestui ţel ar constitui, după cum a arătat el, „stabilirea unor contacte bune între conducătorii celor două ţări“. Kroll a menţionat, de asemenea, ne­cesitatea extinderii comerţului între U.R.S.S. şi R.F.G. Condamnînd politica de embargo, Kroll a arătat că şi în trecut o ase­menea politică faţă de Uniunea So­vietică nu a împiedicat-o să devină a doua putere industrială a lumii. Uniunea Sovietică, a spus el, a rea­lizat în ultimii ani un progres uimitor în domeniul automatizării şi mai ales în domeniul folosirii energiei atomice în scopuri paşnice şi militare“. Uniunea Sovietică, a subliniat Kroll, năzuieşte cu adevărat spre coexistenţă paşnică cu ţările occidentale. U.R.S.S. nu este interesată într-un conflict mondial care poate să ducă la un con­flict termonuclear. Ultimele ştiri sportive 9 La Soci. Începe astăzi un turneu internaţional de şah. Printre participanţi se află Smislov, Polugaevski (U.R.S.S.), Ciocâitea (R.P.R.) şi Bobotov (R.P. Bulgaria). 9 In cadrul campionatelor mondiale de lupte libere de la Sofia, sportivul român I. Herman l-a învins la puncte, în limitele categoriei grea, pe americanul Solowin. • Paralel cu meciul R P.R. — Africa de Sud, de la București, de ieri se dispută și alte întîlniri în cadrul „Cupei Davis“ la tenis. Rezultatele după prima zi : la Moscova, U.R.S.S. — Chile 1—1 la Bruxelles, Anglia — Belgia 2—0 ; la Barcelona, Italia — Spania 2—0 ; la Zagreb, R­S.F. Iugoslavia — Austria 2—0.­­ Continuîndu-și turneul în R F. Germană, echipa de fotbal a R.P. Bulgaria a jucat in orașul Leverkusen cu formația locală Bayern, pe care a întrecut-o cu 2—1. CERERI ÎN IZRAEL PENTRU REŢINEREA ŞI JUDECAREA IUI STRAUSS PENTRU CRIME DE RĂZBOI TEL AVIV­­ (Agerpres). — Cetăţenii izraelieni Hanna Lewy Haas, fostă deţinută a lagărului de concentrare de la Bergen-Belsen şi Abram Lantman, fost deţinut un ghetou­ de la Varşovia, au trimis poliţist Izraelien© o declaraţie in care au cerut reţinerea fostului ministre de război al R.F.G., Franz Josef Strauss, care se află în Izrael. Ei cer judecarea a­­cestuia pentru crimele de război săvîrşite. In declaraţie se spune că „între 23 şi 27 aprilie 1945 Strauss a participat la asasi­narea in masă a polonezilor, evreilor, ce­hilor şi prizonierilor de război sovietici’, aflaţi intr-unui din lagărele de concen­trare din Germania. Ei au cerut, de asemenea, să fie judecaţi criminalii de război care trăiesc in pre­zent in Germania occidentală. Printre care Hans Globke, secretar de stat ai "de­partamentului cancelariei federale, ca au­­torul legilor rasiste de la Nürnberg, răs­punzător pentru asasinarea a moloase de oameni» ~r_ -

Next