Informatia Bucureştiului, iulie 1963 (Anul 10, nr. 3080-3102)
1963-07-22 / nr. 3098
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, VNIŢIVă! INFORMAŢIA Ziar al Comitetului Orăşenesc Bucureşti al P.M.R. şi al Sfatului Popular al Oraşului Bucureşti De peste hotare întreg sudul Guineei Portugheze sub controlul forţelor patriotice BISSAU 22 (Agerpres). Partizanii din Guineea Portugheză deţin controlul asupra întregii regiuni sudice a ţării, bogată în culturi de orez, cu excepţia cîtorva centre militare care mai sunt sub stăpânirea trupelor portugheze, a declarat Amilcar Cabral, unul din liderii partidului Mişcarea de eliberare din Guineea Portugheză şi Insulele Capului Verde. El a subliniat, de asemenea, că în ciuda atacurilor şi repetatelor bombardamente, „trupele portugheze nu vor mai rămîne multă vreme nici în aceste centre“. Potrivit declaraţiei lui Cabrai, patrioţii au distrus toate podurile care legau capitala, Bissau, de centrele comerciale importante de la nord şi sud, şi au atacat mai multe coloane de soldaţi colonialişti, provocîndu-le mari pierderi. CAUZELE CRIZEI DIN INDUSTRIA CARBONIFERA A BELGIEI BRUXELLES 22 (Agerpres). — Ziarele occidentale anunţa că înalta Autoritate a „comunităţii europene a cărbunelui şi oţelului" a luat în discuţie recenta criză serioasă care se manifesta în industria carboniferă a Belgiei. După cum s-a mai anunţat această ţară a fost obligată de către organismul de conducere al C.E.C.O. sâ-şi „reducă" producţia de cărbune prin închiderea unor mine şi deci concedierea unui mare număr de muncitori, aceasta pentru a uşura pe cît posibil situaţia critică a industriilor carbonifere din celelalte ţâri membre ale „comunităţii". Potrivit datelor oficiale între 1959—1903 Belgia a fost silită să închidă mine de cărbuni cu o producţie totală de 9 500 000 de tone. In conformitate cu planul stabilit de înalta Autoritate, Belgia urma sa sisteze extracţia şi la alte mine care livrează aproape 2 000 000 tone cărbune însă, în urma agravării situaţiei sociale In aceasta ţară autorităţile au fost salte să facă demersuri pe lingă C.E.C.O. şi să ceară chiar „ajutoare financiare" pentru a continua producţia în aceste mine. Aceste stăruinţe au provocat divergenţe în cadrul „comunităţii". Ziarul „TIMES", care relatează despre discuţiile în această problemă de la Bruxelles, scrie că o hotărîre nu a fost încă adoptată şi că tratativele continuă. •iiiiimiiimiiiiiiiiiniiiiiiiiiiimiiiiiiiiiiiimiiiimiiimiimiiniiiitiiiiimmmmuimiiiimiimiiiiiiiiiiiiimiiiii| Argumentele ştanţorului Florin Vulpe••• ...Au încercat pe rind ştanţorii cei mai pricepuţi dar fără succes. Şi nu se poate spune că vreunul din ei era „deficitar“ la capitolul tehnică. Dimpotrivă. Cu mici excepţii toţi erau consideraţi buni ştanţori in talpă cu îndreptăţite pretenţii la ocuparea unui loc de frunte in întrecerea socialistă. Cu toate acestea economiile pe care le realizau nu arătau decit o creştere redusă faţă de rezultatele anterioare, ceea ce echivala într-un fel cu o nereuşită. Unii ştanţori comentau insuccesul cam aşa: „Dacă cei care au de acum o anumită autoritate în meserie nu reușesc să demonstreze valoarea unui nou procedeu de muncă, atunci despre ce fel de înnoire este vorba 7 Nu cumva pierdem vremea 7 Mai bine să căutăm altceva...“ Exista însă un argument (e drept, unul singur) pe care nu-l puteau trece cu vederea. Florin Vulpe. El era „argumentul“. Stanţorul Florin Vulpe reuşea să obţină economii de talpă zi de zi şi în cantităţi deosebite. Cum ? Folosind procedeul al cărui autor era şi pe care-l explicase la demonstraţia practică ţinută nu de mult în secţia ştanţă a Întreprinderii de încălţăminte „Nicolae Bălcescu" Şi Florin Vulpe nu era un „argument“ oarecare. In urmă cu vreo doi—trei ani cîştigase concursul pe ţară de cel mai bun ştanţor în talpă, iar în primul semestru al anului in curs „bătuse de la distanţă“ prin economiile realizate pe toţi ştanţorii din fabrică. Deci cînd spusese că ştanţarea în „paralelogram“ sau în „brăduţ” mai are „rezerve“ nepuse în valoare nu aruncase vorbe în vînt. Propunerile sale privitoare la ştanţarea tălpilor se bazau pe fapte care nu puteau fi tăgăduite. Dar faptele celorlalţi 7... Adesea în clipele sale de răgaz ştanţarul încerca să-şi explice insuccesul tovarăşilor lui de muncă. Recapitula. In demonstraţia practică pe care o organizase în secţie la îndemnul conducerii sectorului se străduise să fie cuprinzător, dar dacă oamenii nu înţeleseseră în ce constă noutatea însemna că răspunderea îi revenea şi lui. Trebuia făcut ceva. Intr-o zi, a luat hotărîrea să cerceteze cum lucrează ştanţorii din jurul locului lui de muncă. A studiat felul cum ştanţau talpa Ion Ene, Ion Coman, Luţă Dumitra şi după vreo săptămînă a început să descopere cauzele pentru care economiile acestora nu erau în măsura aşteptărilor. Exemplificarea practică făcută în faţa muncitorilor din secţie nu-şi propusese ca scop să înlocuiască metodele după care se lucra de atita vreme. Nu. Fusese vorba doar de modificarea unei operaţii a ştanţării — şi anume a operaţiei de „ieşire din crupon“ cînd — după părerea generală a ştanţorelor — nu mai pot fi scoase din suprafaţa de talpă rămasă, piese mari, iar furdalele cresc ca mărime. Lucrul acesta încercase să-i explice Florin Vulpe dar se vede treaba că nu izbutise. Şi discuţiile purtate ulterior , cu ştanţorii l-au condus la aceeaşi constatare. Din spusele lor rezulta că acordau prea puţină atenţie etapei finale a ştanţorii tălpilor. Neatenţia aceasta avea o materializare foarte concretă. In timp ce furdalele lui Florin erau de dimensiuni reduse, ale celorlalţi erau mari. In timp ce el realiza la 100 de kilograme talpă in medie, o economie de 3,25 kg, ceilalţi abia ajungeau la 1 sau 2 kg. Extinzînd calculul la miile de kilograme de talpă care se ştanţează într-o lună de zile se poate afla uşor ce însemnătate avea operaţia „ieşire din crupon“. ★ Constatările lui Florin Vulpe n-au rămas... simple constatări. Ele au fost urmate de măsuri , demonstraţii practice, schimburi de experienţă etc. In zilele ce au urmat Spinu Vasile, Ion Ene, Ion Coman, Luţă Dumitra şi mulţi alţi ştanţori datorite ajutorului concret primit din partea lui Florin Vulpe au început să obţină economii sporite de talpă, care alăturate celorlalte realizări in producţie fac ca secţia de ştanţat talpă să devină un „pretendent” cu mari şanse la cucerirea primului loc din întrecerea cu celelalte secţii din Întreprinderea de încălţăminte „Nicolae Bălcescu“, P. IONESCU Florin Vulpe (primul din stingă) explicînd tovarăşilor lui de muncă operaţia de ştanţare „ieşirea din crupon“ et Primul gong la cel mai nou teatr al mea este pentru cele mai multe teatre din ţară zi liberă. Se odihnesc artiştii, maşiniştii, electricienii, se odihnesc pînă şi fotoliile obosite să suporte atâţia spectatori. Dar lunea trecută... n-a fost zi liberă pentru cel mai nou teatru din ţară , a fost zi de naştere. Cîteva date asupra noului născut. Cît cîntăreşte nu ştim, dar in orice caz e bine dezvoltat, de vreme ce are peste o mie o sută de locuri. Locul naşterii: Mamaia. Numele: Ovidiu ca şi primul „turist“ străin pe litoralul nostru. „Ovidiu“ este aparent un simplu ,.teatru şi cinema de vară“. In realitate este însă un adevărat giuvaer de arhitectură — este părerea autorizata a unor oaspeţi veniţi de pe toate meridianele. Spre deosebire de alte construcţii cu aceeaşi destinaţie „Ovidiu“ nu are propriu-zis ziduri. Panouri policrome se îmbrăţişează fără să se atingi şi din această îmbrăţişare se întrupează împrejmuirea teatrului. Faţada spre margrare O oglindă răsturnată prin care valurile nemărginite şi tăriile cerului se prelungesc pe uscat. Fotoliile din material plastic dau de departe impresia unor jucării din atelierul vreunui modemn COPELIUS. Acustica uimitoare permite actorilor să se dispenseze adesea de microfon. ...Operetei bucureştene i-a revenit onoarea de a face inaugurarea noului teatru. A fost mai curînd un vernisaj, pentru că, atît cântăreţii cît şi spectatorii, erau în egală măsură preocupaţi de spectacol cît şi de superbul exponat de artă care-i găzduia pentru prima oară. Fie că arta ce se va oficia în acest aşezămînt al culturii sa fie mereu la înălţimea acestui trandafir albastru înflorit în mijlocul verii pe litoralul romînesc! SAŞA GEORGESCU : ^iiiiiiiiiiiiiuiimiiiimiiiiiimiiiimiiiiiiimimiiuiiimiiimiiiiiimiiiiiiiiiiimiiimimimiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiR Constructori I SI SUBANTREPRIZE O şedinţă pe şantierul X.C.M. ut. 1 din şoseaua Mihai Bravu. Asemenea şedinţe se ţin, de regulă, slmbata, la terminarea lucrului. Asistenţa ? Inginerii, tehnicienii şi maiştrii — constructori şi instalatori — de la blocurile „V'\ «O", şi „D-14". Prin urmare, constructorii şi reprezentanţii principalei sub- antreprize. Scopul şedinţei a fost enunţat de şeful şantierului , ing. V. Zemora , ce măsuri comune trebuie luate pentru încheierea activităţii la blocurile „V-5" şi „V-8", (cu termen de predare la sfârşitul acestei luni), la staţia de pompare a apei, la punctele termice şi la posturile de transformare. Şi, fireşte, probleme referitoare la urgentarea lucrărilor la blocurile ce vor fi recepţionate in august şi septembrie de la început, discuţiile s-au axat asupra rămînerilor în urmă. După graficul întocmit în comun, instalatorii sunt în intîrziere cu două zile față de termenul fixat pentru efectuarea probelor calde. Cons-D La maşini-indici superiori de exploatare CONTRIBUŢIA fiecărui MUNCITOR In atelierul vagoane de la Uzinele „23 August“ fiecare muncitor se străduieşte să obţină rezultate cît mai bune la maşina pe care lucrează. Cei mai mulţi dintre ei înregistrează succese deosebite prin perfecţionarea tehnologiei de fabricaţie. Astfel, prin folosirea unei noi tehnologii a cuţitului, muncitorul Aurel Dumitrescu a realizat un spor al productivităţii muncii de 10 la sută. Acest succes a determinat şi pe alţi muncitori — Ion Dănilă, Gheorghe Lescaie — să se ocupe de transformarea geometriei cuţitelor, în raport cu operaţiile pe care le execută ei. Un spor de 6 la sută a productivităţii muncii a obţinut şi Ion Cantaragiu, prin reducerea numărului prinderilor în maşină a pieselor, în timpul finisării acestora. Procedeul folosit de Ion Cantaragiu a reţinut atenţia colectivului, care în prezent se străduieşte să extindă la cît mai multe operaţii noua metodă. Existenţa unei documentaţii tehnologice amănunţite, bine pusă la punct, asigură, din capul locului, desfăşurarea unei activităţi cores- Petre punzătoare în sectoarele productive. Cunoscînd acest fapt, serviciile tehnice de la Uzina „Griviţa Roşie“ au luat în ultimul timp o serie de măsuri în vederea întocmirii documentaţiilor, astfel ca producţia să poată fi bine organizată şi să nu mai fie nevoie de refacerea unor lucrări. Printre măsurile luate de către serviciul constructor-şef se numără : verificarea documentaţiei tehnice aduse de beneficiar în vederea completării şi punerii acesteia de acord cu posibilităţile de execuţie ale uzinei; proiectele vor fi trimise spre execuţie numai după ce se va asigura numărul corespunzător de seturi; în proiecte vor fi prevăzute, de aici înainte, unele amănunte în ce priveşte proba hidraulică, controlul cu raze V, etc. MATRIŢE DIN SEGMENŢI Pentru realizarea unei ritmicităţi corespunzătoare cerinţelor în timpul matriţării reperelor, colectivul Uzinei de maşini electrice a trecut la un nou procedeu de executare a matriţelor, procedeu însuşit cu prilejul unui schimb de experienţă organizat la Uzina „Electroprecizia“. In ce constă noua metodă ? Matriţa nu mai este executată dintr-o singură bucată de metal, ci este segmentată într-un număr de bucăţi echivalent cu numărul poansoanelor. Trecerea la noul sistem va asigura o serie de avantaje. In cazul cînd o parte a matriţei se defectează, nu mai este nevoie să se execute o nouă matriţă, ci se înlocuieşte numai partea uzată, operaţie ce se face în foarte scurt timp. In felul acesta se măreşte durata de folosire a unei matriţe, se realizează economii de materiale şi de manoperă, şi, cum de la sine se înţelege, reducerea timpilor morţi în operaţiile de matriţare. Colectivul Uzinei de maşini electrice realizează în prezent primele matriţe din segmenţi, urmînd ca în curînd acestea să fie folosite în sectoarele productive. DOCUMENTAŢII PUSE LA PUNCT Grigore, de la Uzina de maşini electrice, a obţinut indici superiori de folosire a strungului la care lucrează BULETIN METEOROLOGIC INSTITUTUL METEOROLOGIC COMUNICA: Azi, la ora 8, în Bucureşti, temperatura aerului a fost de 24 grade. Maxima de ieri în aer a fost de 33 grade, iar minima din cursul nopţii de 20 grade. Timpul probabil de mîine s Vreme călduroasă cu cerul mai mult senin noaptea şi temporar noros în cursul zilei. Vînt slab pînă la potrivit din nord-est. Temperatura aerului se menţine ridicată, minima va fi cuprinsă între 19 şi 21 grade, iar maxima între 31 şi 33 grade. Pentru zilele de 24, 25 şi 26 iulie . Vreme călduroasa dar uşor instabilă cu cerul variabil mai mult noros după amiază. Vînt slab pînă la potrivit din sectorul nordic. ţrșf'=--=.*_ _ tr _— • Titlul de campioană mondială la floretă femei pe echipe a revenit formaţiei U.R.S.S. In finală, scrimerele sovietice au dispus cu 9—4 de echipa R. P. Ungare. • In runda a XIII-a a turneului internaţional de şah de la Miskolc, Tal l-a învins pe Honfi şi conduce în clasament cu 11 puncte. Th. Ghiţescu se află pe locul 11 cu 6 puncte. In cadrul unui concurs internaţional de atletism desfăşurat în localitatea Ludwigsburg (R.F.G.), atleţii polonezi Badenski şi Zielinski au cîştigat probele de 400 m plată cu 46,1 sec, cea mai bună performanţă europeană a anului) și 200 m plat (cu 80,9 sec). La Sopot se dispută un concurs internațional de tenis. In întrecerea pe echipe, formația R. S. Cehoslovace a dispus cu 3—0 de cea a R. P. Romíné. In cel mai important joc, Javorski l-a învins cu 7—5, 6—3 pe Ion Țiriac. Plecarea delegaţiei române la Consfătuirea primilor secretari ai Comitetelor Centrale ale partidelor comuniste şi muncitoreşti şi a şefilor de guverne ale ţărilor membre ale Consiliului de Ajutor Economic Reciproc Duminică seara a părăsit Bucureştiul, plecând spre Moscova, delegaţia română care va participa la Consfătuirea primilor secretari ai Comitetelor Centrale ale partidelor comuniste şi muncitoreşti şi a şefilor de guverne ale ţărilor membre ale Consiliului de Ajutor Economic Reciproc. Delegaţia este condusă de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, preşedintele Consiliului de Stat al R.P. Române. Din delegaţie fac parte tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., preşedintele Consiliului de Miniştri al R.P. Române, Emil Bodnăraş, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al R.P. Române, Alexandru Bîrlădeanu, membru supleant al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al R.P. Române, Leonte Răutu, membru supleant, al Biroului Politic al C.C. al PM.R., şeful Direcţiei de propagandă şi cultură a C.C. al P.M.R. La plecarea din gara Băneasa au fost de faţă tovarăşii Gheorghe Apostol, Petre Borilă, Nicolae Ceauşescu, Ghivu Stoica, Alexandru Drăghici, Alexandru Moghioroş, Dumitru Coliu, Leontin Sălăjan, Ştefan Voitec, Mihai Dalea, Gh. Gaston Marin, membri ai C.C. al P.M.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, precum şi alte persoane oficiale. Au fost de faţă I. K. Jegalin, ambasadorul Uniunii Sovietice în R.P. Română, şi membri ai ambasadei. (Agerpres) Centre pentru întreţinerea blănurilor pe timpul verii Cooperativa „Blănarilor“ care are în profilul său executarea diferitelor lucrări de blănărie, a organizat şi un serviciu de întreţinere şi conservare pe tot timpul verii a articolelor de îmbrăcăminte confecţionate din blană. Pentru asemenea servicii cetăţenii se pot adresa unităţilor din str. Academiei 27 şi str. Colţei 2. Obiectele se vor preda la valoarea lor reală, urmînd ca în raport cu aceasta să se stabilească taxa de întreţinere. De pildă pentru o haină a cărei valoare este pînă la 4 000 lei se va plăti pentru păstrarea şi întreţinerea pe timp de 6 luni suma de lei 99. Pentru articolele cu o valoare între 4 000 şi 10 000 lei se va plăti pe aceeaşi perioadă 125 lei. întreţinerea se va face numai la articolele confecţionate din blană — haine, scurte, pelerine, blănuri diferite etc. Unitatea cooperativei „Blănarilor“ din str. Teilor 2, telefon 13.43.63, închiriază la cerere pe timp limitat diferite haine și alte obiecte din blană. Unităţi specializate In desfacerea produselor de tranzelărie In lunile următoare O.C.L. Pîinea va amenaja cîteva unităţi cu un profil deosebit. Este vorba de o serie de unităţi care vor avea ca profil desfacerea in exclusivitate a specialităţilor şi a produselor de tranzelărie. Eie vor fi aprovizionate de cite 4—5 ori pe zi, cu toată gama de produse existente, astfel ca la dispoziţia consumatorilor să se poată pune în permanenţă specialităţi de franzelărie proaspete. Primele două unităţi cu un asemenea profil se vor deschide spre sfîrşitul lunii iulie in bulevardul 1848 nr. 16 și în bulevardul Bălcescu nr. 2. DE MÎINE Se pun in vînzare biletele O.N.T. pentru excursiile organizate Intre 23 şi 25 august O.N.T. Carpaţi, agenţia Bucureşti pune în vinzare, incepind de mîine, în calea Victoriei nr. 100, bilete pentru excursiile de 3 zile şi jumătate organizate intre 23 şi 25 august. Bilete sint pentru cabanele din Bucegi, Muntele Roşu, Voinea şi Poiana Braşov (cabanele Cristianului Postăvarul). n ajuni tractorii cereau pe drept cuvînt, prin șeful lotului de la „V—5“ și „V—6”, inginerul A. Voicu : „să se respecte termenele stabilite ! Timpul care a rămas pînă la ziua fixată pentru terminarea celor două blocuri este foarte scurt. De aceea, chiar și o întîrziere de cîteva ore poate provoca perturbări serioase la finisaje. Tovarăşul Niţoiu să întreprindă acţiuni energice în interesul recuperării rămînerilor în urmă“. Au luat cuvîntul şi instalatorii. Din discuţii şi calculul făcut de şeful lotului , M. Niţoiu, a rezultat că probele calde vor mai intîrzia două zile pe considerentul că s-a defectat pompa destinată acestei operaţiuni. Totodată el a amintit că: „macaralele turn nu ne deservesc pe noi, instalatorii, in schimbul 1, cu repeziciune, ca pe meşterii constructori. Macaragiii afirmă că au dispoziţie să ridice radiatoarele, cu preponderenţă, în schimbul II“. Exemplul dat de instalatori e de natură să-i demonstreze antreprenorului general (I.C.M.) că nu dovedeşte pentru lucrările de instalaţii, din blocuri, aceeaşi atenţie ca şi faţă de propriile lui operaţiuni. Se desprinde de aici necesitatea unei coordonări mai judicioase a activităţii de ansamblu, pe şantier de către constructor. ★ Probleme importante s-au ridicat şi în legătură cu executarea şi echi iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiimiiiiii predării pare a posturilor trafe, a punctelor de alimentare cu energie electrică din blocuri, cu punctul tehnic — indeosebi la staţia de pompare a apei. In ultimul caz, de exemplu, lucrările sunt întîrziate întrucât beneficiarul n-a acţionat la timpul potrivit pentru eliberarea amplasamentului. Din această cauză, mai ales instalatorii, vor avea de învins serioasa greutăţi. Ei trebuie să echipeze staţia de pompare în aproximativ o lună de zile. Iulian Nica, inginerul constructor căruia i s-a încredinţat acest punct de muncă, a arătat că va cere introducerea lucrului în două schimburi, în scopul urgentării lucrărilor de construcţii , va crea condiţii ca instalatorii să poată munci paralel cu zidarii şi tencuitorii. „Cerem însă I.U.T.-ului, să ne asigure utilaje bune şi mecanici calificaţi. Fiindcă, de pildă, excavatorul, de la 11 iulie, cînd a lucrat patru ore, stă”. (Continuare in pag. a 111-a) V. L. Artişti de estrada din R. P. Bulgaria De cîtva timp, o formatie de estrada din R. P. Bulgaria se afla in turneu în diferite localităţi din ţară. Artiştii bulgari vor apărea şi în faţa publicului bucureştean, în zilele de 29 şi 30 iulie, cînd vor prezenta spectacole pe scena Teatrului de vară din parcul 23 August. Cu cine vom face cunoştinţă ? Cu cântareţele Docka Gamanova, Irina Cimbova şi Liliana Koştukova, care vor Interpretă melodii de muzică uşoară. Apoi, vom vedea la lucru trio-ul acrobatic „Sofia" şi pe Imitatorul Hristo Mincev. Balerinii Margarita Traianova şi Nenclo Smilov de la Opera populară din Sofia vor prezenta cîteva numere coregrafice. Iar un cvartet va oferi divertismente comico-muzicale. Partea muzicală a programului va fi susţinută de trioul de muzicuţe „Amigo" şi de orchestra de muzică uşoară „Amigo“. La „Casa tehnicii“ Comisia inginerilor şi tehnicienilor, de pe lingă Consiliul Local al Sindicatelor din oraşul Bucureşti, organizează săptămâna aceasta un ciclu de conferinţe, după cum urmează: marţi 23 iulie „Manşoane de cauciuc de calitate superioară pentru filaturile din industria textilă“ ; miercuri 24 iulie „Construcţia din segmenţi a fundurilor eliptice pentru recipienţi“ ; joi 25 iulie „Progrese la realizarea termistoarelor“. Conferinţele vor avea loc In sala din calea Victoriei nr. 118 incepind de la ora 18:30. 6000 de tineri pe şantierele muncii patriotice Zorii zilei de ieri îmbiau mai degrabă spre ştranduri sau spre pădurile umbroase din jurul Capitalei. Totuşi, mii de tineri şi tinere şi-au dat întilnire pe marile şantiere de construcţii şi de înfrumuseţare ale oraşului. Nici constructorii —■ este vorba de şefii de şantiere, maiştrii, şefii de tot — nu erau absenţi. Ba, mai mult, ca orice gazdă, ei au avut grijă să fie chiar cu un ceas mai devreme pe şantiere, pentru a-i primi aşa cum se cuvine pe oaspeţii anunţaţi. Poposim pe şantierul Dimitrov-Chiristigii. Aici în jurul blocurilor de cite 10 etaje, şi-au ales locul de activitate cei 400 de tineri din raioanele 23 August şi 1 Mai. Matriţerul Dumitru Andrei, mecanicii Constantin Preoteasa şi Victor Joiţa, montatorii Aurel Mihai, Gheorghe Adam şi Vasile Olteanu ca şi ceilalţi tineri de la „Electroaparataj“ transportă cu grijă uşile, tocurile şi ferestrele la noile blocuri. Cu multă voioşie lucrau pe şantierul Mihai Bravu tinerele ţesătoare şi filatoare de la F.R.B., tinerii mecanici, strungari, forjori de la Uzinele „23 Anglist“. Ei transportau ţevi pentru schelă, plinte pentru mozaicuri etc. Printre tinerii de pe şantierele blocurilor Mărăşeşti erau prezenţi şi peste 100 de tineri de la Uzina „Vulcan“, tinerii de la Electromagnetica“, „Abatorul“, „Flamura roşie“, Fabrica de ventilatoare. Aceeaşi atmosferă plină de entuziasm a domnit ieri pe toate cele 15 şantiere de muncă patriotică pentru înfrumuseţarea Bucureştiului, unde au lucrat peste 6 000 de tineri. — Participarea de azi a tinerilor — arăta tov. Marin Sora, secretar al Comitetului orăşenesc Bucureşti al U.T.M. —reprezintă un început bun în vederea mobilizării tineretului la acţiunea patriotică de înfrumuseţare a Capitalei, care se va desfăşura în fiecare joi şi duminică. M. GACIU In fotografie: Tineri de la I.O.R. Institutul de proiectări laminoare şi alţii pe şantierul de amenajare a spațiilor verzi din cartierul Balta Albăcentru. Pe lacul Herăstrău De-ale calatorilor Nuntă și... ritmicitate S-a întlmplat acum cîteva zile pe linia 88. Troleibuzul cu nr. 4241 a oprit în stafia de la str. Barbu Văcărescu colț cu bulevardul Lacul Tel — ce relatează tov. Al. Popescu, pensionar, din raionul 1 Mai — și a plecat imediat. In mare grabă. Abia prididiseră să urce cetăţenii cînd iată că şoferul a frmat brusc. — Vreo defecţiune? Un accident? s-au întrebat călătorii. Dar nu era nimic din toate acestea. Şoferul a făcut o stafie... facultativă. La colţ era în plină desfăşurare o... nuntă, cu horă şi cu chiote. Vreme de cîteva minute şoferul a rămas să admire spectacolul. L-a ajuns din urmă vehiculul LT B. cu nr. 4263. A rămas şi acesta bineînţeles, în staţia întemeiată ad-hoc. Cetăţenii grăbiţi s-au întrebat pe bună dreptate: — Ce s-a ales din itinerarul liniei din graficul de ritmicitate? (Era orele 19,40 in ziua de 13 iulie). Şi cînd te gindeşti că sînt conducători de vehicule aici de grăbiţi uneori (poate şi două asemenea staţionări „facultative“), [neti pornesc din staţie chiar cînd vrei să pui piciorul pe scara maşinii... Deputaţii comisiei permanente de gospodărie comunală a Sfatului Popular al Capitalei abia terminaseră discuţiile pe marginea unui referat al I.T.B. despre reducerea zgomotelor la vehiculele de transport in comun, ilustrînd cu o serie de date concrete, necesitatea luării unor măsuri operative în acest sens. In staţia I.T.B. din faţa clădirii S.P.G a stopat tocmai troleibuzul cu nr. 4144, scoţînd la frînare, un scîrţîit prelung şi asurzitor. Iată încă un exemplu concreti,„ neplăcut în acelaşi timp, a făcut remarca un deputat. Asemenea exemple nu sînt din păcate, atît de greu de găsit. Ni le sesizează deseori călătorii, locatarii blocurilor din preajma staţiilor I.T.B. Şi nu numai în privinţa troleibuzelor. Pe şoseaua Ştefan cel Mare unele tramvaie produc în staţii, la oprire, nişte trepidaţii şi un zgomot care se aude pînă departe. Şi la unele cotituri ale liniilor de tramvai se produc zgomote mari la trecerea vehiculelor. Nu pot fi reduse aceste surse care tulbură liniştea oraşului? Este o întrebare la care cetăţenii aşteaptă un singur răspuns: dispariţia cauzelor care generează aceste zgomote Frînă cu... zgomot UŞA DIN SPATE! — Uşa din spoile ! Uşaa 1 Exclamaţii de felul acesta se aud frecvent pe linia de autobuze nr. 35. De ce pe 35 ? Pentru că aici urcarea se face prin faţă. Călătorii disciplinaţi s-au obişnuit sa se îndrepte, pentru coborire, spre uşa din spate. Unii şoferi nu s-au obişnuit insă cu această inversare. (Tocmai el, Itebiştii...). In ziua de 17 Italie un autobuz (turul 4) a plecat dintr-o staţie fără ca şoferul sa fi creat condiţii pentru coborirea călătorilor. S-a auzit şi atunci un puternic „uşaa“ şi abia apoi, după acest „sesam, deschide-te" de tip itebist, uşa s-a deschis. Alteori, tot din neatenţie, unii şoferi pleacă din staţie înainte sâ fi coborit toţi călătorii. De ce ? I. PAVEL