Informatia Bucureştiului, iulie 1963 (Anul 10, nr. 3080-3102)

1963-07-22 / nr. 3098

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, VNIŢIVă! INFORMA­ŢI­A Ziar al Comitetului Orăşenesc Bucureşti al P.M.R. şi al Sfatului Popular al Oraşului Bucureşti De peste hotare întreg sudul Guineei Portugheze sub­ controlul forţelor patriotice BISSAU 22 (Agerpres). Partizanii din Guineea Portugheză deţin controlul asupra întregii re­giuni sudice a ţării, bogată în culturi de orez, cu excepţia cîtorva centre militare care mai sunt sub stăpânirea trupelor portugheze, a declarat Amilcar Cabral, unul din liderii partidului Mişcarea de eliberare din Guineea Portugheză şi Insulele Capului Verde. El a subliniat, de asemenea, că în ciuda atacurilor şi repetatelor bombar­damente, „trupele portugheze nu vor mai rămîne multă vreme nici în aceste centre“. Potrivit declaraţiei lui Cabrai, pa­trioţii au distrus toate podurile care legau capitala, Bissau, de centrele comerciale importante de la nord şi sud, şi au atacat mai multe coloane de soldaţi colonialişti, provocîndu-le mari pierderi. CAUZELE CRIZEI DIN INDUSTRIA CARBONIFERA A BELGIEI BRUXELLES 22 (Agerpres). — Ziarele occidentale anunţa că înalta Au­toritate a „comunităţii europene a cărbu­nelui şi oţelului" a luat în discuţie recenta criză serioasă care se manifesta în indus­tria carboniferă a Belgiei. După cum s-a mai anunţat această ţară a fost obligată de către organismul de conducere al C.E.C.O. sâ-şi „reducă" producţia de căr­bune prin închiderea unor mine şi deci concedierea unui mare număr de munci­tori, aceasta pentru a uşura pe cît posi­bil situaţia critică a industriilor carboni­fere din celelalte ţâri membre ale „comu­nităţii". Potrivit datelor oficiale între 1959—1903 Belgia a fost silită să închidă mine de căr­buni cu o producţie totală de 9 500 000 de tone. In conformitate cu planul stabilit de înalta Autoritate, Belgia urma sa sisteze extracţia şi la alte mine care livrează a­­proape 2 000 000 tone cărbune însă, în urma agravării situaţiei sociale In aceasta ţară autorităţile au fost salte să facă demersuri pe lingă C.E.C.O. şi să ceară chiar „aju­toare financiare" pentru a continua pro­ducţia în aceste mine. Aceste stăruinţe au provocat divergenţe în cadrul „comunităţii". Ziarul „TIMES", care relatează despre dis­cuţiile în această problemă de la Bruxel­les, scrie că o hotărîre nu a fost încă adoptată şi că tratativele continuă. •iiiiimiiimiiiiiiiiiniiiiiiiiiiimiiiiiiiiiiiimiiiimiiimiimiiniiiitiiiiimmmmuimiiiimiimiiiiiiiiiiiiimiiiii| Argumentele ştanţorului Florin Vulpe••• ...Au încercat pe rind ştanţorii cei mai pricepuţi dar fără succes. Şi nu se poate spune că vreunul din ei era „deficitar“ la capitolul tehnică. Dimpotrivă. Cu mici excepţii toţi erau consideraţi buni ştanţori in talpă cu îndreptăţite pretenţii la ocu­parea unui loc de frunte in întrece­rea socialistă. Cu toate acestea eco­nomiile pe care le realizau nu arătau decit o creştere redusă faţă de re­zultatele anterioare, ceea ce echivala într-un fel cu o nereuşită. Unii ştan­­ţori comentau insuccesul cam aşa: „Dacă cei care au de acum o anumi­tă autoritate în meserie nu reușesc să demonstreze valoarea unui nou procedeu de muncă, atunci despre ce fel de înnoire este vorba 7 Nu cumva pierdem vremea 7 Mai bine să cău­tăm altceva...“ Exista însă un argument (e drept, unul singur) pe care nu-l puteau trece cu vederea. Florin Vulpe. El era „argumentul“. Stanţorul Florin Vulpe reuşea să obţină economii de talpă zi de zi şi în cantităţi deose­bite. Cum ? Folosind procedeul al cărui autor era şi pe care-l expli­case la demonstraţia practică ţinută nu de mult în secţia ştanţă a Între­prinderii de încălţăminte „Nicolae Bălcescu" Şi Florin Vulpe nu era un „argument“ oarecare. In urmă cu vreo doi—trei ani cîştigase concursul pe ţară de cel mai bun ştanţor în talpă, iar în primul semestru al anu­lui in curs „bătuse de la distanţă“ prin economiile realizate pe toţi ştan­ţorii din fabrică. Deci cînd spusese că ştanţarea în „paralelogram“ sau în „brăduţ” mai are „rezerve“ nepu­se în valoare nu aruncase vorbe în vînt. Propunerile sale privitoare la ştanţarea tălpilor se bazau pe fapte care nu puteau fi tăgăduite. Dar fap­tele celorlalţi 7... Adesea în clipele sale de răgaz ştanţarul încerca să-şi explice insuccesul tovarăşilor lui de muncă. Recapitula. In demonstraţia practică pe care o organizase în sec­ţie la îndemnul conducerii sectorului se străduise să fie cuprinzător, dar dacă oamenii nu înţeleseseră în ce constă noutatea însemna că răspun­derea îi revenea şi lui. Trebuia făcut ceva. Intr-o zi, a luat hotărîrea să cerceteze cum lu­crează ştanţorii din jurul locului lui de muncă. A studiat felul cum ştan­­ţau talpa Ion Ene, Ion Coman, Luţă Dumitra şi după vreo săptămînă a început să descopere cauzele pentru care economiile acestora nu erau în măsura aşteptărilor. Exemplificarea practică făcută în faţa muncitorilor din secţie nu-şi propusese ca scop să înlocuiască metodele după care se lucra de atita vreme. Nu. Fusese vorba doar de modificarea unei opera­ţii a ştanţării — şi anume a opera­ţiei de „ieşire din crupon“ cînd — după părerea generală a ştanţorelor — nu mai pot fi scoase din suprafaţa de talpă rămasă, piese mari, iar­­ furdalele cresc ca mărime. Lucrul acesta încercase să-i explice Florin Vulpe dar se vede treaba că nu iz­butise. Şi discuţiile purtate ulterior , cu ştanţorii l-au condus la aceeaşi constatare. Din spusele lor rezulta că acordau prea puţină atenţie etapei finale a ştanţorii tălpilor. Neatenţia aceasta avea o materializare foarte concretă. In timp ce furdalele lui Florin erau de dimensiuni reduse, ale celorlalţi erau mari. In timp ce el realiza la 100 de kilograme talpă in medie, o economie de 3,25 kg, ceilalţi abia ajungeau la 1 sau 2 kg. Extinzînd calculul la miile de kilograme de talpă care se ştanţează într-o lună de zile se poate afla uşor ce însemnătate avea operaţia „ieşire din crupon“. ★ Constatările lui Florin Vulpe n-au rămas... simple constatări. Ele au fost urmate de măsuri , demonstra­ţii practice, schimburi de experien­ţă etc. In zilele ce au urmat Spinu Vasile, Ion Ene, Ion Coman, Luţă Dumitra şi mulţi alţi ştanţori dato­rite ajutorului concret primit din partea lui Florin Vulpe au început să obţină economii sporite de talpă, care alăturate celorlalte realizări in producţie fac ca secţia de ştanţat talpă să devină un „pretendent” cu mari şanse la cucerirea primului loc din întrecerea cu celelalte secţii din Întreprinderea de încălţăminte „Nico­lae Bălcescu“, P. IONESCU Florin Vulpe (primul din stingă) explicînd tovarăşilor lui de muncă operaţia de ştanţare „ieşirea din crup­on“ et Primul gong la cel mai nou teatr a­l m­ea este pentru cele mai multe teatre din ţară zi liberă. Se odih­nesc artiştii, maşiniştii, electricienii, se odihnesc pînă şi fotoliile obosite să suporte atâţia spectatori. Dar lunea trecută... n-a fost zi liberă pentru cel mai nou teatru din ţară , a fost zi de naştere. Cîteva date asupra noului născut. Cît cîntăreşte nu ştim, dar in orice caz e bine dezvoltat, de vreme ce are peste o mie o sută de locuri. Locul naşterii: Mamaia. Numele: Ovidiu ca şi primul „turist“ străin pe lito­ralul nostru. „Ovidiu“ este aparent un simplu ,.teatru şi cinema de vară“. In reali­tate este însă un adevărat giuvaer de arhitectură — este păre­rea autorizata a unor oaspeţi veniţi de pe toate meridianele. Spre deose­bire de alte construcţii cu aceeaşi destinaţie „Ovidiu“ nu are propriu-zis ziduri. Panouri policrome se îmbră­ţişează fără să se atingi şi din a­ceastă îmbrăţişare se întrupează îm­prejmuirea teatrului. Faţada spre marg­rare O oglindă răsturnată prin care valurile nemărginite şi tăriile cerului se prelungesc pe uscat. Foto­liile din material plastic dau de de­parte impresia unor jucării din ate­lierul vreunui modemn COPELIUS. Acustica uimitoare permite actorilor să se dispenseze adesea de microfon. ...Operetei bucu­reştene i-a revenit onoarea de a face inaugurarea nou­lui teatru. A fost mai curînd un ver­nisaj, pentru că, atît cântăreţii cît şi spectatorii, erau în egală măsură preocupaţi de spectacol cît şi de superbul exponat de artă care-i găz­duia pentru prima oară. Fie că arta ce se va oficia în a­­cest aşezămînt al culturii sa fie mereu la înălţimea acestui trandafir albastru înflorit în mijlocul verii pe litoralul romînesc! SAŞA GEORGESCU : ^iiiiiiiiiiiiiuiimiiiimiiiiiimiiiimiiiiiiimimiiuiiimiiimiiiiiimiiiiiiiiiiimiiimimimiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiR Constructori I SI SUBANTREPRIZE O şedinţă pe şantierul X.C.M. ut. 1 din şoseaua Mihai Bravu. Asemenea şedinţe se ţin, de regulă, slmbata, la terminarea lucrului. Asistenţa ? Ingi­nerii, tehnicienii şi maiştrii — construc­tori şi instalatori — de la blocurile „V'\ «O", şi „D-14". Prin urmare, construc­torii şi reprezentanţii principalei sub- antreprize. Scopul şedinţei a fost enun­ţat de şeful şantierului , ing. V. Ze­­mora , ce măsuri comune trebuie luate pentru încheierea activităţii la blocurile „V-5" şi „V-8", (cu termen de predare la sfârşitul acestei luni), la staţia de pompare a apei, la punctele termice şi la posturile de transformare. Şi, fi­reşte, probleme referitoare la urgenta­rea lucrărilor la blocurile ce vor fi recepţionate in august şi septembrie d­e la început, discuţiile s-au axat asupra rămînerilor în urmă. După graficul întocmit în co­mun, instalatorii sunt în intîrziere cu două zile față de termenul fixat pen­tru efectuarea probelor calde. Cons-D La maşini-indici superiori de exploatare CONTRIBUŢIA fiecărui MUNCITOR In atelierul vagoane de la Uzinele „23 August“ fiecare muncitor se stră­duieşte să obţină rezultate cît mai bune la maşina pe care lucrează. Cei mai mulţi dintre ei înregistrează succese deosebite prin perfecţionarea tehnologiei de fabricaţie. Astfel, prin folosirea unei noi tehnologii a cuţitu­lui, muncitorul Aurel Dumitrescu a realizat un spor al productivităţii muncii de 10 la sută. Acest succes a determinat şi pe alţi muncitori — Ion Dă­­nilă, Gheorghe Lescaie — să se ocupe de transforma­rea geometriei cuţitelor, în raport cu operaţiile pe care le execută ei. Un spor de 6 la sută a productivităţii muncii a ob­ţinut şi Ion Cantaragiu, prin reducerea numărului prinderilor în maşină a pie­selor, în timpul finisării acestora. Procedeul folosit de Ion Cantaragiu a reţinut atenţia colectivului, care în prezent se străduieşte să ex­tindă la cît mai multe ope­raţii noua metodă. Existenţa unei documen­taţii tehnologice amănunţite, bine pusă la punct, asigură, din capul locului, desfăşu­rarea unei activităţi cores- Petre punzătoare în sectoarele pro­ductive. Cunoscînd acest fapt, serviciile tehnice de la Uzina „Griviţa Roşie“ au luat în ultimul timp o serie de măsuri în vederea întocmirii documentaţiilor, astfel ca producţia să poată fi bine organizată şi să nu mai fie nevoie de refacerea unor lucrări. Printre măsurile luate de către serviciul constructor-şef se numără : verificarea documentaţiei tehnice aduse de beneficiar în vederea completării şi punerii acesteia de a­­cord cu posibilităţile de execuţie ale uzinei; proiectele vor fi trimise spre execuţie numai după ce se va asigura numărul corespunzător de seturi; în proiecte vor fi prevăzute, de aici înainte, unele amănunte în ce priveşte proba hidraulică, controlul cu raze V, etc. MATRIŢE DIN SEGMENŢI Pentru realizarea unei ritmicităţi corespunzătoare cerinţelor în timpul matriţării reperelor, colectivul Uzinei de maşini electrice a trecut la un nou procedeu de executare a matriţelor, procedeu însuşit cu prilejul unui schimb de experienţă organizat la Uzina „Electroprecizia“. In ce constă noua metodă ? Matriţa nu mai este executată din­­tr-o singură bucată de metal, ci este segmentată într-un număr de bucăţi echivalent cu numărul poansoanelor. Trecerea la noul sistem va asigura o serie de avantaje. In cazul cînd o par­te a matriţei se defectează, nu mai este nevoie să se execute o nouă ma­triţă, ci se înlocuieşte numai partea uzată, operaţie ce se face în foarte scurt timp. In felul acesta se măreşte durata de folosire a unei matriţe, se realizează economii de materiale şi de manoperă, şi, cum de la sine se înţelege, reducerea timpilor morţi în operaţiile de matriţare. Colectivul Uzinei de maşini elec­trice realizează în prezent primele matriţe din segmenţi, urmînd ca în curînd acestea să fie folosite în sec­toarele productive. DOCUMENTAŢII PUSE LA PUNCT Grigore, de la Uzina de maşini electrice, a obţinut indici superiori de folosire a strungului la care l­ucrează BULETIN METEOROLOGIC INSTITUTUL METEOROLOGIC COMUNICA: Azi, la ora 8, în Bucureşti, temperatura ae­rului a fost de 24 grade. Maxima de ieri în aer a fost de 33 grade, iar minima din cursul nopţii de 20 grade. Timpul probabil de mîine s Vreme căldu­roasă cu cerul mai mult senin noaptea şi temporar noros în cursul zilei. Vînt slab pînă la potrivit din nord-est. Temperatura aerului se menţine ridicată, minima va fi cuprinsă între 19 şi 21 grade, iar maxima între 31 şi 33 grade. Pentru zilele de 24, 25 şi 26 iulie . Vreme călduroasa dar uşor instabilă cu cerul va­riabil mai mult noros după amiază. Vînt slab pînă la potrivit din sectorul nordic. ţrșf'=--=.*_ _ tr _— • Titlul de campioană mondială la floretă femei pe echipe a revenit for­maţiei U.R.S.S. In finală, scrimerele sovietice au dispus cu 9—4 de echipa R. P. Ungare. • In runda a XIII-a a turneului in­ternaţional de şah de la Miskolc, Tal l-a învins pe Honfi şi conduce în cla­­same­nt cu 11 puncte. Th. Ghiţescu se află pe locul 11 cu 6 puncte.­­ In cadrul unui concurs interna­ţional de atletism desfăşurat î­n loca­litatea Ludwigsburg (R.F.G.), atleţii polonezi Badenski şi Zielinski au cîş­­tigat probele de 400 m plat­ă cu 46,1 sec, cea mai bună performanţă euro­peană a anului) și 200 m plat (cu 80,9 sec).­­ La Sopot se dispută un concurs internațional de tenis. In întrecerea pe echipe, formația R. S. Cehoslovace a dispus cu 3—0 de cea a R. P. Romíné. In cel mai important joc, Javorski l-a învins cu 7—5, 6—3 pe Ion Țiriac. Plecarea delegaţiei române la Consfătuirea primilor secretari ai Comitetelor Centrale ale partidelor comuniste şi muncitoreşti şi a şefilor de guverne ale ţărilor membre ale Consiliului de Ajutor Economic Reciproc Duminică seara a părăsit Bucu­­reştiul, plecând spre Moscova, dele­gaţia română care va participa la Consfătuirea primilor secretari ai Comitetelor Centrale ale partidelor comuniste şi muncitoreşti şi a şefi­lor de guverne ale ţărilor membre ale Consiliului de Ajutor Economic Reciproc. Delegaţia este condusă de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim-secretar al Comitetului Cen­tral al Partidului Muncitoresc Ro­mân, preşedintele Consiliului de Stat al R.P. Române. Din delegaţie fac parte tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., preşedintele Con­siliului de Miniştri al R.P. Române, Emil Bodnăraş, membru al Birou­lui Politic al C.C. al P.M.R., vice­preşedinte al Consiliului de Mi­niştri al R.P. Române, Alexandru Bîrlădeanu, membru supleant al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., vicepreşedinte al Consiliului de Mi­niştri al R.P. Române, Leonte Răutu, membru supleant, al Birou­lui Politic al C.C. al PM.R., şeful Direcţiei de propagandă şi cultură a C.C. al P.M.R. La plecarea din gara Băneasa au fost de faţă tovarăşii Gheorghe A­­postol, Petre Borilă, Nicolae Ceau­­şescu, Ghivu Stoica, Alexandru Drăghici, Alexandru Moghioroş, Dumitru Coliu, Leontin Sălăjan, Ştefan Voitec, Mihai Dalea, Gh. Gaston Marin, membri ai C.C. al P.M.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, precum şi alte persoane oficiale. Au fost de faţă I. K. Jegalin, am­basadorul Uniunii Sovietice în R.P. Română, şi membri ai ambasadei. (Agerpres) Centre pentru întreţinerea blănurilor pe timpul verii Cooperativa „Blănarilor“ care are în profilul său executarea diferitelor lucrări de blănărie, a organizat şi un serviciu de întreţinere şi conservare pe tot timpul verii a articolelor de îmbrăcăminte confecţionate din blană. Pentru asemenea servicii cetăţenii se pot adresa unităţilor din str. Acade­miei 27 şi str. Colţei 2. Obiectele se vor preda la valoarea lor reală, ur­­mînd ca în raport cu aceasta să se stabilească taxa de întreţinere. De pildă pentru o haină a cărei valoare este pînă la 4 000 lei se va plăti pen­tru păstrarea şi întreţinerea pe timp de 6 luni suma de lei 99. Pentru arti­colele cu o valoare între 4 000 şi 10 000 lei se va plăti pe aceeaşi pe­rioadă 125 lei. întreţinerea se va face numai la articolele confecţionate din blană — haine, scurte, pelerine, blănuri dife­rite etc. Unitatea cooperativei „Blănarilor“ din str. Teilor 2, telefon 13.43.63, în­chiriază la cerere pe timp limitat di­ferite haine și alte obiecte din blană. Unităţi specializate In desfacerea produselor de tranzelărie In lunile următoare O.C.L. Pîinea va amenaja cîteva unităţi cu un pro­fil deosebit. Este vorba de o serie de unităţi care vor avea ca profil des­facerea in exclusivitate a specialită­ţilor şi a produselor de tranzelărie. Eie vor fi aprovizionate de cite 4—5 ori pe zi, cu toată gama de pro­duse existente, astfel ca la dispoziţia consumatorilor să se poată pune în permanenţă specialităţi de franzelărie proaspete. Primele două unităţi cu un aseme­nea profil se vor deschide spre sfîr­­şitul lunii iulie in bulevardul 1848 nr. 16 și în bulevardul Bălcescu nr. 2. DE MÎINE Se pun in vînzare biletele O.N.T. pentru excursiile organizate Intre 23 şi 25 august O.N.T. Carpaţi, agenţia Bucureşti pune în vinzare, incepind de mîine, în calea Victoriei nr. 100, bilete pentru excursiile de 3 zile şi jumătate orga­nizate intre 23 şi 25 august. Bilete sint pentru cabanele din Bucegi, Muntele Roşu, Voinea şi Poiana Braşov (ca­­banele Cristianul­ui Postăvarul). n ajuni tractorii cereau pe drept cuvînt, prin șeful lotului de la „V—5“ și „V—6”, inginerul A. Voicu : „să se respecte termenele stabilite ! Timpul care a rămas pînă la ziua fixată pentru ter­minarea celor două blocuri este foar­te scurt. De aceea, chiar și o întîr­­ziere de cîteva ore poate provoca perturbări serioase la finisaje. To­varăşul Niţoiu să întreprindă acţiuni energice în interesul recuperării ră­mînerilor în urmă“. Au luat cuvîntul şi instalatorii. Din discuţii şi calculul făcut de şeful lo­tului , M. Niţoiu, a rezultat că pro­bele calde vor mai intîrzia două zile pe considerentul că s-a defectat pom­pa destinată acestei operaţiuni. Toto­dată el a amintit că: „macaralele turn nu ne deservesc pe noi, insta­latorii, in schimbul 1, cu repeziciune, ca pe meşterii constructori. Macara­giii afirmă că au dispoziţie să ridice radiatoarele, cu preponderenţă, în schimbul II“. Exemplul dat de instalatori e de natură să-i demonstreze antrepreno­rului general (I.C.M.­) că nu dove­deşte pentru lucrările de instalaţii, din blocuri, aceeaşi atenţie ca şi faţă de propriile lui operaţiuni. Se des­prinde de aici necesitatea unei coordonări mai judicioase a activi­tăţii de ansamblu, pe şantier de că­tre constructor. ★ Probleme importante s-au ridicat şi în legătură cu executarea şi echi­­ iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiimiiiiii predării pare a posturilor trafe, a punctelor de alimentare cu energie electrică din blocuri, cu punctul tehnic — in­­deosebi la staţia de pompare a apei. In ultimul caz, de exemplu, lucră­rile sunt întîrziate întrucât beneficia­rul n-a acţionat la timpul potrivit pentru eliberarea amplasamentului. Din această cauză, mai ales instala­torii, vor avea de învins serioasa greutăţi. Ei trebuie să echipeze sta­ţia de pompare în aproximativ o lună de zile. Iulian Nica, inginerul constructor căruia i s-a încredinţat acest punct de muncă, a arătat că va cere intro­ducerea lucrului în două schimburi, în scopul urgentării lucrărilor de construcţii , va crea condiţii ca insta­latorii să poată munci paralel cu zidarii şi tencuitorii. „Cerem însă I.U.T.-ului, să ne asigure utilaje bune şi mecanici calificaţi. Fiindcă, de pildă, excavatorul, de la 11 iulie, cînd a lucrat patru ore, stă”. (Continuare in pag. a 111-a) V. L. Artişti de estrada din R. P. Bulgaria De cîtva timp, o formatie de estrada din R. P. Bulgaria se afla in turneu în diferi­­te localităţi din ţară. Artiştii bulgari vor apărea şi în faţa publicului bucureştean, în zilele de 29 şi 30 iulie, cînd vor pre­zenta spectacole pe scena Teatrului de vară din parcul 23 August. Cu cine vom face cunoştinţă ? Cu cântareţele Docka Ga­­manova, Irina Cimb­ova şi Liliana Koştu­­kova, care vor Interpretă melodii de mu­zică uşoară. Apoi, vom vedea la lucru trio-ul acrobatic „Sofia" şi pe Imitatorul Hristo Mincev. Balerinii Margarita Traia­­nova şi Nenclo Smilov de la Opera popu­lară din Sofia vor prezenta cîteva numere coregrafice. Iar un cvartet va oferi diver­tismente comico-muzicale. Partea muzicală a programului va fi susţinută de trio­ul de muzicuţe „Amigo" şi de orchestra de mu­zică uşoară „Amigo“. La „Casa tehnicii“ Comisia inginerilor şi tehnicienilor, de pe lingă Consiliul Local al Sindica­telor din oraşul Bucureşti, organizează săptămâna aceasta un ciclu de conferin­ţe, după cum urmează: marţi 23 iulie „Manşoane de cauciuc de calitate supe­rioară pentru filaturile din industria textilă“ ; miercuri 24 iulie „Construcţia din segmenţi a fundurilor eliptice pentru recipienţi“ ; joi 25 iulie „Progrese la realizarea termistoarelor“. Conferinţele vor avea loc In sala din calea Victoriei nr. 118 incepind de la ora 18:30. 6000 de tineri pe şantierele muncii patriotice Zorii zilei de ieri îmbiau mai degrabă spre ştranduri sau spre pădurile um­broase din jurul Capitalei. Totuşi, mii de tineri şi tinere şi-au dat întilnire pe marile şantiere de construcţii şi de înfrumuseţare ale oraşului. Nici con­struct­orii —■ este vorba de şefii de şantiere, maiştrii, şefii de tot — nu erau absenţi. Ba, mai mult, ca orice gazdă, ei au avut grijă să fie chiar cu un ceas mai devreme pe şantiere, pen­tru a-i primi aşa cum se cuvine pe oas­peţii anunţaţi. Poposim pe şantierul Dimitrov-Chiris­­tigii. Aici în jurul blocurilor de cite 10 eta­je, şi-au ales locul de activitate cei 400 de tineri din raioanele 23 August şi 1 Mai. Matriţerul Dumitru Andrei, mecanicii Constantin Preoteasa şi Victor Joiţa, montatorii Aurel Mihai, Gheorghe Adam şi Vasile Olteanu ca şi ceilalţi tineri de la „Electroaparataj“ trans­portă cu grijă uşile, tocurile şi ferestrele la noile blocuri. Cu multă voioşie lucrau pe şantierul Mihai Bravu tinerele ţesătoare şi fila­toare de la F.R.B., tinerii mecanici, strungari, forjori de la Uzinele „23 Anglist“. Ei transportau ţevi pentru schelă, plinte pentru mozaicuri etc. Prin­tre tinerii de pe şantierele blocurilor Mărăşeşti erau prezenţi şi peste 100 de tineri de la Uzina „Vulcan“, tinerii de la Electromagnetica“, „Abatorul“, „Fla­mura roşie“, Fabrica de ventilatoare. Aceeaşi atmosferă plină de entuziasm a domnit ieri pe toate cele 15 şantiere de muncă patriotică pentru înfrumuseţarea Bucureştiului, unde au lucrat peste 6 000 de tineri. — Participarea de azi a tinerilor — arăta tov. Marin Sora, secretar al Co­mitetului orăşenesc Bucureşti al U.T.M. —reprezintă un început bun în vederea mobilizării tineretului la acţiunea pa­triotică de înfrumuseţare a Capitalei, care se va desfăşura în fiecare joi şi du­minică. M. GACIU In fotografie: Tineri de la I.O.R. Institutul de proiectări laminoare şi alţii pe şantierul de amenajare a spa­­țiilor verzi din cartierul Balta Albă­­centru. Pe lacul Herăstrău De-ale calatorilor Nuntă și... ritmicitate S-a întlmplat acum cîteva zile pe linia 88. Troleibuzul cu nr. 4241 a oprit în stafia de la str. Barbu V­ă­­cărescu colț cu bulevardul Lacul Tel — ce relatează tov. Al. Popescu, pensionar, din raionul 1 Mai — și a plecat imediat. In mare grabă. Abia prididiseră să urce cetăţenii cînd iată că şoferul a frm­at brusc. — Vreo defecţiune? Un acci­dent? s-au întrebat călătorii. Dar nu era nimic din toate acestea. Şoferul a făcut o stafie... fa­cultativă. La colţ era în plină des­făşurare o... nuntă, cu horă şi cu chiote. Vreme de cîteva minute şofe­rul a rămas să admire spectacolul. L-a ajuns din urmă vehiculul LT B. cu nr. 4263. A rămas şi a­­cesta bineînţeles, în staţia întemeiată ad-hoc. Cetăţenii grăbiţi s-au între­bat pe bună dreptate: — Ce s-a ales din itinerarul li­niei din graficul de ritmicitate? (Era orele 19,40 in ziua de 13 iu­lie). Şi cînd te gindeşti că sînt condu­cători de vehicule aici de grăbiţi uneori (poate şi dou­ă asemenea sta­ţionări „facultative“­­), [neti por­nesc din staţie chiar cînd vrei să pui piciorul pe scara maşinii... Deputaţii comisiei permanente de gospodărie comunală a Sfatului Popular al­ Capitalei abia termina­seră discuţiile pe marginea unui re­ferat al I.T.B. despre reducerea zgomotelor la vehiculele de trans­port in comun, ilustrînd cu o serie de date concrete, necesitatea luării unor măsuri operative în acest sens. In staţia I.T.B. din faţa clădirii S.P.G a stopat tocmai troleibuzul cu nr. 4144, scoţînd la frînare, un scîrţîit prelung şi asurzitor. Iată încă un exemplu concret­­i,„ neplăcut în acelaşi timp, a făcut re­­marca un deputat. Asemenea exemple nu sînt din păcate, atît de greu de găsit. Ni le sesizează deseori călătorii, locatarii blocurilor din preajma staţiilor I.T.B. Şi nu numai în privinţa trolei­buzelor. Pe şoseaua Ştefan cel Mare unele tramvaie produc în staţii, la oprire, nişte trepidaţii şi un zgomot care se aude pînă departe. Şi la unele cotituri ale liniilor de tramvai se produc zgomote mari la trecerea vehiculelor. Nu pot fi reduse aceste surse care tulbură liniştea oraşului? Este o întrebare la care cetăţenii aşteaptă un singur răspuns: dispariţia cau­zelor care generează aceste zgomote Frînă cu... zgomot UŞA DIN SPATE! — Uşa din spoile ! U­şaa 1 Exclamaţii de felul a­­cesta se aud frecvent pe linia de autobuze nr. 35. De ce pe 35 ? Pentru că aici urcarea se face prin faţă. Călătorii dis­ciplinaţi s-au obişnuit sa se îndrepte, pentru coborire, spre uşa din spate. Unii şoferi nu s-au obişnuit insă cu acea­stă inversare. (Tocmai el, Itebiştii...). In ziua de 17 Italie un autobuz (turul 4) a ple­cat dintr-o staţie fără ca şoferul sa fi creat con­diţii pentru coborirea că­lătorilor. S-a auzit şi a­­tunci un puternic „u­şaa“ şi abia apoi, după acest „sesam, deschide-te" de tip itebist, uşa s-a des­chis. Alteori, tot din nea­tenţie, unii şoferi pleacă din staţie înainte sâ fi coborit toţi călătorii. De ce ? I. PAVEL

Next