Informatia Bucureştiului, noiembrie 1963 (Anul 11, nr. 3185-3210)

1963-11-01 / nr. 3185

Succese în imbunatorrea calit­îţii tricotajelor Pe baza măsurilor luate, a introdu­­cerii tehnicii noi şi a creşterii califi­cării muncitorilor, sectorul de trico­taje al Fabricii de confecţii şi tricotaje­ Bucureşti a obţinut o seamă de suc­cese în privinţa îmbunătăţirii calităţii produselor. Astfel, pînă la 1 octombrie planul de calitate la confecţii din fire de tricot a fost depăşit cu 4,4 la sută, la confecţii din fire sintetice cu 5,4 la sută, la ciorapi din bumbac şi din fire sintetice cu 2 la sută. Succese ase­mănătoare au fost obţinute şi în creş­terea varietăţii sortimentelor şi mode­lelor. 9934 TONE FIER VECHI ÎN 9 IONI La Uzina „Griviţa Roşie“ acţiunea de colectare a fierului vechi cunoaşte o largă participare. Numai in primele luni din acest an, colectivul uzinei a colectat 9.934 tone fier vechi, cu a­­proape 1.000 de tone peste cifra pre­văzută. Din cantitatea totală, 6.917 tone au fost predate I.C.M.-ului şi ex­pediate combinatelor metalurgice, iar restul a fost folosit pentru nevoile secţiei turnătorie din întreprindere. In afară de acestea s-au mai co­lectat 674 tone de fontă. Printre evidenţiaţii în acţiunea de colectare a fierului vechi se numără colectivele secţiilor: cazangerie, mon­taj, forjă şi prelucrări mecanice utilaj chimic, montaj şi prelucrări mecanice vagoane. Pentru încărcarea şi expe­dierea operativă a vagoanelor cu fierul colectat, merită subliniată activitatea colectivului de muncă al depozitelor. GHEORGHE DUMITRU corespondent In laboratoarele Institutului de me­trologie se fac cele mai diverse cerce­tări și experimentări, privind lumea de maximă precizie a... măsurii. Iată, In fo­tografie, un aspect din laboratorul de magnetometrie, In momentul In care se efectuează etalonarea ctmpurilor magne­tice slabe. PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE UNITI-VAI INFORMA­TI A Ziar al Comitetului Orăşenesc Bucureşti al P.M-R. şi al Sfatului Popular al Oraşului Bucureşti I Anul XI — Nr. 3185 4 PAGINI 20 BANI Vineri 1 noiembrie 1963 . Mîine seară, premieră la Teatrul pentru tineret şi copii Mîine seară, la ora 20, la Teatrul pentru tineret şi copii (sala din str. C. Miile nr. 26) va avea loc premiera piesei „Ocolul pămîntului în 80 de zile“, dramatizare după romanul lui Jules Verne, de Pavel Kohout. Din distribuţie fac parte Tudorel Popa, Olga Tudorache (alternativ cu Vic­toria Gheorghiu), Florin Vasiliu, Va­sile Niţescu, Arcadie Donos, Dinu Iancuiescu, Jean Marin, etc. Regia a­­parţine lui Radu Penciulescu — asis­tent Constantin Dinescu, iar sceno­grafia este semnată de Adriana Leo­­nescu. ÎN ACELAŞI RITM La 28 octombrie, constructorii I.C.M. nr. 5 au terminat operaţiunile de mon­taj la un nou bloc pe care îl constru­iesc în cartierul Jiului, din elemente prefabricate. Faptul nu ar surprinde dacă durata de montare a panourilor prefabricate la acest bloc — J 3 —, nu ar fi fost exact aceeaşi ca la preceden­tul — H3: 31 de zile (60 de aparta­mente). Despre constanţă în ritmul de execuţie vorbeşte şi o altă situaţie : la blocurile 13 şi M3, în curs de execu­ţie (tot cu panouri mari) constructorii au montat pînă în ziua de 31 octombrie un număr identic de apartamente — cite 30 —, macaralele încheindu-și cu aceasta activitatea la etajele 3. mai bună întreţinere a locuinţelor Fondul locativ al Capitalei este în continuă creştere. Numărul clădirilor administrate de I.A.L. a ajuns la cir­ca 20 000. In ultimii 3 ani, de pil­dă, s-au dat în folosinţa populaţiei oraşului aproape 36 000 de apartamente, care oferă condiţii confortabile de lo­cuit, în acest an se realizează alte 13 500 de apartamente. Concomitent, sporesc cheltuielile pentru întreţinerea locuinţelor. Pentru întreţinerea şi re­pararea imobilelor statului din Bucu­reşti se cheltuiesc anual sume impor­tante de bani. Răspunzînd acestei griji, majoritatea cetăţenilor se preocupă cu atenţie de buna întreţinere a locuin­ţelor. In nenumărate imo­bile s-au întreprins o se­rie de acţiuni care vădesc o grijă colectivă pentru păstrarea acestui avut obştesc. în cartierul Fe­rentari comitetul comple­xului de blocuri a organi­zat o interesantă întrecere între imo­bile pentru cel mai bine gospodărit bloc, în Giuleşti Stadion şi multe alte locuri, dau bune rezultate colectivele obşteşti de locatari de diferite profesii care intervin şi înlătură micile defec­ţiuni la instalaţii mai ales, prevenind astfel unele degradări. Este semnifi­cativ că, în acest an, pentru buna în­treţinere a fondului locativ cetăţenii au efectuat cu posibilităţi proprii mici reparaţii şi amenajări care se ridică la o valoare de peste 5 milioane lei. In lumina hotărfr­ilor sesiunii a Vl-a a Sfatului Popular al Capitalei, s-au luat măsuri pentru desfăşurarea unei mai intense activităţi organizatorice pentru atragerea maselor în munca de administrare şi întreţinere a spaţiului locativ, se iau măsuri pentru folosirea în mai mare măsură a formelor orga­nizatorice, pentru educarea locatarilor în scopul formării unei largi opinii pen­tru buna gospodărire a locuinţelor şi crearea unui climat de intoleranţă faţă de cei ce încalcă obligaţiile ce le revin. Iată cîteva din acţiunile care s-au întreprins sau se vor întreprinde în această direcţie. „DECIZIA 2741“ Recenta decizie a Comitetului exe­cutiv al S.P.C. (nr. 2741), privind obli­gaţiile locatarilor în întreţinerea lo­cuinţelor a fost difuzată şi afişată în întreaga Capitală. In pri­mul articol al acestei de­cizii se arată că locatarii principali (titularii con­tractelor de închiriere sau proprietarii care locuiesc în apartamentele lor) şi orice alţi deţinători de su­prafeţe locative, precum şi cei ce administrează clădiri, au obligaţia să întreţină în bune condi­ţiuni curţile de lumină, balcoanele, te­rasele, holurile de intrare, scările co­mune de acces, spălătoriile, uscăto­riile, precum şi orice alte locuri de folosinţă comună, aflate în clădirea respectivă. în decizie se arată că este inter­zisă depozitarea combustibilului în afara locurilor stabilite pentru acest scop, spargerea lemnelor în interio­rul locuințelor, pe balcoane sau pe terasă, blocarea culoarelor comune, gangurilor și balcoanelor, prin depozi­tarea în locuri nepotrivite a mobilie­rului, a lăzilor de gunoi etc. Se inter­(Continuare în pag. a IlI-a) I. P. llarlate acțiuni organizate de S.P.Q. iiimiiiiiimiimiiniiumiuiiiuiimiimiiinimuiiiiiiiiiiimiiiiiiiiiiiimiuiiiiiiiiiiiiimiiimiiiuimiiimiiiiiiiim Excursie tematica Pentru consolidarea cunoştinţelor că­pătate de elevi la orele de geografie, istorie şi ştiinţele naturii, conducerea Şcolii de 8 ani nr. 102 din raionul N. Bâlcescu, a organizat, zilele trecute, o interesantă excursie tematică, la care au participat 100 de elevi ai şcolii. Obiectivul a fost „Podul Prieteniei". Excursia a început prin cunoaşterea construcţiilor de locuinţe de pe şoseaua Giurgiului şi a Combinatului de cauciuc Jilava. Pe traseu, pe malul Neajlovului, a fost evocată lupta de la Călugăreni. La Giurgiu, elevii au făcut cunoştinţă cu obiectivele industriale şi culturale ale oraşului, au vizitat „Podul Prieteniei". Deosebit de atractivă a fost plimbarea cu vaporul pe Dunăre. 2 200 000 lei economii Antrenaţi de deputaţii circumscrip­ţiilor raionale şi de comitetele de stra­dă, cetăţenii din raionul N. Bâlcescu participă un număr tot mai mare la ac­ţiunile de gospodărire şi înfrumuseţare a cartierelor. De la începutul anului, peste 60000 de cetăţeni au participat la executarea unor lucrări de canalizări, pavaje etc. La realizarea acestor obiective, cetă­ţenii au efectuat 225 000 de ore muncă patriotică. Economiile realizate prin folosirea resurselor locale şi prin mun­ca patriotică a cetăţenilor depăşesc suma de 2 200 000 lei. Cu energeticianul-şef despre: „Trebuie precizat că, atunci cînd dis­cutăm despre cei care gospodăresc energia electrică sau celelalte forme de energie folosite într-o întreprindere, nu ne referim numai la colectivul a cărui muncă o coordonează energeti­­cianul şef. Această gospodărire trebuie să fie preocuparea permanentă a fie­cărui membru al colecti-vilui de mun­că, indiferent în ce secţie sau atelier lucrează — ne-a declarat inginerul Şerbănescu. Serviciului energetic-şef îi revin însă sarcini deosebit de im­portante în această direcţie. De aceea munca noastră nu trebuie să se reducă numai la intervenţiile şi reparaţiile operative şi de calitate superioară a lucrărilor de­ instalaţie ci, în primul rînd, la înlăturarea posibilităţilor de defectare a acestora şi de irosire a energiei. Studierea regimului de­ func­ţionare a fiecărei maşini şi agregat pentru a putea să desfăşoare o muncă de prevenire şi nu de constatare a de­fecţiunilor care p­ot duce la pierderi de energie, constituie, de aceea, una din principalele laturi ale activităţii noastre. In acest sens, în urma controlării periodice a instalaţiilor electrice de alimentare a utilajelor şi a iluminatu­lui, a repartizării pe sectoare a unor echipe permanente de electricieni (con­duse de Gheorghe Dăescu şi Dumitru Marin muncitori cu experienţă înde­lungată şi cu calificare superioară), s-au obţinut economii de mii de lolo­­waţi/oră. Cunoaşterea caracteristicilor şi utilajelor ne-a permis să aducem o seamă de modificări, să folosim sche­mele electrice cele mai avantajoase, economisind materiale electrotehnice şi energie. Acelaşi lucru, şi în privinţa iluminatului. In urma unui studiu, s-a trecut la înlocuirea becurilor in­candescente cu tuburi fluorescente. Această măsură are ca rezultat nu numai îmbunătăţirea iluminatului, dar şi reducerea consumului de energie cu aproape 50 000 kW/oră anual.­­ Electricienii trebuie să devină adevăraţi instructori ai celorlalţi mun­citori în acţiunea de gospodărire a energiei. Ce aţi întreprins în acest sens ? — O cale de pierdere nejustificată a energiei electrice este şi funcţionarea utilajelor în gol. Pentru evitarea aces­tui neajuns, din iniţiativa comitetului de partid, s-au organizat discuţii cu muncitorii arătîndu-se importanţa res­pectării normelor de funcţionare a uti­lajelor pentru economisirea energiei şi îmbunătăţirea factorului de putere. In atelierele strungărie, matriţerie, ctema­­tori, construcţii metalice etc., discu­ţiile au dat roadele aşteptate. Postu­rile utemiste de control sprijină aceas­tă acţiune, gazeta de uzină „Dinamul“, de asemenea. Tot pentru aceasta s-au confecţionat panouri în care se arată ce înseamnă dacă fiecare muncitor dintr-o secţie, dintr-un atelier, sau din uzina noastră, ar economisi un kW în fiecare zi. La sesizarea energeticianului-şef, ser­viciul tehnolog-şef şi laboratorul au analizat modul în care se realizează uscarea pieselor vopsite în cuptorul cu raze infraroşii. Deşi pe parcursul us­cării erau necesare temperaturi dife­(Continuare in pag. a IIl-a) Interviu luat de ION POENARU nu si­fon energia pierii Una dintre căile de realizare a angajamentelor luate In întrecerea socialistă pe linia reducerii continue a preţului de cost o constituie gospo­dărirea cu pricepere a energiei şi, în primul rînd, a acelei electrice. Care sunt preocupările colectivelor de muncă din fabrici şi uzine pentru înde­plinirea acestui obiectiv ? Din convorbirea cu inginerul Tiberiu Şerbănescu, energetician-şef la Uzina de maşini electrice Bucureşti, au reieşit o seamă de aspecte ale muncii pe care o desfăşoară, precum și măsurile aplicate sau preconizate în vederea gospodăririi cu grijă a energiei. Există în ţesătoria de mătase „Select" o secţie care contrastează vădit cu celelalte sectoare de mun­că ale întreprinderii. Diferenţele privesc „atmosfera“ şi îndeletnici­rile celor care lucrează acolo. At­mosfera, pentru că aici domneşte N­u se poate să nu vă fi re­ţinut atenţia ţesăturile de mătase pe al căror fond înfloresc, su­perb colorate, tot felul de desene. V-aţi glndit atunci desigur la ţesă­turi Firesc. Şi ei au o contribuţie (şi nu minoră) la crearea ţesăturilor, dar in filiera acestui proces de muncă există un moment care are (fără exagerare spus) rolul determinant, şi aparţine gravorilor. Să ne oprim puţin asupra lui. .. .Desenul care va fi impri­mat pe fina ţesătură de mă­tase a fost repartizat secţiei de gravură. El este cercetat cu meticulozitate de un co­lectiv de gravori şi apoi dat un lucru. Lucrul începe cu de­senarea din nou a modelului (dacă ar şti creatorii I). Ope­raţia aceasta nu semnifică insă o simplă copiere pe o altă hirtie a desenului, ci urmăreşte să corecteze ne­potrivirile existente in model şi să stabilească în acelaşi timp un raport matematic intre el şi perimetrul valţului de aramă in care acesta ur­mează să fie săpat. Odată adus la scară, modelul este introdus intr-un aparat de proiecţie cu ajutorul căruia este proiectat cu dimensiunile mărite de cîteva ori, pe o placă de zinc. Pe liniile sta­bilite de proiecţie, gravorul începe să lucreze cu un cuţit chemat „stiglu". Apoi placa este spălată şi colorată în nuanţele cerute de creator, după care e trimisă la panto­graf (un aparat care, cu aju­torul unor ace cu vîrf de dia­mant, reproduce pe valţul de metal desenul de pe placa de zinc). Urmează apoi coroda­­rea valţului cu acid azotic, şlefuirea şi, cu aceasta, valţul e gata pentru imprimat. * F­iecare om îndrăgostit de ceea ce face simte nevoia să vorbească — îndreptăţit sau nu — in cuvinte cit mai alese de profesiunea aleasă, adi­că să şi-o laude — ne spunea mais­trul Petre Vesa. Numai că gravura, fie că vrem să o recunoaştem sau nu, este de o frumuseţe de netăgăduit. Dar frumosul acestei meserii nu se o linişte deplină şi îndeletnicirile, pentru că muncitorii nu-s deloc ţe­sători cum s-ar putea crede luîn­­du-ne după titulatura întreprinderii, ci... gravori în metal. Ce fac ei ? lasă cucerit cu una cu două. Sînt mo­dele care-şi cer pe lingă ochi buni şi o răbdare de fier. Poate din această pricină nu toţi devin pînă la urmă gravori, insă perseverenţii au satis­facţii morale care compensează înzecit strădaniile depuse. Despre lucrul acesta ar putea vorbi mai bine Gavril Mureşanu, astăzi ajuns maistru gra­vor, Constantin Stoicescu, pantogra­­fist, Cosm­a Carol, moletor, şi alţii. In afară de faptul că ei au devenit gravori de înaltă calificare, in stare să lucreze in cilindrul de aramă desene a căror perfecţiune, a fost apreciată în repetate rinduri de beneficiari, ei au reuşit să sporească producţia de valţuri imprimate de la 4 într-o lună de zile, la 30. Acum ultima cifră re­prezintă sarcina noastră de plan, care este şi ea depăşită în mod regulat cu 3—4 la sută. Diferenţa se datoreşte trecerii de la gravura cu moleta la gravura cu ajutorul panto­grafului, pro­cedeu care aduce de asemenea şi eco­nomii lunare de material in valoare de aproape 2000 lei .... G­ravorii nu sunt numai realizatorii unor ţesături de mătase de o certă frumuseţe, ci şi inovatori. Şi ino­vatori de prestigiu. Aşa este, spre exem­plu, pantograful realizat de maistrul Petre Vesa, agregat care, spre deose­bire de vechiul tip, are o particula­ritate care se răsfringe pozitiv asupra calităţii desenului; valţul acestuia este de data asta mobil, permiţind o inre­­gistare cit se poate de fidelă a tutu­ror amănuntelor desenului apoi, inova­ţia care se referă la dispozitivul de fotosensibilizare directă pe vatţ a mo­delului, inovaţie care se află Intr-un stadiu de realizare destul de înain­tat, şi care va reprezenta un nou şi important pas făcut înainte in tehnica gravurii in ţesător­ie. P. IONESCU Maistrul Gavril Mureşanu fucind un ultim control modelului care v® 11 reprodus cu ajutorul pantogra­fului pe valţul de aramă Transportul mobilei la domiciliul cumpărătorilor Ca urmare a măsurilor luate de către Direcţia comercială a oraşului Bucu­reşti privind îmbunătăţirea deservirii prin unităţile comerciale din Capitală, începînd de săptămîna viitoare, O.C.L „A mobila“ va trece la o nouă formă de deservire. Transportul mobilei la domi­ciliul cumpărătorilor. Cum se va des­făşura aceasta ? Două din marile magazine de spe­cialitate — „Căminul“ din Piaţa 30 Decembrie şi „Confortul“ din şoseaua Ştefan cel Mare — vor fi amenajate în magazine-expoziţii. Aici se­ vor pre­zenta peste 20 de tipuri de camere, precum şi diverse alte piese — bu­cătării, recamieruri, canapele, fotolii, biblioteci şi altele. Cetăţenii vo­r vi­zita mai întîi expoziţia pentru a alege piesa pe care doresc s-o cumpere. Vinzătorii vor prezenta un catalog cu toate mostrele de stofă existente în depozit, pentru a se indica culoarea și modelul dorit de cetăţean. Se va trece apoi la întocmirea formelor (în cazul cînd vînzarea se face cu plata în rate), sau la achitarea obiectului respectiv. O dată cu aceste formalităţi, cumpă­rătorul va indica adresa — stradă, nu­măr, etaj, apartament, raion, nr. de telefon, precum şi orele în care se află la domiciliu. După Întocmirea tu­turor formalităţilor amintite, operaţi­ile privind transportul de la depozit la maşină, descărcarea şi transportul în apartament se vor face de către orga­nele care au asemenea sarcini. Preţurile pentru operaţiile respec­tive de manipulare şi transport, pe raza teritorială a oraşului Bucureşti, au fost stabilite de o decizie a Co­­mitetului executiv al S.P.C. şi vor fi afişate in magazinele respective. Cit va costa transportul la domici­liu al unei camere? Să presupunem că un cetăţean a cumpărat următoa­rele piese: un dulap cu trei uşi, un divan studio, o masă, 4 scaune şi o toaletă. Indiferent de distanţă, el va plăti pentru transportul la domiciliu suma de 87 lei (in cazul în care une­le piese trebuie demontate, atunci se va achita o taxă în plus). Prin magazinele amintite se vor pune, in continuare la dispoziţia cumpărătorilor şi o serie de articole necesare decorării locuinţelor cum sunt: perdele, covoare, carpete, stofe de mobilă, linoleum şi altele. Direcţia comercială a oraşului Bucureşti va trece în viitor la ex­tinderea acestui gen de deservire și la alte magazine de mobilă din Ca­pitală. R. GR. Concert educativ pentru elevi Fotografia pe care o vedeţi ar pu­tea să figureze şi în albumul Şcolii medii „Matei Basarab". Nu pur şi simplu fiindcă oglindeşte un aspect din viaţa profesorilor şi elevilor, dar mai ales pentru că a fixat momentul inaugural al unei interesante activi­tăţi desfăşurate dincolo de obişnuitele ore de program. Este vorba de primul concert educativ de iniţiere muzicală ţinut în şcoală de către Filarmonica de stat „George Enescu“. Evenimen­tul s-a petrecut joi seara. Muzicolo­gul V. Pop-Băleni a vorbit despre ele­mentele muzicii: melodie, ritm, armo­nie, polifonie. Nu o prelegere propriu­­zisă, ci o expunere pe înţelesul ascul­tătorilor, însoţită de numeroase exem­plificări susţinute de solişti ai Filar­monicii. O formă reuşită de iniţiere, în care noţiunile teoretice s-au împle­tit armonios cu aplicările practice. Şi o bună iniţiativă a Filarmonicii căreia ii urăm să... biseze şi în alte şcoli din Capitală Soluţii valoroase aplicate la I. S. P. F. înlăturarea acţiunii torenţilor, care de­­gradează terenuri pe versanţii munţilor, re­prezintă una din preocupările importante ale Institutului de studii şi proiectări fores­tiere din Capitală. Soluţiile tehnice apli­cate de proiectanţi au condus la reducerea preţului de cost al lucrărilor, la canalele de evacuare a apelor torenţiale, cu peste 50 la suta. Economii însemnate au fost ob­ţinute şi la efectuarea barajelor de greu­tate. Ciclul de comunicări despre istoria Bucureştiului . La Muzeul de istorie a oraşului Bucu­reşti s-a reluat ciclul de comunicări pri­vitoare la istoria oraşului Bucureşti. Ca şi pînă acum conferinţele au loc săptămânal (în fiecare miercuri) în sala de comunicări a muzeului, la ora 19. Conferinţele vor, trata diverse probleme ca: dezvoltarea industrială a oraşului Bucureşti în perioada Regulamentului organic, planul oraşului întocmit de ma­iorul Borroczyn între anii 1844—1846, tipuri sociale bucureştene reflectate în literatura de la mijlocul secolului al XIX-lea, aspecte din cartiere mărgi­naşe ale Bucure­şti­ului anilor 1900—1944, etc. Cea dinţii conferinţă a fost: ..O aşezare geto-dacă cercetată la Căţelu Nou“. Ur­mătoarea comunicare se va intitula: „Aşezări din secolul al XV-lea pe teri­toriul oraşului Bucureşti, în lumina cer­cetărilor arheologice“, şi se va prezenta miercuri 6 noiembrie. Ultimele ştiri sportive 13 NOIEMBRIE ŞI 4 DECEMBRIE RĂSPUNSUL ECHIPEI REAL MADRID Ieri s-a primit răspunsul clubului spaniol de fotbal Real Madrid, privitor la propunerile făcute de Dinamo Bucu­reşti pentru dubla întilnire din C.C.E. la fotbal. Madrilenii au propus datele de 13 noiembrie (Bucureşti) şi 4 de­cembrie (Madrid). Prima dată nu co­respunde cu propunerea dinamoviştilor (20 sau 27 noiembrie), care se men­ţin pentru 20 noiembrie. Tratativele vor continua.­­ Jucînd la Braşov cu Tatian, echipa de fotbal Ştiinţa Timişoara a obţinut victoria cu 2—1 (1—1). Ambele goluri ale Ştiinţei au fost marcate de Popa. GĂRI ŞI AUTOGARI în gările şi aurogările oraşului, toam­na rece şi iarna care se apropie dau de rezolvat la fiecare Început de noiembrie probleme noi, de sezon. Pentru că ori­­cît de plăcute ar fi călătoriile, într-o gară neprimitoare, te simţi ca un musa­fir nepoftit. La capătul de est al trolei­buzului 85 se află una din porţile ora­şului, e drept, nu de amploarea Gării de Nord pentru că din tot traficul de odinioară al Gării de Est au rămas nu­mai patru trenuri de persoane. Se află aici, în schimb Autogara I.R.T.A., la al cărei peron trag de dimineaţă pînă noaptea tîrziu, cîte 40 de autobuze zil­nic. Pînă nu de mult însă, cu tot acest trafic intens, Autogara folosea în incinta gării o cămăruţă vitregă şi mică unde se găseau şi serviciul de mişcare şi casa de bilete şi ghişeul de informaţii. Acum, Autogara I.R.T.A­. dispune de mai multe încăperi, se lucrează în condiţii mai bune, însă au rămas încă nerezol­vate cîteva probleme gospodăreşti. Unde să-ţi laşi, de pildă, valiza sau un alt bagaj dacă ai sosit cu autobuzul şi ai treburi în oraş ? Autogara n-are servi­ciu de primirea bagajelor, i­ar la gară ţi se primeşte valiza numai dacă ai venit cu trenul. Mamele și copiii n-au o ca­meră de odihnă „pentru că prin gară nu trec pasageri în tranzit“. I.R.T.A. ar a­­menaja o asemenea cameră pentru mamă și copil, dacă, din cît e gara de mare, s-ar găsi o încăpere. Cu sosirea sezo­nului friguros, o problemă ca asta n-ar trebui să sufere amînare, ca şi amenajarea de către I.R.T.A. a unei ma­gazii de păstrat lemnele de foc şi căr­bunii necesari încălzirii încăperilor auto­­gării. Asemenea probleme s-ar putea rezol­va uşor, cu atît mai mult cu cît şi sta­ţia G.F.R. Obor şi Autogara I.R.T.A. sînt unităţi ale aceluiaşi minister. 1. Pe linia tramvaielor 23 şi 24, lingă Uzinele „23 August“, se află gara Titan, o altă poartă a oraşului, prin care trec zilnic cîte 16—17 trenuri. Sute de că­lători călătoresc cu aceste trenuri ca şi cum ar merge cu tramvaiul. Şi aici sînt nerezolvate cîteva probleme gospodăreşti ce fac parte din buna deservire a călă­torilor. Bunăoară, se simte nevoia unei săli de aşteptare mai spaţioasă, eventual prin extinderea celei existente. Cu ghi­dul la apropierea iernii te întrebi de ce în sala de aşteptare nu sa construit şi pentru puşic o sobă asemănătoare celor existente în birouri. Nici actualul „Bufet“ care funcţionează afară, într-o baracă, şi este foarte solicitat, de că­lători, nu-şi va m­ai putea continua acti­vitatea în timpul frigului. Fie chiar pro­vizoriu, Direcţia regională G.F.R. trebuie să ia măsuri pentru o deservire mai civi­lizată a călătorilor. ■fc In gara Căţelu, de la capătul tram­vaiului, 28, după cum ne spune şi şeful staţiei, totul e pregătit pentru sezonul rece şi n-ar fi de reproşat decit faptul că interioarele sălii de aşteptare sînt „înfrumuseţate“ cu afişe îngălbenite şi murdare. Pentru informarea călătorilor s-ar putea confecţiona un tablou mai mare cu mersul trenurilor în locul h­îrtiu­­ţe­i minuscule pe care abia o descoperi. Aceiaşi călători, după ce au sosit cu trenul, aşteaptă cu toţi la capătul de linie I.T.B. să vină tramvaiul 28. Aici ghereta de aşteptare este cu totul ne­corespunzătoare pentru iarnă. Pereţii ei sînt neetanşaţi, iar cele patru ferestre sînt deschise şi fără geamuri. ★ In pragul sezonului rece se mai impun aşadar unele măsuri pentru crearea de condiţii mai bune în vederea transpor­tului călătorilor. Direcţia regională C.F.R., I.R.T.A. şi I.T.B.-ul trebuie să dea a­­tenţia cuvenită înlăturării deficienţelor semnalate. M. COSTIN Zedsrt asupra Gării Basarab de. unde pieacă tUplc% p^atepost. călători INSTITUTUL METEOROLOGIC CO­­MU­NIC­A: Azi, la ora 8, în Bucureşti, temperatura aerului a fost de 3 grade. Maxima de ieri in aer a fost de 13 grade iar minima din cursul nopţii de 1 grad. Timpul probabil de mîine. Vremea, se menţine rece mai ales in cursul nopţii. Cerul va fi mai mult senin. Viat potri­vit din est. Temperatura staţionară, mi­nimele vor fi cuprinse Intre minus 2 şi 0 grade iar maximele Intre 10—12 gra­de. Dimineața brumă. Pentru 3, 4 şi 5 noiembrie. Vreme rece mai ales noaptea la începutul in­tervalului apoi in încălzire. Vint slab. Temperatura staţionară la început apoi la c­reștere. Dimineața ceață..

Next