Informatia Bucureştiului, octombrie 1965 (Anul 13, nr. 3778-3803)
1965-10-01 / nr. 3778
S-au deschis facultăţile! Atmosfera sărbătorească intilnită azi-dimineaţa în facultăţile bucureştene a oferit un tablou impresionant, plin de prospeţime, optimism şi entuziasm tineresc. Tradiţionala deschidere a începutului de an universitar i-a reunit, laolaltă, pe studenţi şi membrii corpului didactic, dornici deopotrivă să pornească intr-un nou an de muncă rodnică. Azi, viitorii ingineri, medicii constructori, profesori, economişti etc., şi-au dat întilnire în marile amfiteatre, după lunile de vacanţă petrecute în tabere, în excursii, la munte şi la mare. Toţi au fost întîmpinaţi, încă de la intrarea în facultăţi cu nenumărate saluturi de: „Bine aţi venit!", „Spor la învăţătură în noul an!“ etc. Păşeşte în facultăţi o nouă generaţie — studenţii cincinalului, ai Republicii Socialiste România. In următorii cinci ani şcoala noastră superioară are misiunea de mare răspundere de a pregăti 110 000 cadre cu o înaltă calificare. Îndeplinirea acestei sarcini înseamnă nu numai realizarea cifrei de absolvenţi prevăzută in Directivele Congresului al IX-lea al P.C.R., ci şi, în primul rind, asigurarea unui nivel de pregătire a absolvenţilor, corespunzător cerinţelor actuale şi de perspectivă ale economiei şi ştiinţei. ■ér Bătrîna Universitate — principalul izvor de pregătire a profesorilor — e din nou gălăgioasă. Numeroşi studenţi de la cele 20 de facultăţi din cadrul Universităţii bucureştene s-au adunat în aula Facultăţii de drept pentru a sărbători împreună evenimentul. Amfiteatrul, firesc, e arhiplin cu o oră înaintea celei anunţate, în acest timp au loc dialoguri vesele, revederi exuberante. La ora 10 festivitatea începe. Tovarăşul acad. prof. Gh. Mihoc, rectorul Universităţii, urează studenţilor „Bun venit“, subliniind, totodată, sarcinile ce le revin — atît lor cît şi cadrelor didactice — în anii cincinalului, în vederea formării viitoarelor promoţii de absolvenţi cu o temeinică pregătire profesională, ideologică şi politică. Au urmat alte urări de bun venit pline de căldură. ... Institutul politehnic „Gh. Gheorghiu-Dej“. Emoţionantă inaugurare de an, în marele amfiteatru, în urările calde de „spor la învăţătură în luările la cuvînt ale reprezentanţilor cadrelor didactice şi studenţilor a străbătut aceeaşi vibrantă dragoste şi recunoştinţă pentru partidul nostru, care poartă o părintească grijă dezvoltării şi perfecţionării învăţămintului tehnic superior din ţara noastră. In acest început de an universitar, Institutul politehnic porneşte de la noi şi îmbunătăţite condiţii tehnicomateriale de învăţămînt. Efectivul de studenţi ai cursurilor de zi a crescut la aproape 11 000 de tineri. Numărul cadrelor didactice, cu încă 60, faţă de anul trecut. Condiţiile de viaţă şi învăţătură au fost substanţial îmbunătăţite; în complexul studenţesc de la Regie s-au construit încă trei blocuri noi şi numărul total de locuri în cămine s-a ridicat (Continuare în pag. a III-a) Ileana Barbu Maria Stan Emoţii, entuziasm, bucurie, înainte de Începerea festivităţii de deschidere a noului an universitar Foto: AL. BABIC De unde asemenea pretenfii? Se mai intimplă şi aşa... Să zicem că dai voie, cuiva să folosească un bun care iţi aparţine — orice fel de bun, obiectul nu contează. Din neglijenţă îl strică, apoi vine şi îţi pretinde tot ţie... sâ-l repari. Ori, dacă nu, să-i dai altul in loc ! Vi se pare de necrezut ? Şi totuşi !... La I.A.L. a raionului V. I. Lenin sosit,, o cerere. O semnează opt locatari ai imobilului din strada Sabinelor nr. 75. N-o să-i înşirăm pe toţi, dar măcar pe cîţiva dintre fruntaşii listei : Gheorghe Măciuceanu, Constantin Stoian, Petre Stoian, Amalia Dincă, Nicolae Boşogă... şi aşa mai departe. Ce cer dumnealor? Dar să începem cu... începu-Au primit în folosinţă imobilul de la adresa amintită mai sus, bun al statului. Şi l-au primit în bună stare. Pentru rest, să le dăm cuvîntul chiar lor, citind din cererea trimisă de ei la I.A.L. : „Vă aducem la cunoştinţă că în acest imobil instalaţia electrică este defectă şi necesită reparaţii...“. De ca s-a stricat instalaţia, ce anume defecţiuni prezintă, au constatat tehnicienii de la I.D.E.R., chemaţi la faţa locului. Iată concluziile verificării făcu te de ei : siguranţe necalibrate şi lipsă; derivaţie din doză pentru alimentarea unui loc de lampă şi a unui loc de priză, în conductori neprotejaţi, fixaţi în cuie pe lemn şi zid; aparate slab fixate ; circuite suprasolicitate (priză şi lumină pe acelaşi circuit); etc.; etc. Ce mărturisesc toate aceste defecţiuni — şi o mărturisesc fără nici o putinţă de tăgadă. Că autorii lor sunt înşişi locatarii, că ei le-au provocat, prin neglijenţa şi prin nerespectarea regulamentului pentru exploatarea energiei electrice, care interzice ca cetăţenii să facă singuri, fără autorizaţie, modificări la instalaţiile de lumină. In special, lucrarea (mai bine zis, cîrpăceala) înfăptuită de ei, cu de la sine putere, pentru alimentarea locurilor de lampă şi priză în conductori neprotejaţi, fixaţi la voia întimplării în cuie, pe lemn şi zid, constituie o serioasă abatere de la acest regulament. Era îi face pe autori răspunzători pentru orice accident survenit prin electrocutare sau chiar incendiu. Au luat în primire o instalaţie electrică în bună stare, pe care au deteriorat-o. Şi ce au găsit de cuviinţă să facă mai departe ? Cităm iarăşi din cererea trimisă la I.A.L. : ...defecţiunile constatate de tehnicienii de la I.D.E.R. sîntsemnalate în adresa cu nr. 32354 care ne-a fost trimisă nouă, locatarilor şi rare adresă... v-o înaintăm dumneavoastră“. Cu alte cuvinte , poftiţi să reparaţi stricăciunile făcute de noi. Atît și... bună ziua ! E. Bodnariuc PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ! INFORMAT/Am AL COMITETULUI ORĂŞENESC BUCUREŞTI AL P. C. R. ŞI Al SFATULUI POPULAR AL ORAŞULUI BUCUREŞTI I Anul XIII — Nr. 3778 4 PAGINI — 25 BANI Vineri 1 octombrie 1965 Cu planul pe 9 luni depăşit • Trustul local de cofetării şi răcoritoare nr. 1 a îndeplinit planul de desfacere a mărfurilor pe primele nouă luni în proporţie de 105,7 la sută. Planul producţiei proprii a fost realizat in proporţie de 101,5 la sută. In primele nouă luni colectivul organizaţiei a realizat beneficii peste plan însumînd 574 000 lei, iar economii la cheltuielile de circulaţie de 140 000 lei. • O.C.L. „Mobila" a realizat planul de desfacere pe cele trei trimestre. Totodată s-au obţinut 520 000 lei beneficii şi 300 000 lei economii suplimentare la cheltuielile de circulaţie. Trustul alimentaţiei publice locale Bucureşti a realizat planul de desfacere pe nouă luni în proporţie de 101,7 la sută. Totodată, pe aceeaşi perioadă, s-au obţinut economii suplimentare la cheltuielile de circulaţie de 3 320 000 lei, iar beneficii suplimentare de 3 290 000 lei. • O.C.L. „Textila" II a îndeplinit planul de desfacere a mărfurilor pe trimestrul III în proporţie de 109 la sută. In primele opt luni ale anului s-au realizat 1 050 000 lei beneficii suplimentare şi 260 000 lei economii la cheltuielile de circulaţie. • O.C.L. „Tehnometal" a realizat planul de desfacere pe trimestrul III în proporţie de 103,2 la sută. In aceeaşi perioadă s-au realizat beneficii suplimentare de 420 000 lei şi economii la cheltuielile de circulaţie însumînd 158 000 lei. Institutul de proiectări miniere... Dialoguri cu cărbunele. Cu toate minereurile inventate de natură. Cu problemele abatajelor frontale complet mecanizate, ale îmbogăţirii în zestrea de fier, ale purificării baritei româneşti. Sunt dialoguri sui generis. Mute şi pasionante. Căci sunt înfruntări de creaţie ale inginerilor proiectanţi, cu datele propriilor proiecte. Replici de tehnică modernă. Argumente de maximă eficienţă economică. Soluţii optime de securitate a muncii. Iată parametri de creaţie care stau la baza studiilor şi proiectelor institutului. In strînsă colaborare cu Institutul de cercetări miniere, cu specialiştii din cadrul direcţiilor generale ale Ministerului Minelor şi cu tehnicienii din exploatările miniere, colectivul institutului elaborează anual sute de proiecte legate de dezvoltarea industriei miniere. In materie de cărbune, bunăoară, potrivit sarcinilor din Directivele Congresului al IX-lea al P.C.R., colectivul se preocupă intens de problemele punerii în valoare a rezervelor de huilă din bazinul Văii Jiului și a celor de lignit din Oltenia. Aceste mari rezervoare vor trebui să-şi dea din plin contribuţia la cele 20—22 milioane tone, pe care industria carboniferă - le va furniza economiei naţionale în 1970. Actualitatea şi pregătirea tehnică a viitorului comportă, în acest sector, nenumărate probleme de studiu şi proiectare. Mecanizarea lucrărilor de înaintare, bunăoară, in domeniul galeriei. Modalitatea cla© Un triumfător „marş" subteran © Congelarea rocilor © Cochetăria cu magnetul şi valorificarea ei © Ciclon artificial si că de săpare comportă explozivi. Complicaţii tehnice. Grevări de timp. Implicaţii asupra productivităţii. Şi iată, proiecte referitoare la lignitul din Oltenia, prevăzînd înaintarea cu combine. Colectivul de proiectare, condus de ing. Radu Stelu, a efectuat o intensă muncă. Cunoaşterea temeinică a terenului, a literaturii de specialitate, precum şi diferite vizite de documentare peste hotare, în vederea studierii celor mai noi metode de exploatare şi a celor mai moderne tipuri de maşini şi utilaje — au condus colectivul la alegerea şi definitivarea celor mai potrivite soluţii. Graţie! acestora, roca din front se trezeşte azi din milenarul pat geologic, intr-un izbitor contact cu modernul. Combina PK3 taie, transportă, evacuează. Un fel de triumfător marş subteran, cu un ritm lunar de 150— 200 metri galerie gata de lucru (cu susţinere definitivă). O replică modernă la înaintarea clasică de 50 m lunar. La ora cînd scriem aceste rînduri, in proaspăta geografie carboniferă a Văii Metrului se experimentează o soluţie tehnologică nouă, elaborată în institut: abatajul frontal complet mecanizat. Spre deosebire de alte tipuri de abataj, cel frontal prezintă două mari avantaje : posibilitatea concentrării producţiei şi mecanizarea complexă. Complexă , pentru că, intr-un abataj, se pune nu numai problema extracţiei şi transportului la zi, dar şi asigurarea locului imediat de muncă. Şi, la acest capitol, intervine eterna problemă minieră a susţinerii masei telurice de deasupra acoperişului. Tehnica înaintării înseamnă, în ultimă instanţă, o nesfîrşită succesiune de deplasări (Continuare în pag. a III-a) Constanta Bratu Replici de tehnica moderna Munca de proiectare nu are nimic spectaculos dar e plină de satisfacții, în fotografie: proiectanta Clarice Niculescu. COTIDIANA Săptamina poeției începe azi săptămîna poeziei, şapte zile în care poeții se întîlnesc cu cititorii lor, nu pe calea literei tipărite, sau a undelor radiofonice, ci printr-un contact nemijlocit : scriitorii citesc, cititorii ascultă. Este o confruntare vie și fertilă, demonstrînd, peste observaţiile venite din sală, cît de iubit şi aşteptat este versul, intrat în viaţa cotidiană a omului, şi pe uşa lui din faţă. Orfană a îndeletnicirilor intelectuale de odinioară, socotită decenii lungi şi grele inutilă, dacă nu ridicolă, poezia stă azi pe masă lîngă pîine, ridicată la o demnitate Supremă, socotită aliment necesar. Mihail Eminescu, mort la treizeci și nouăde ani, pe un pat de ospiciu, Panait Cerna, mistuit înainte de a împlini vîrsta „Luceafărului", de ftizie, Traian Demetrescu sau George Coșbuc, n-au năzuit nici în visele lor cele mai fantastice, la cinstea de care se bucură astăzi urmaşii lor. Nici între cele două războaie mondiale poezia nu a avut parte de un regim mai fericit. Stau mărturie plachetele de versuri scoase pe atunci de scriitori cu banii proprii, şi cu preţul unor grele privaţiuni, în ediţii care nu treceau de cinci sute de exemplare, îngălbenite, ofensate, prin librării. Versul românesc nu putea concura cu Pittigrili, şi dovada cea mai elocventă e principiul care circula, cinic, prin cafenelele literare ale timpului: „poezia e bună cu o singură condiţie, să te laşi de ea la vreme“. Într-o ţară din care a fost exclusă exploatarea şi înjosirea omuluide către om, poezia şi-a redobîndit epoletul, prestigiul, stima şi dragostea unanimă. Avem o săptămînă a poeziei, fiindcă trăim o poezie a săptămînii, a lunilor şi a anilor noştri. De fapt, dacă stau şi mă socot bine, săptămîna poeziei fine tot tirisul, și va dura toată viata. ms* . Aici locuiesc eu ! Foto : OCTAVIAN RADULESCU (Fotografie primită în cadrul concursului „București In anii sesenatului“) Consfătuire pe tema bunei deserviri Zilele trecute, lucrătorii din reţeaua de desfacere a O.C.L. „Alimentara“ din raionul 23 August, precum şi invitaţii lor, membri ai echipelor de control obştesc şi cumpărători, au participat la o interesantă consfătuire pe tema bunei deserviri. Expunerea făcută de către directorul organizaţiei comerciale şi intitulată „îmbunătăţirea continuă a deservirii cumpărătorilor prin magazinele Alimentara“ a scos în evidenţă multe dintre metodele şi iniţiativele bune utilizate de lucrători precum şi lipsurile ce mai persistă. Participanţii la discuţii s-au referit la diferite aspecte concrete ale activităţii comerciale. Propunerile şi sugestiile făcute vor fi studiate în vederea cuprinderii lor într-un plan de măsuri menit să contribuie la îmbunătăţirea deservirii cumpărătorilor. TELEGRAMELE EXTERNE ......— anunţa: MOSCOVA. Azi, s-a deschis la Kremlin cea de-a 6-a sesiune a Sovietului Suprem al U.R.S.S. Va fi examinată problema îmbunătăţirii conducerii industriei şi vor fi aprobate decretele Prezidiului Sovietului Suprem. Kiril Mazurov, prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. a prezentat raportul cu privire la îmbunătăţirea conducerii industriei sovietice, NEW YORK. La sediul Organizaţiei Naţiunilor Unite s-a anunţat că ministrul afacerilor externe al Venezuelei, Luis Vidal Zaglio, a preluat de la 1 octombrie funcţia de preşedinte al Consiliului de Securitate în locul reprezentantului S.U.A., Artur Goldberg, care a deţinut acest post în luna septembrie, ATENA. Ieri seara a avut loc la Atena o reuniune restrînsă a cabinetului grec în legătură cu poziţia pe care o va adopta delegaţia Greciei la O.N.U. cu prilejul dezbaterilor asupra problemei cipriote. BRASILIA. Preşedintele Braziliei, Humberto Castello Branco, a semnat convenţia O.I.M. (Organizaţia Internaţională a Muncii), care interzice discriminarea la angajări pe motive de rasă, sex, opinie şi origină socială. LA STOCKHOLM s-a anunţat că premiul Nobel în domeniul medicinii şi biologiei va fi decernat în acest an la 14 octombrie, iar pentru chimie şi fizică la 21 octombrie. sesiune ci comunicari tEHNICO-ŞTIINJIFICE In sala Casei tehnice a Consiliului local al sindicatelor, din calea Victoriei nr. 118, au început, azi dimineaţă, lucrările celei de a doua sesiuni de comunicări tehnico-ştiinţifice a Institutului de proiectare a construcţiilor şi instalaţilor de gospodărie comunală — I.P.G.C. La lucrările sesiunii, care se vor desfăşura azi şi mâine, participă reprezentanţi ai C.S.C.A.S., C.S.P., ai C.S.A.P.C., din ţară şi din Bucureşti, vicepreşedinţi ai sfaturilor populare regionale, reprezentanţi ai I.T.B. şi I.C.A.R., ai unor institute de proiectări. Prezenţe româneşti peste hotare • Aseară, Emanuel Elenescu a plecat în R.P. Polonă, în turneul pe care îl efectuează el va dirija, două concerte în oraşele Poznan şi Opole, în program : lucrări de Beethoven, Debussy, Doru Popovici şi alţii. • în urma succesului obţinut in luna mai în Republica Democrată Germană, Elena Botez, solistăa Operei de stat din Timişoara, a fost invitată să-şi dea concursul la alte cîteva spectacole. Răspunzînd invitaţiei, ea a plecat azi dimineaţă spre R.D.G. unde, pe scena Teatrului „Berolina" va apărea, împreună cu Dan Iordăchescu, într-un concert internaţional radiotelevizat. 1 Cursuri pentru obţinerea carnetului de conducere gradul I La şcoala de şoferi amatori şi motociclişti a M.T.Tc., din str. Batiştei nr. 63, va începe insurind un nou ciclu de lecţii teoretice şi practice pentru obţinerea carnetului de conducere gradul I. înscrierile, precum şi unele informaţii suplimentare privind durata şcolarizării, depunerea actelor etc. se pot lua zilnic, între orele 8 şi 11, de la secretariatul şcolii. „Cursa scîntm SEMIETAPA DE AZI DIMINEAŢĂ Etapa de azi a „Cursei Scînteii" e împărţită în două semietape. Prima dintre acestea a avut loc în cursul dimineţii, şi s-a desfăşurat, între Băile Herculane şi Orşova (28,4 km), individual contra cronometrului. A cîştigat HOLST (Olanda) cu timpul de 39'57'', urmat C. Dumitrescu cu 40:05, Gawliczek (Polonia) cu 40:45, Schouten (Olanda) cu 41:01, Heynig (Olanda) cu 41:06, Moiceanu cu 41:10, Dippold (R. D. Germană) și Gera cu cîte 41:28, Franchini (Italia) cu 41:30, Ardeleanu cu 41:38. Dacă s-ar întocmi un clasament general după această semietapă, în frunte ar fi tot Gawliczek, secondat însă la o „distanţă" mai mare (52”) de Moiceanu, după care ar urma Dippold la P28", Voigtländer (R. D. Germană) la 1'55”, Gera la 2'37”, Holst la 4'54” etc. BULETIN METEOROLOGIC INSTITUTUL METEOROLOGIC COMUNICĂ : Azi, la ora 8, în București, temperatura aerului a fost de 33 grade. Maxima de ieri în aer a fost de 29 de grade, iar minima din cursul nopţii de 10 grade. Timpul probabil de mîine . Vremea se menţine frumoasă şi călduroasă, cu cerul variabil, mai mult senin. Vînt slab pînă la potrivit. Temperatura minimă va oscila intre 10 şi 12 grade, iar maxima între 27 şi 29 de grade. Dimineaţa ceaţă. Pentru 3, 4 şi 5 octombrie ! Vreme in general frumoasă. Cer variabil. Vînt slab. Dimineața ceaţă slabă. Cursurile dle ridicare a calificării la nivelul cerinţelor Si au dăm vizi.___ re istrsre Miseiei Anecdota e următoarea : un soţ, exasperat de slabele cunoştinţe culinare ale consoartei, o înscrie la un curs practic pentru gospodine. După cîteva luni, fiindcă progresele întîrziau, soţul o întreabă: „Dar bine, dragă, n-ai învăţat încă să găteşti nimic ?“. La care soţia răspunde cu drăgălăşenie: „Măi ai şi tu un pic de răbdare. Deocamdată, am ajuns cu lecţiile la diferenţele de climă dintre Ecuator şi Polul nord“. Cum se împacă nevoia de sarmale cu divagaţiile geografice ale cursului, anecdota nu ne spune. Depăşind însă tărîmul butadei, asistăm uneori, la transpunerea acesteia intr-o nedorită realitate. Iată-ne, de pildă, la Fabrica de ventilatoare. Avem în faţă tematica cursurilor de ridicare a calificării şi de specializare, care încep în curind. Rostul lor ? Cît se poate de limpede : continua înnoire şi adîncire a cunoştinţelor profesionale ale muncitorilor, maiştrilor, tehnicienilor în pas cu creşterea progresului tehnic. De la această necesitate obiectivă ar fi trebuit să pornească şi organizarea cursurilor in fabrica sus-amintită. Spunem: ar fi trebuit. De ce ? Să ne adresăm tematicii. Ce învaţă şi cum învaţă controlorii Primul curs, inaugurat zilele acestea, cuprinde pe controlorii de calitate, împărţiţi în două grupe : o parte, pentru specializare, cealaltă, pentru ridicarea calificării. La cursul de specializare participă, cu ce şi firesc, lucrători ai serviciului de control tehnic, cu bogată experienţă profesională. Ce învaţă ei în plus, ce noutăţi ale tehnicii moderne li se relevă ? Iată, fără comentarii, lecţiile din prima parte a cursului, cu orele rezervate fiecăreia : structura organizatorică a serviciului C.T.C. (fi ore) sarcinile de bază şi atribuţiile controlorilor tehnici de calitate (6 ore); principii de bază şi factorii care influenţează organizarea şi activitatea serviciului C.T.C. (6 ore); relaţiile organizării serviciului C.T.C. în întreprindere (4 ore). Aşadar, 22 de ore, deci, minimum 10 săptămâni d» gijs, controlorii «. ţi în re» rr î mpi ţvnnî d InÎTC SI __ dJ VOT face altceva decit să recapituleze „teoretic“ care le este menirea în producţie...în schimb, pentru lecţia „Metode ”(Continuare în pag. a III-a) Sorin Heiban — Astăzi despre ce să vă mai vorbesc, că am epuizat toate subiectele ! Controlorul : — Am o idee! Să ne vorbiţi o dată şi despre specificul muncii noastre.