Informatia Bucureştiului, octombrie 1965 (Anul 13, nr. 3778-3803)

1965-10-01 / nr. 3778

S-au deschis facultăţile! Atmosfera sărbătorească intilnită azi-dimineaţa în facultăţile bucu­­reştene a oferit un tablou im­presionant, plin de prospeţime, opti­mism şi entuziasm tineresc. Tradi­ţionala deschidere a începutului de an universitar i-a reunit, laolaltă, pe studenţi şi mem­brii corpului di­dactic, dornici de­opotrivă să por­nească intr-un nou an de muncă rod­­nică. Azi, viitorii in­gineri, medicii constructori, pro­fesori, economişti etc., şi-au dat în­­tilnire în marile amfiteatre, după lunile de vacanţă petrecute în tabe­re, în excursii, la munte şi la mare. Toţi au fost întîm­­pinaţi, încă de la intrarea în facul­tăţi cu nenumăra­te saluturi de: „Bine aţi venit!", „Spor la învăţătu­ră în noul an!“ etc. Păşeşte în fa­cultăţi o nouă ge­neraţie — studen­ţii cincinalului, ai Republicii Socia­liste România. In următorii cinci ani şcoala noa­stră superioară are misiunea de mare răspundere de a pregăti 110 000 cadre cu o înaltă calificare. Îndepli­nirea acestei sarcini înseamnă nu numai realizarea cifrei de absolvenţi prevăzută in Directivele Congresu­lui al IX-lea al P.C.R., ci şi, în primul rind, asigurarea unui nivel de pre­gătire a absolvenţilor, corespunzător cerinţelor actuale şi de perspectivă ale economiei şi ştiinţei. ■ér Bătrîna Universitate — principalul izvor de pregătire a profesorilor — e din nou gălăgioasă. Numeroşi stu­denţi de la cele 20 de facultăţi din cadrul Universităţii bucureştene s-au adunat în aula Facultăţii de drept pentru a sărbători împreună eveni­mentul. Amfiteatrul, firesc, e arhi­plin cu o oră înaintea celei anunţate, în acest timp au loc dialoguri vesele, revederi exuberante. La ora 10 festivitatea începe. To­varăşul acad. prof. Gh. Mihoc, rec­torul Universităţii, urează studenţi­lor „Bun venit“, subliniind, totodată, sarcinile ce le revin­ — atît lor cît şi cadrelor didactice — în anii cinci­nalului, în vederea formării viitoa­relor promoţii de absolvenţi cu o te­meinică pregătire profesională, ideo­logică şi politică. Au urmat alte urări de bun venit pline de căldură. ... Institutul politehnic „Gh. Gheor­­ghiu-Dej“. Emoţionantă inaugurare de an, în marele amfiteatru, în ură­rile calde de „spor la învăţătură în luările la cuvînt ale reprezentan­ţilor cadrelor didactice şi studenţi­lor a străbătut aceeaşi vibran­tă dragoste şi recunoştinţă pen­tru partidul nostru, care poartă o părintească grijă dezvoltării şi per­fecţionării învăţămintului tehnic su­perior din ţara noastră. In acest început de an universitar, Institutul politehnic porneşte de la noi şi îmbunătăţite condiţii tehnico­­materiale de învăţămînt. Efectivul de studenţi ai cursurilor de­ zi a cres­cut la aproape 11 000 de tineri. Nu­mărul cadrelor didactice, cu încă 60, faţă de anul trecut. Condiţiile de viaţă şi învăţătură au fost substan­ţial îmbunătăţite; în complexul stu­denţesc de la Regie s-au construit încă trei blocuri noi şi numărul to­tal de locuri în cămine s-a ridicat (Continuare în pag. a III-a) Ileana Barbu Maria Stan Emoţii, entuziasm, bucurie, înainte de Începerea festivităţii de deschidere a noului an universitar Foto: AL. BABIC De unde asemenea pretenfii? Se mai intimplă şi aşa... Să zicem că dai voie, cuiva să folosească un bun care iţi aparţine — orice fel de bun, obiectul nu contează. Din neglijenţă îl strică, apoi vine şi îţi pretinde tot ţie... sâ-l repari. Ori, dacă nu, să-i dai altul in loc ! Vi se pare de necrezut ? Şi totuşi !... La I.A.L. a raionului V. I. Lenin sosit,, o cerere. O semnează opt locatari ai imobilului din strada Sabinelor nr. 75. N-o să-i înşirăm pe toţi, dar măcar pe cîţiva dintre fruntaşii listei : Gheor­­ghe Măciuceanu, Constantin Stoian, Pe­tre Stoian­, Amalia Dincă, Nicolae Bo­­şogă... şi aşa mai departe. Ce cer dum­nealor? Dar să începem cu... începu-Au primit în folosinţă imobilul de la adresa amintită mai sus, bun al statu­lui. Şi l-au primit în bună stare. Pentru rest, să le dăm cuvîntul chiar lor, ci­tind din cererea trimisă de ei la I.A.L. : „Vă aducem la cunoştinţă că în acest imobil instalaţia electrică este defectă şi necesită reparaţii...“. De ca s-a stricat instalaţia, ce anume defecţiuni prezintă, au constatat tehni­cienii de la I.D.E.R., chemaţi la faţa locului. Iată concluziile verificării făcu­ te de ei : siguranţe necalibrate şi lipsă; derivaţie din doză pentru alimentarea unui loc de lampă şi a unui loc de priză, în conductori neprotejaţi, fixaţi în cuie pe lemn şi zid; aparate slab fixate ; circuite­ suprasolicitate (priză şi lumină pe acelaşi circuit); etc.; etc. Ce mărturisesc toate aceste defecţiuni — şi o mărturisesc fără nici o putinţă de tăgadă. Că autorii lor sunt înşişi lo­catarii, că ei le-au provocat, prin negli­jenţa şi prin nerespectarea regulamen­tului pentru exploatarea energiei elec­trice, care interzice ca cetăţenii să facă singuri, fără autorizaţie, modificări la instalaţiile de lumină. In special, lucra­rea (mai bine zis, cîrpăceala) înfăptuită de ei, cu de la sine putere, pentru ali­mentarea locurilor de lampă şi priză în conductori neprotejaţi, fixaţi la voia întimplării în cuie, pe lemn şi zid, con­stituie o serioasă abatere de la acest regulament. Era îi face pe autori răs­punzători pentru orice accident survenit prin electrocutare sau chiar incendiu. Au luat în primire o instalaţie elec­trică în bună stare, pe care au deterio­rat-o. Şi ce au găsit de cuviinţă să facă mai departe ? Cităm iarăşi din cererea trimisă la I.A.L. : ...defecţiunile consta­tate de tehnicienii de la I.D.E.R. sînt­­semnalate în adresa cu nr. 32354 care ne-a fost trimisă nouă, locatarilor şi rare adresă... v-o înaintăm dumnea­voastră“. Cu alte cuvinte , poftiţi să re­paraţi stricăciunile făcute de noi. Atît și... bună ziua ! E. Bodnariuc PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ! INFORMA­T/A­­m AL COMITETULUI ORĂŞENESC BUCUREŞTI AL P. C. R. ŞI Al SFATULUI POPULAR AL ORAŞULUI BUCUREŞTI I Anul XIII — Nr. 3778 4 PAGINI — 25 BANI Vineri 1 octombrie 1965 Cu planul pe 9 luni depăşit • Trustul local de cofetării şi ră­coritoare nr. 1 a îndeplinit planul de desfacere a mărfurilor pe primele nouă luni în proporţie de 10­5,7 la sută. Pla­nul producţiei proprii a fost realizat in proporţie de 101,5 la sută. In pri­mele nouă luni colectivul organizaţiei a realizat beneficii peste plan însu­­mînd 574 000 lei, iar economii la cheltuielile de circulaţie de 140 000 lei. • O.C.L. „Mobila" a realizat planul de desfacere pe cele trei trimestre. Totodată s-au obţinut 520 000 lei be­neficii şi 300 000 lei economii supli­mentare la cheltuielile de circulaţie.­­­ Trustul alimentaţiei publice lo­­cale­ Bucureşti a realizat planul de desfacere pe nouă luni în proporţie de 101,7 la sută. Totodată, pe aceeaşi perioadă, s-au obţinut economii supli­mentare la cheltuielile de circulaţie de 3 320 000 lei, iar beneficii supli­mentare de 3 290 000 lei. • O.C.L. „Textila" II a îndeplinit planul de desfacere a mărfurilor pe trimestrul III în proporţie de 109 la sută. In primele opt luni ale anului s-au realizat 1 050 000 lei beneficii su­plimentare şi 260 000 lei economii la cheltuielile de circulaţie. • O.C.L. „Tehnometal" a realizat planul de desfacere pe trimestrul III în proporţie de 103,2 la sută. In ace­eaşi perioadă s-au realizat beneficii suplimentare de 420 000 lei şi economii la cheltuielile de circulaţie însumînd 158 000 lei. I­nstitutul de proiectări miniere... Dialoguri cu cărbunele. Cu toate minereurile inventate de natură. Cu problemele abatajelor fron­tale complet mecanizate, ale îmbo­găţirii în zestrea de fier, ale purifi­cării baritei româneşti. Sunt dialoguri sui generis. Mute şi pasionante. Căci sunt înfruntări de creaţie ale ingi­nerilor proiectanţi, cu datele propri­ilor proiecte. Replici de tehnică mo­dernă. Argumente de maximă efi­cienţă economică. Soluţii optime de securitate a muncii. Iată parametri de creaţie care stau la baza studiilor şi proiectelor institutului. I­n strînsă colaborare cu Institu­tul de cercetări miniere, cu specialiştii din cadrul direcţiilor generale ale Ministerului Minelor şi cu tehnicienii din exploatările mi­niere, colectivul institutului elabo­rează anual sute de proiecte legate de dezvoltarea industriei miniere. In materie de cărbune, bunăoară, potri­vit sarcinilor din Directivele Con­gresului al IX-lea al P.C.R., colectivul se preocupă intens de problemele punerii în valoare a rezervelor de huilă din bazinul Văii Jiului și a celor de lignit din Oltenia. Aceste mari rezervoare vor trebui să-şi dea din plin contribuţia la cele 20—22 milioane tone, pe care industria car­boniferă - le va furniza economiei na­ţionale în 1970. Actualitatea şi pre­gătirea tehnică a viitorului comportă, în acest sector, nenumărate probleme de studiu şi proiectare. Mecanizarea lucrărilor de înaintare, bunăoară, in domeniul galeriei. Modalitatea cla­© Un triumfător „marş" sub­teran © Congelarea rocilor © Cochetăria cu magnetul şi va­lorificarea ei © Ciclon artificial si că de săpare comportă explozivi. Complicaţii tehnice. Grevări de timp. Implicaţii asupra productivităţii. Şi iată, proiecte referitoare la lignitul din Oltenia, prevăzînd înaintarea cu combine. Colectivul de proiectare, condus de ing. Radu Stelu, a efectuat o intensă muncă. Cunoaşterea temei­nică a terenului, a literaturii de spe­cialitate, precum şi diferite vizite de documentare peste hotare, în vederea studierii celor mai noi metode de exploatare şi a celor mai moderne tipuri de maşini şi utilaje — au con­dus colectivul la alegerea şi defini­tivarea celor mai potrivite soluţii. Graţie! acestora, roca din front se trezeşte azi din milenarul pat geo­logic, intr-un izbitor contact cu mo­dernul. Combina PK3 taie, transportă, evacuează. Un fel de triumfător marş subteran, cu un ritm lunar de 150— 200 metri galerie gata de lucru (cu susţinere definitivă). O replică mo­dernă la înaintarea clasică de 50 m lunar. L­a ora cînd scriem aceste rîn­­duri, in proaspăta geografie car­boniferă a Văii Metrului se ex­perimentează o soluţie tehnologică nouă, elaborată în institut: abatajul frontal complet mecanizat. Spre deo­sebire de alte tipuri de abataj, cel frontal prezintă două mari avantaje : posibilitatea concentrării producţiei şi mecanizarea complexă. Complexă , pentru că, intr-un abataj, se pune nu numai problema extracţiei şi trans­portului la zi, dar şi asigurarea lo­cului imediat de muncă. Şi, la acest capitol, intervine eterna problemă mi­nieră a susţinerii masei telurice de deasupra acoperişului. Tehnica îna­intării înseamnă, în ultimă instanţă, o nesfîrşită succesiune de deplasări (Continuare în pag. a III-a) Constanta Bratu Replici de tehnica moderna Munca de proiectare nu are nimic spectaculos dar e plină de satisfacții, în fotografie: proiectanta Clarice Niculescu. COTIDIANA Săptamina poeției începe azi săptămîna poeziei, şapte zile în care poeții se întîlnesc cu cititorii lor, nu pe calea literei tipărite, sau a undelor radiofonice, ci printr-un contact nemijlocit : scriitorii citesc, cititorii ascultă. Este o confruntare vie și fertilă, de­­monstrînd, peste observaţiile venite din sală, cît de iubit şi aşteptat este versul, intrat în viaţa cotidiană a omului, şi pe uşa lui din faţă. Orfană a îndeletnicirilor intelectuale de odi­nioară, socotită decenii lungi şi grele inutilă, dacă nu ridicolă, poezia stă azi pe masă lîngă pîine, ridicată la o demnitate Supremă, socotită aliment necesar. Mihail Eminescu, mort la treizeci și nouă­­de ani, pe un pat de ospiciu, Panait Cerna, mistuit înainte de a împlini vîrsta „Luceafărului", de ftizie, Traian Demetrescu sau George Coșbuc, n-au năzuit nici în visele lor cele mai fantastice, la cinstea de care se bucură astăzi urmaşii lor. Nici între cele două războaie mondiale poezia nu a avut parte de un regim mai fericit. Stau mărturie plachetele de versuri scoase pe atunci de scriitori cu banii proprii, şi cu preţul unor grele pri­vaţiuni, în ediţii care nu treceau de cinci sute de exemplare, îngălbenite, ofensate, prin librării. Versul românesc nu putea concura cu Pittigrili, şi dovada cea mai elocventă e principiul care circula, cinic, prin cafenelele literare ale timpului: „poezia e bună cu o singură condiţie, să te laşi de ea la vreme“. Într-o ţară din care a fost exclusă exploatarea şi înjosirea omului­­de către om, poezia şi-a redobîndit epoletul, prestigiul, stima şi dragostea unanimă. Avem o săptămînă a poeziei, fiindcă trăim o poezie a săptămînii, a lunilor şi a anilor noştri. De fapt, dacă stau şi mă socot bine, săptămîna poeziei fine tot ti­risul, și va dura toată viata. ms* . Aici locuiesc eu ! Foto : OCTAVIAN RADULESCU (Fotografie primită în cadrul concursului „București In anii sese­­natului“) Consfătuire pe tema bunei deserviri Zilele trecute, lucrătorii din reţeaua de desfacere a O.C.L. „Alimentara“ din raionul 23 August, precum şi invitaţii lor, membri ai echipelor de control obştesc şi cumpărători, au participat la o interesantă consfătuire pe tema bunei deserviri. Expunerea făcută de că­tre directorul organizaţiei comerciale şi intitulată „îmbunătăţirea continuă a de­servirii cumpărătorilor prin magazinele Alimentara“ a scos în evidenţă multe dintre metodele şi iniţiativele bune uti­lizate de lucrători precum şi lipsurile ce mai persistă. Participanţii la discuţii s-au referit la diferite aspecte concrete ale activităţii comerciale. Propunerile şi sugestiile fă­cute vor fi studiate în vederea cuprin­derii lor într-un plan de măsuri menit să contribuie la îmbunătăţirea deservirii cumpărătorilor. TELEGRAMELE EXTERNE ......— anunţa: MOSCOVA. Azi, s-a deschis la Kremlin cea de-a 6-a sesiune a Sovietului Suprem al U.R.S.S. Va fi examinată problema îmbunătăţirii conducerii industriei şi vor fi aprobate decretele Prezidiului Sovietului Suprem. Kiril Mazurov, prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. a prezentat raportul cu privire la îmbunătăţirea conducerii in­dustriei sovietice, NEW YORK. La sediul Organizaţiei Naţiunilor Unite s-a anunţat că ministrul afacerilor externe al Venezuelei, Luis Vidal Zaglio, a preluat de la 1 octombrie funcţia de preşedinte al Consiliului de Securitate în locul reprezentantului S.U.A., Artur Goldberg, care a deţinut acest post în luna septembrie, ATENA. Ieri seara a avut loc la Atena o reuniune restrînsă a ca­­binetului grec în legătură cu poziţia pe care o va adopta delegaţia Gre­ciei la O.N.U. cu prilejul dezbaterilor asupra problemei cipriote. BRASILIA. Preşedintele Braziliei, Humberto Castello Branco, a semnat convenţia O.I.M. (Organizaţia Internaţională a Muncii), care in­terzice discriminarea la angajări pe motive de rasă, sex, opinie şi origină socială. LA STOCKHOLM s-a anunţat că premiul Nobel în domeniul medi­­cinii şi biologiei va fi decernat în acest an la 14 octombrie, iar pentru chimie şi fizică la 21 octombrie. sesiune ci comunicari tEHNICO-ŞTIINJIFICE In sala Casei tehnice a Consiliului local al sindicatelor, din calea Vic­toriei nr. 118, au început, azi dimi­neaţă, lucrările celei de a doua se­­siuni de comunicări tehnico-ştiinţi­­fice a Institutului de proiectare a construcţiilor şi instalaţilor de gos­podărie comunală — I.P.G.C. La lucrările sesiunii, care se vor desfăşura azi şi m­âine, participă re­prezentanţi ai C.S.C.A.S., C.S.P., ai C.S.A.P.C., din ţară şi din Bucureşti, vicepreşedinţi ai sfaturilor populare regionale, reprezentanţi ai I.T.B. şi I.C.A.R., ai unor institute de proiec­tări. Prezenţe româneşti peste hotare • Aseară, Emanuel Elenescu a plecat în R.P. Polonă, în turneul pe care îl efectuează el va dirija, două concerte în oraşele Poznan şi Opo­­le, în program : lucrări de Beetho­ven, Debussy, Doru Popovici şi alţii. • în urma succesului obţinut in luna mai în Republica Democrată Germană, Elena Botez, solistă­­a Operei de stat din Timişoara, a fost invitată să-şi dea concursul la alte cîteva spectacole. Răspu­n­­zînd invitaţiei, ea a plecat azi di­mineaţă spre R.D.G. unde, pe sce­na Teatrului „Berolina" va apărea, împreună cu Dan Iordăchescu, în­tr-un concert internaţional radiote­levizat. 1 Cursuri pentru obţinerea carnetului de conducere gradul I La şcoala de şoferi amatori şi motociclişti a M.T.Tc., din str. Batiştei nr. 6­3, va începe in­­surind un nou ciclu de lecţii teo­retice şi practice pentru obţinerea carnetului de conducere gradul I. înscrierile, precum şi unele in­formaţii suplimentare privind du­rata şcolarizării, depunerea acte­lor etc. se pot lua zilnic, între orele 8 şi 11, de la­ secretariatul şcolii. „Cursa scîntm­ SEMIETAPA DE AZI DIMINEAŢĂ Etapa de azi a „Cursei Scînteii" e împărţită în două semietape. Prima dintre acestea a avut loc în cursul dimineţii, şi s-a desfă­şurat, între Băile Herculane şi Orşova (28,4 km), individual contra cronometrului. A cîştigat HOLST (Olanda) cu timpul de 39'57'', urmat C. Dumitrescu cu 40:05, Gawliczek (Polonia) cu 40:45, Schouten (Olanda) cu 41:01, Heynig (Olanda) cu 41:06, Moicea­­nu cu 41:10, Dippold (R. D. Ger­­mană) și Gera cu cîte 41:28, Fran­­chini (Italia) cu 41:30, Ardeleanu cu 41:38. Dacă s-ar întocmi un cla­sament general după această semi­­etapă, în frunte ar fi tot Ga­­wliczek, secondat însă la o „dis­tanţă" mai mare (52”) de Moicea­­nu, după care ar urma Dippold la P28", Voigtländer (R. D. Germană) la 1'55”, Gera la 2'37”, Holst la 4'54” etc. BULETIN METEOROLOGIC INSTITUTUL METEOROLOGIC CO­MUNICĂ : Azi, la ora 8, în Bucu­rești, temperatura aerului a fost de 33 grade. Maxima de ieri în aer a fost de 29 de grade, iar minima din cursul nopţii de 10 grade. Timpul probabil de mîine . Vremea se menţine frumoasă şi călduroasă, cu cerul variabil, mai mult senin. Vînt slab pînă la potrivit. Tempe­ratura minimă va oscila intre 10 şi 12 grade, iar maxima între 27 şi 29 de grade. Dimineaţa ceaţă. Pentru 3, 4 şi 5 octombrie ! Vreme in general frumoasă. Cer variabil. Vînt slab. Dimineața ceaţă slabă. Cursurile dle ridicare a calificării­ la nivelul cerinţelor Si au dăm vizi.___ re istrsre M­iseiei Anecdota e următoa­rea : un soţ, exasperat de slabele cunoştinţe cu­linare ale consoartei, o înscrie la un curs prac­tic pentru gospodine. După cîteva luni, fiindcă progresele întîrziau, so­ţul o întreabă: „Dar bine, dragă, n-ai învăţat încă să găteşti nimic ?“. La care soţia răspunde cu drăgălăşenie: „Măi ai şi tu un pic de răb­dare. Deocamdată, am ajuns cu lecţiile la dife­renţele de climă dintre Ecuator şi Polul nord“. Cum se împacă nevoia de sarmale cu divagaţii­le geografice ale cursu­lui, anecdota nu ne spu­ne. Depăşind însă tărî­­mul butadei, asistăm u­­neori, la transpunerea acesteia intr-o nedorită realitate. Iată-ne, de pildă, la Fabrica de ven­tilatoare. Avem­ în faţă tematica cursurilor de ridicare a calificării şi de specializare, care în­cep în curind. Rostul lor ? Cît se poate de lim­pede : continua înnoire şi adîncire a cunoştinţe­lor profesionale ale muncitorilor, maiştrilor, tehnicienilor în pas cu creşterea progresului tehnic. De la această ne­cesitate obiectivă ar fi trebuit să pornească şi organizarea cursurilor in fabrica sus-amintită. Spunem: ar fi trebuit. De ce ? Să ne adresăm tematicii. Ce învaţă şi cum învaţă controlorii Primul curs, inaugurat zilele aces­tea, cuprinde pe controlorii de cali­tate, împărţiţi în două grupe : o parte, pentru specializare, cealaltă, pentru ri­dicarea calificării. La cursul de specializare participă, cu c­e şi firesc, lucrători ai serviciu­lui de control tehnic, cu bogată ex­perienţă profesională. Ce învaţă ei în plus, ce noutăţi ale tehnicii mo­derne li se relevă ? Iată, fără comen­tarii, lecţiile din prima parte a cursu­lui, cu orele rezervate fiecăreia : struc­tura organizatorică a serviciului C.T.C. (fi ore) sarcinile de bază şi atribuţiile controlorilor tehnici de calitate (6 ore); principii de bază şi factorii care in­fluenţează organizarea şi activitatea serviciului C.T.C. (6 ore); relaţiile or­ganizării serviciului C.T.C. în între­prindere (4 ore). Aşadar, 22 de ore, deci, minimum 10 săptămâni d» gijs, controlorii «. ţi în re» rr î mpi ţvnnî d­ InÎTC SI __ d­J VOT face altceva decit să recapituleze „teo­retic“ care le este menirea în produc­ţie...­în schimb­, pentru lecţia „Metode ”­­(Continuare în pag. a III-a) Sorin Heiban — Astăzi despre ce să vă mai vorbesc, că am epuizat toate subiectele ! Controlorul : — Am o idee! Să ne vorbiţi o dată şi despre specificul muncii noastre.

Next