Informatia Bucureştiului, februarie 1966 (Anul 14, nr. 3882-3905)

1966-02-01 / nr. 3882

• Primele tipuri de baterii de 1,5 volţi, livrate magazinelor De mai mult timp, la Fabrica de pile şi baterii galvanice, care funcţionează în cadrul Fabricii de cabluri şi materiale electro­­izolante, se lucrează intens pen­tru pregătirea începerii produc­ţiei de baterii. După numeroase studii şi ex­perimentări, tehnologia a fost pusă la punct şi fabricaţia de serie a şi început. Azi dimineaţă, conducerea serviciului producţie al între­prinderii ne-a informat că pri­mul lot de 12 500 de baterii tip R20C de 1,5 volţi (pentru apa­ratele cu tranzistori) a şi fost livrat magazinelor de speciali­tate. Peste cîteva zile, alte noi tipuri de baterii vor fi puse la dispoziţia cumpărătorilor. INTILNIRE CU REALIZATORII FILMULUI „ŞAH LA REGE" Mîine, la ora 18:15, la cine­matograful „Victoria" va avea loc o întilnire a spectatorilor cu realizatori şi interpreţi ai filmului „Şah la rege“. Vor participa regizorul şi inter­pretul Haralambie Boroş, o­­peratorul Gheorghe Fischer şi actorii Emil Botta, Silvia Năstase, Elena Maria-Vitas. mf..................mv, II I11PII:? . fill i k a Vi v! :­ «Ky/iy.»; 4 Y"; A3 • , ^ w I A . In repetiţie la Teatrul naţional „I. I. Caragiale“ Zilele viitoare va intra în repetiţie la Teatrul naţional „I. L. Caragiale“ o nouă piesă. Este vorba de „Copiii pămîn­­tului“ de Andrei Corteanu — piesă scrisă în perioada dintre cele două războaie. Regia viitorului spectacol ar­­­parţine lui Marcel Anghelescu. • Artişti români peste hotare Cuplul de balerini Tudose Martinică şi Maria Negrea, de la Teatrul satiric-muzical „Con­stantin Tănase“ a plecat azi dimineaţă la Paris. In turneu balerinii români vor susţine mai multe spectacole la Teatrul „Olympia“.­ ­ EXPOZIŢIE A ARTIŞTILOR AMATORI Cercul de artă plastică de ama­tori de la clubul „Justiţia” a des­chis ieri o expoziţie de pictură, sculptură şi grafică. Sunt expuse aproximativ 40 de lucrări care au fost realizate sub îndrumarea ar­tistului plastic Eugen Gîscă, in­structorul acestui cerc. PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ ! INFORMA­ŢI­A ZIAR AL COMITETUIUI ORĂŞENESC BUCUREŞTI AL P. C. R. ŞI AL SFATULUI POPULAR AL ORAŞULUI BUCUREŞTI Anul XIII—Nr. 3882 4 PAGINI 25 BANI Marţi 1 februarie 1966 Ecouri pe marginea articolului_____________ „O ÎNTREBARE ŞI MAI MULTE RĂSPUNSURI" înzestrarea tehnică tot mai com­plexă a întreprinderilor determină, în aceeaşi măsură, şi o sporire a sarcinilor serviciilor mecanic şef care, după cum se ştie, au menirea să se ocupe, în primul rînd, de întreţinerea ş­­i repararea utilajelor, lată de ce mi s-a părut util pentru propria mea activitate profesională articolul „O întrebare şi mai multe răspunsuri", publicat în ziarul „Informaţia Bucu­­reştiului" nr. 3860. Multe probleme subliniate în acest articol se potrivesc şi serviciului mecanic şef al Fabricii de ţigarete - Bucureşti, pe care îl în:- conduc. Şi nici nu este de mirare o • •V • . asemenea apropiere între fabrici cu profil diferit, ţinînd seama de faptul că „mecanicul şef* are anumite co­ordonate comune, independent de ' ‘ caracterul producţiei întreprinderii respective. După părerea mea, principalele de­ficienţe ce se întîlnesc încă pornesc de la activitatea de organizare a serviciului mecanic şef, de la o insu­ficientă corelare a sarcinilor acestui serviciu cu ale celorlalte din cadrul întreprinderii. Conform unui vechi obicei, în unele uzine şi fabrici repa­raţiile curente şi controalele planifi­cate ale maşinilor se execută descen­tralizat, pe secţii şi ateliere, urmînd ca doar reparaţiile mijlocii şi capi­tale să se efectueze centralizat, la nivelul mecanicului şef. Socotesc că o asemenea practică este greşită. Amî­­narea „sine die" a reparaţiilor cu­rente, pe motivul invocat de unii maiştri şi şefi de sectoare că maşi­nile respective sînt necesare îndepli­nirii unor sarcini urgente, este pe cît de nejustificată, pe atît de dăună­toare, în pofida unor rezolvări de moment, în final, se determină mic­şorarea randamentului utilajului res­pectiv, apar frecvent rebuturi, se scurtează viaţa maşinilor. Pînă la urmă, costul unei reparaţii este mult mai ridicat decît dacă s-ar fi executat din vreme. Pornind de la asemenea conside­rente, mă asociez părerii exprimate în coloanele ziarului de către ing. Mircea Pretorian, de la Uzina „Timpuri noi", CARE SE PRONUNŢA PENTRU CENTRALIZAREA TUTUROR REPARAŢIILOR. De aceea, este ne­cesară o colaborare mai judicioasă între serviciul producte, serviciul plan şi serviciul mecanic şef din între­prinderi, în privinţa corelării planului de producţie cu graficul de reparaţii, urmînd ca toate reparaţiile să se facă centralizat, să treacă prin filiera mecanicului şef. Şi în întreprin­derea la care lu­crez, ca şi în al­tele, se produc u­­nele întîrzieri în respectarea terme­nelor de reparaţii, care se datoresc, cel mai adesea, lipsei unor piese de schimb sau a­­provizionării de­fectuoase cu unele materiale. De alt­fel problema pie­selor de schimb şi a oţelurilor cores­punzătoare este cea mai acută în cadrul tuturor ser­viciilor mecanic şef. Trebuie să spun că deşi mi­nisterele au trecut la organizarea u­­nor direcţii şi ser­vicii, în vederea centralizării fabri­cării pieselor de schimb, acest aju­tor se face încă prea puţin simţit, deocamdată, în întreprinderi. (Continuare In pag. a III-a) ing. GH. COJOCARU şeful serviciului mecanic şef Fabrica de ţigarete - Bucureşti O MAI JUDICIOASĂ ORGANIZARE A SERVICIILOR MECANIC-ŞEF Fabrica de ţigarete — Bucureşti: se face revizia unuia dintre utilajele întreprinderii la căminul cultural Participînd la manifestările cultural-artistice ce se desfăşoară la căminele culturale, frecventînd cursurile agrozootehnice organizate în lunile de iarnă, vizionînd un film sau programul de la televizor, ţăranii coope­ratori îşi lărgesc necontenit cunoştinţele privind politica partidului, sarcinile legate de dezvoltarea agriculturii, posibilitatea de a înţelege şi interpreta, în mod ştiin­ţific, fenomenele din natură şi societate, contribuind astfel, într-o şi mai mare măsură, la desăvîrşirea construcţiei socialiste in patria noastră. Cum asigură căminele culturale din comunele sub­ordonate Capitalei aceste importante cerinţe ? Care sunt formele muncii cultural-artistice ce se folosesc ? Ce neajunsuri stînjenesc activitatea acestor focaşe de cultură ? Ce doleanţe cu participanţii la programele prezentate la cămin ? Iată doar cîteva aspecte urmă­rite într-un raid-anchetă întreprins într-una din serile trecute la cîteva cămine culturale din preajma orașului. Pregătiri pentru campania de primăvară In ziua cînd am poposit la că­minul cultural din comuna Măgurele, cursul unuia dintre cercurile agro­tehnice era în toi. Pentru îmbogăţirea cunoştinţelor cooperatorilor, s-au organizat două cercuri : „Cultura mare" şi „Legu­micultură*. Cursurile sunt ţinute de inginerul Spiridon Stoian şi tehni­cianul Ion Singureanu. începute încă din noiembrie, ele s-au desfăşurat cu regularitate. O problemă, totuşi, frecvenţa. Nu toţi cei înscrişi parti­cipă la fiecare lecţie. Poate şi da­torită faptului că o parte dintre ele nu sunt atractive. Ce s-ar putea face î­n sugestie: unele lecţii ar putea fi însoţite de proiecţii de filme documentare de specialitate. Pină la încheierea cursurilor mai sunt aproape două luni; deci, se pot organiza astfel de proiecţii şi în acele comune unde n-au fost prevăzute. ^\\\\\\\\m\\\\\\m || Citiți în pagina a il-a ț? continuarea anchetei noastre­­ I „SERILE LA CĂMINUL­­ CULTURAL" TELEGRAMELE EXTERNE AMURIA HANOI. — Agenţia de presă Eliberarea anunţă că în cursul anului 1965 numai in regiunea centrala a Vietnamului de sud au dezertat din rindul forţelor armate saigoneze aproximativ 20 000 de soldaţi şi ofiţeri. în aceeaşi perioadă, menţionează agenţia, Comitetul din această regiune a Frontului Naţio­­ţional de Eliberare a eliberat 3 826 de militari gu­vernamentali luaţi prizonieri în diferite lupte. Mulţi dintre aceştia s-au alăturat forţelor de eli­berare. LONDRA. — Camera Comunelor a adoptat ieri seara, în a doua lectură, un proiect de lege împo­triva speculei funciare. Legea a fost adoptată cu 299 de voturi contra 291. SEUL. — Potrivit știrilor ce parvin din Seul, o lipsă de alimente neobişnuit de acută bîntuie în prezent în Coreea de sud. Ziarele care apar la Seul informează despre numărul mare al ţăranilor care suferă de foame în diferite regiuni ale ţării. In urma acestei situaţii, menţionează ziarele sud­­coreene un mare număr de ţărani, din diferite pro­vincii, îşi părăsesc casele şi locurile natale, pribegind împreună cu familiile lor în căutarea hranei ne­cesare. LIMA. — Agenţii de circulaţie din capitala Pe­rului au organizat o grevă în sprijinul revendică­rilor privind majorarea salariilor. Ei au refuzat să mai meargă la lucru, şi au intrat în in­cinta unei biserici, unde au declarat greva foamei. Buletin meteorologic INSTITUTUL METEOROLOGIC COMU­NICĂ : Azi, la ora 8, în Bucureşti, tem­peratura aerului a fost de minus 7 grade. Timpul probabil de mîine . Vreme în încălzire uşoară cu cerul variabil. Ceaţă dimineaţa şi seara. Vînt slab. Tempe­ratura minimă va fi cuprinsă între mi­nus 5 şi minus 3 grade, iar maxima între plus 1 şi plus 3 grade. Pentru 3, 4 şi 5 februarie . Vreme în general frumoasă la început. Va deveni apoi schimbătoare. Vînt slab pînă la potrivit. Temperatura în creştere la început, apoi staţionară. Ceaţă slabă. Depoul Bucureşti-Triaj a fost înzestrat cu o macara uriaşă Recent, Depoul C.F.R. Bucureşti­­triaj a fost înzestrat cu un nou şi puternic mijloc de ridicare : o macara uriaşă. Instalată pe două vagoane­­platformă — vagonul macara propriu­­zis şi vagonul catarg — macaraua este acţionată de puternice motoare Diesel electrice. Executarea comenzi­lor, conducerea macaralei sunt auto­matizate, fiind comandate de la un pupitru de comandă din cabina de conducere. Caracteristici: sarcina de ridicare 125 tone ; braţul are o lun­gime de 27 m ; Înălţimea maximă a cîrligului mare, de la care se pot ri­dica sarcini, este de 22 m la o des­chidere de 7 m a brațului. O altă caracteristică, deosebit de importantă, macaraua se poate deplasa singură, cu sarcina in cirlig, cu o viteză de 6 km pe oră Mecanizarea unor lucrări gospodăreşti In planul de măsuri tehnico-organiza­­torice al secţiunii de gospodărie comuna­lă a Sfatului Popular al oraşului Bucu­reşti se prevede mecanizarea a nume­roase lucrări gospodăreşti, printre care şi a întreţinerii spaţiilor verzi. De pildă, în scopul mecanizării operaţiei de sosire a ierbii, şi, concomitent, a îmbunătăţirii aspectului peluzelor de gazon, se vor construi în acest an cîteva zeci de ma­şini pentru tuns iarba. în acelaşi timp la autocisternele I.S.B. se vor adapta 30 de dispozitive menite să facă posibilă folosirea acestor mașini la udatul plantelor. din cartierul „Jiului —Scinteia** Noi unităţi ale cooperaţiei meşteşugăreşti In modernul complex comercial, nr. 1, din cartierul „Jiului-Scînteia" s-au repartizat spaţii şi pentru cîteva unităţi de deservire ale cooperaţiei meşteşugăreşti. Astfel, cooperativa „Meseriaşii cizmari“ a deschis aici un centru de confecţionat Încălţămin­te după comandă, In cadrul căruia se efectuează şi reparaţii de Încălţă­minte. De asemenea, cooperativa „Tehnica sticlei“ a amenajat un local pentru montări de geamuri şi rame pentru tablouri. In cursul zilei de mîine, Încă o cooperativă — „Avîn­­tul îmbrăcămintei" va deschide o unitate de confecţii după comandă pentru bărbaţi şi femei. Unitate industrială în construcţie: Fabrica de tricotaje tip lină Pe bd. Ghencea, în apropiere de ansamblul de locuinţe Drumul Taberei, zilele acestea au început lucrările de organizare a şantierului destinat con­struirii Fabricii de tricotaje tip lină. Deocamdată constructorii de la I.C.L.B. execută nivelări de teren şi operaţiuni pregătitoare începerii lucrărilor de bază. De menţionat că noua unitate va fi dotată cu utilaje moderne ce vor asigura o producţie anuală de aproximativ 5 000 000 bucăţi de tricotaje din fire tip lină. In această parte a oraşului va lua fiinţă o microzonă industrială for­mată din unităţi aparţinînd Ministerului Industriei Uşoare ; ea va cuprinde Fabrica de relon Panduri şi Fabrica de stofe de mobilă, aflate în funcţiune, Fabrica de nasturi, în plină construcţie, şi noul obiectiv: Fabrica de tricotaje tip lină. Festivitate cu prilejul aniversării centenarului naşterii scriitorului Romain Rolland în cadrul marilor aniversări cultu­rale recomandate de Consiliul Mon­dial al Păcii şi de U.N.E.S.C.O., Co­mitetul naţional pentru apărarea pă­cii din Republica Socialistă România, Institutul român pentru relaţiile cul­turale cu străinătatea, Uniunea scrii­torilor din Republica Socialistă Româ­nia şi Comisia Naţională a Repu­blicii Socialiste România pentru U.N.F.S.C.O., organizează mîine, 2 februarie, ora 18, la Casa de cultură a I.R.R.C.S., din str. Mihail Eminescu nr. 8, o festivitate consacrată ani­versării centenarului naşterii scriito­rului francez Romain Rolland. Despre viaţa şi opera scriitorului francez va vorbi Şerban Cioculescu, membru corespondent al Academiei Republicii Socialiste România, redac­tor şef al revistei „Viața româ­nească". ULTIMELE ŞTIRI SPORTIVE D­in cadrul campionatelor inter­naţionale de tenis de masă ale Ceho­slovaciei, care au joc la Praga, e­­chipa masculină a României a dis­pus cu 3—2 de cea a Suediei. La fe­minin, selecţionata noastră a pierdut cu 3—2 meciul cu formaţia R. F. Germane. Bl Indiferent de rezultatele ultime­lor jocuri care au mai rămas de dis­putat, titlul de campioană unională la hochei a revenit formaţiei Ţ.S.K.A. Moscova. Pentru locul se­cund lupta continuă intre Spartak Moscova şi Dinamo Moscova. „ Meciul de atletism dintre echi­pele Poloniei şi S.UM. va avea loc, in zilele de 16 si 17 iulie, la San Francisco. IS La Banska Bistrica, cu prilejul unui concurs de antrenament, schio­rul cehoslovac Matous a realizat o săritură de 104 m de la trambulină. Se poate lărgi sfera de deservire a cetăţenilor în domeniul horticol? — Ne răspunde Stoica Gheorghe, directorul întreprinderii horticole „1 Mai" — — in ziarul nostru au apă­rut deseori sugestii In legă­tură cu necesitatea lărgirii sferei de deservire a cetățe­nilor In domeniul horticol. Ţinînd seama că ne aflăm la 1 februarie şi că primăvara nu e departe, v-am ruga să ne spuneţi ce măsuri aţi luat, de pildă, pentru a veni in intîmpinarea dorinţelor cetăţenilor care vor să-şi amenajeze un spaţiu verde personal ? •— Noi am înfiinţat un sector de prestări către populaţie care a şi execu­tat unele comenzi în cursul anului 1965. Aceste co­menzi se pot face la sediul central al întreprinderii, in bd. Schitu Măgureanu nr. 10 (telefon 13.53.15 sau 13.45.78) ori prin interme­diul magazinelor noastre de flori din Piaţa Splaiului (telefon 14.49.16) şi din Piaţa Romană (iel. 16.01.02). Din păcate, noi nu am popularizat in suficientă măsură acest nou gen de­­ deservire prin reclame, prin florăriile noastre etc. — După cum rezultă chiar din statisticile dv., nu­mărul cumpărătorilor de flori a crescut considerabil in ultimii ani ; au început să fie solicitate foarte mult plantele decorative de apar­tament. Aceasta v-a obligat să sporiţi şi producţia va­rietăţilor cerute. Nu s-a fă­cut insă nimic în ce pri­veşte punerea la îndemîna cetăţenilor a unor sfaturi tehnice privind întreţinerea acestor plante. Nu s-ar pu­tea tipări un gen de pro­­specte care să le fie înmî­­nate cetăţenilor o dată cu plantele decorative cumpă­rate ?­­Ne gindim la instruc­(Continuate In pag. a ii-ai P. Irimescu Modernul magazin de prezentare a produselor întreprin­derii horticole „1 Mai” : Florăria din Piaţa Romană. In întrecerea socialista pe anul 1966 Industriei uşoare- Reparaţii la timp maşini la nivelul mostrei etalon şi de bună calitate Realizate la un nivel tehnic superior, uti­lajele fabricate de întreprinderea „Tehnome­­tal" se bucură azi de aprecieri unanime din partea beneficiarilor. Analizind cu simţ de răspundere posibilită­ţile existente la fiecare loc de muncă, in lu­mina Directivelor C.C. al P.C.R. cu privire la criteriile principale ale întrecerii socialiste, colectivul de muncitori, ingineri şi tehnicieni s-a angajat să depăşească principalii indi­catori de pian cu : 1 la sută la producţia glo­bală; 100 000 lei economii; 100 000 lei bene­ficii ; 0,3 la suta la productivitatea muncii ; reducerea cheltuielilor la 1000 lei producţie marfă de la 805,3 Iei la 800 iei. PINA LA 8 MAI, vor fi realizate peste plan economii si beneficii in valoare de 450 000 lei, respectiv 40 000 lei. Colectivul Trustului de utilaj greu (T.U.G.) secţia nr. 2 se angajează să realizeze peste plan pînă la sfîrşitul anului­­ 1 500 000 lei la producţia globală; 400 000 lei la preţul de cost; 300 000 lei la beneficii; 0,25 la sută la productivitatea muncii; vor fi reparate peste plan 5 tractoare, 3 excavatoare, 6 automaca­rale, 4 motoare şi 25 tone confecţii metalice şi utilaje de construcţii. In cinstea celei de-a 45-a aniversări a partidului, se vor realiza PÎNĂ LA 8 MAI peste prevederile planului, 600 000 lei la pro­ducţia globală; 150 000 lei economii la pre­ţul de cost, 100 000 lei beneficii şi reparaţii la două tractoare, un excavator, două automaca­rale, două motoare şi 5 tone confecţii şi uti­laje de construcţii, cost şi 100 000 lei la be­neficii. Pentru realizarea sar­cinilor de plan şi a an­gajamentelor a fost e­­laborat un plan de mă­suri tehnico-organiza­­torice care cuprinde, printre altele: folosirea exclusivă la dezaerarea vîscozei a cazanelor din oțel inoxidabil; ex­tinderea folosirii mem­branelor de dializă a sodei caustice din ma­terial plastic; darea în exploatare a unui grup electrogen etc. Analizind posibilitățile existente la fiecare loc de muncă, in lumina Directivelor C. C. al P.C.R., cu privire la criteriile principale ale întrecerii socialism, muncitorii, inginerii și tehnicienii de la Fabri­ca de fire artificiale „Viscofil“ s-au angajat să depășească sarcinile de plan pe anul librd cu: 500 000 lei la produc­ţia globală; 5 000 kg fire mătase artificială; 1 la sută la calitatea pro­duselor (ceea ce repre­zintă peste plan 14 tone fire de calitate superi­oară); 1 la sută la pro­ductivitatea muncii ; 300 000 lei economii la preţul de cost şi 300 000 lei beneficii. PÎNĂ LA 8 MAI se vor realiza : 200 000 lei la producţia globală; 1 la sută la calitatea pro­duselor; 1 la sută la productivitatea muncii; 100 000 lei la preţul de Fire de calitate superioară pentru întreprinderile beneficiare Montorii Gabriel Constantin şi Marin Răpan de la „Tehr­o­­metal“ fac proba tehnologică a unei maşini de impietit elastic

Next