Informatia Bucureştiului, martie 1966 (Anul 14, nr. 3906-3932)

1966-03-01 / nr. 3906

La turnătoria de fontă a Uzinei „23 August" PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ ! INFORMA­ŢI­A Anul XIII — Nr. 3906 4 PAGINI 25 BANI Marţi 1 martie 1966 ZIAR AL COmITETU­IUI ORĂŞENESC BUCUREŞTI Al P. C. R. ŞI AL SFATULUI POPULAR AL ORAŞULUI BUCUREŞTI „Lucruri mărunte“ cu implicaţii majore N­u peste mult timp, la Uzina „23 August" va intra în producţie cu capacitatea planificată pen­tru prima etapă, una din cele mai moderne turnătorii de piese din fontă de la noi din ţară (ma­joritatea instalaţiilor vor fi diri­jate automat de la tablouri de co­mandă). In prezent, echipe de lăcă­tuşi şi instalatori de la Întreprinde­rea de construcţii speciale şi mon­taje (I.C.S.I.M.) lucrează la montarea unor utilaje şi agregate cu care ur­mează să fie dotată, în continuare, secţia. în acelaşi timp sunt recepţio­nate liniile tehnologice prevăzute să intre în probe tehnologice în această perioadă. Aşadar, un bun prilej pen­tru a consemna unele aspecte le­gate de felul cum au fost respectate termenele stabilite în graficele de execuţie ale acestui important obiec­tiv industrial, precum şi calitatea lucrărilor efectuate de constructorii şi montorii de la I.C.S.I.M. De la început trebuie spus că, da­torită unor deficienţe serioase în or­ganizarea muncii pe şantiere, lucră­rile de construcţii şi montaj a utila­jelor şi instalaţiilor la turnătoria de fontă nu au fost terminate la data stabilită în grafic (31 decembrie 1965). Ca urmare, recepţionarea liniilor teh­nologice şi intrarea acestora în probe tehnologice a­ început cu multă în­­tîrziere (aproape o lună). Pînă la urmă însă concentrîndu-se întreaga atenţie asupra realizării acestui obiec­tiv (pe celelalte şantiere ritmul muncii a scăzut) s-a mai recuperat din ră­mânerile în urmă şi linia de topire a intrat în funcţiune, iar altele (în total în prima etapă trebuie date în folosinţă 5 linii tehnologice) ur­mează să fie puse la punct şi date în exploatare. Din păcate însă ter­menele de recepţionare sunt mereu amânate din cauză că se mai lucrează, încă, la montarea unor instalaţii (deşi termenele lor de execu­ţie sunt depăşite). Astfel, linia de preparare a a­­mestecurilor de formare era programată pentru recepţionare la 28 ia­nuarie a.c. Operaţia nu s-a efectuat însă atunci şi a fost amânată pentru 7 februarie, cînd din nou nu s-a putut face recepţionarea. Abia la 17 februarie comisia de re­cepţie a verificat calita­tea liniei de preparare a amestecurilor cînd, da­torită faptului că execu­ţia instalaţiei nu a co­respuns proiectului... probele tehnologice au fost amânate. Construc­(Continuare în pag. a 111-a) P. Toacă La linia de topire, intrată recent în funcţiune, se elaborează o nouă şarjă Pe ogoarele cooperativelor agricole de producţie Au început însămînţările de primăvară De cîteva zile mecanizatorii de la S.M.T. Chitila şi Ciorogirla se află în plină activitate pe ogoarele coopera­tivelor agricole de producţie din jurul Capitalei. Timpul frumos a permis şi favorizat începerea muncilor agri­cole de primăvară. La Afumaţi, ieri brigăzile de me­canizatori erau prezente pe cîmp în­că din zorii zilei. Pe o parte dintre tractorişti i-am intilnit la semănatul ovăzului, iar pe alţii la semănatul mazărei. Inginerul cooperativei agri­cole de producţie din comuna Afu­maţi, L. Mirov, se afla printre ei. Adîncimea semănăturii, umezeala so­lului, felul cum sunt întreţinute cul­turile semănate în toamnă, starea ră­sadurilor etc., etc., sunt probleme ce trebuie urmărite cu atenţie, pe toate tarlalele cooperativei. Primul bilanţ, al primei zile de lu­cru pe ogor, în 1966, s-au semănat 40 hectare cu mazăre şi 15 hectare cu ovăz. Acesta-i doar începutul lu­crărilor de primăvară în epoca întiia. Au început campania de primăvară şi cooperatorii din Dudeşti-Cioplea, într-o scurtă convorbire, tovarăşul Aurel Mihu, vicepreşedintele coope­rativei, ne-a comunicat bilanţul acti­vităţii cooperatorilor pînă in ziua de ieri: au fost semănate 8 hectare cu mazăre şi efectuate lucrările pregă­titoare pentru începerea semănături­lor de borceag, ovăz etc. „In curînd, vom începe şi semănatul cartofilor. Aceştia au fost supuşi din timp iaro­­vizării", ne-a spus tovarăşul Mihu. Cu tovarăşul Tudor Grigore, vice­preşedintele Cooperativei agricole de producţie din comuna Jilava am vor­bit la telefon abia aseară. — Am început muncile de primă­vară din plin — ne-a spus dînsul, în prima zi am semănat 30 hectare cu mazăre, 15 hectare cu borceag şi 5 hectare arpagic. Am reuşit să admi­nistrăm şi îngrăşăminte chimice pe întinse suprafeţe ,cu, semănături de toamnă. De pildă, am tratat cu azotat de amoniu 350 hectare grîu şi 350 hectare orz. Lucrările de primăvară au început. Ţăranii cooperatori din comunele din jurul oraşului Bucureşti s-au aflat din primele zile la datorie, pe ogoare. Gh. Niculiţă Pe ogoarele Cooperativei agricole de producţie din Afumaţi au început însămînţările de primăvară. Inginerul cooperativei L. Mirov verifică adîncimea semănăturii de ovăz Examenele in învăţământul superior fără frecvenţă In legătură cu organizarea anului universitar 1965—1966 la secţiile fară frecvenţă. Ministerul învăţămîntului comunică următoarele : 1. Studenţii de la facultăţile de fi­lologie, istorie, matematică, filozofie din cadrul universităţilor, de la fa­cultăţile de filologie, istorie-geogra­­fie, matematică, ştiinţe naturale, edu­caţie fizică din cadrul institutelor pe­dagogice, de la Institutul de cultură fizică, care sunt membri ai comisiilor pentru recensământul general al popu­laţiei vor susţine examenele în se­siunile 1—20 iulie şi 1—15 septem­brie. Cei care nu vor reuşi să pro­moveze toate examenele în aceste două sesiuni vor putea să-şi susţină examenele restante în sesiunea ce se va organiza între 22 decembrie 1966­­— 8 ianuarie 1967. 2. Studenţii de la facultăţile men­ţionate care nu participă la lucrările de recensămînt vor susţine exame­nele în sesiunile 12—27 martie 1966 (vacanţa de primăvară a elevilor din acest an), 1—20 iulie şi 1—15 sep­tembrie a.c. 3. Studenţii de la secţiile fără frec­venţă din cadrul universităţilor, care funcţionează numai începînd cu anul al IlI-lea, precum şi studenţii de la secţii fără frecvenţă în lichidare vor susţine examenele în condiţiile men­ţionate la punctul 1 sau 2. 4. Studenţii de la toate facultăţile admişi în anul întîi la concursul din ianuarie 1966, vor putea da exame­nul in sesiunea din decembrie 1966. T­ELEGRAMELE EXTERME A PURTĂ SOFIA.— Corespondentul Agerpres, C. Linte, trans­mite : în sala de concerte a Uniunii Compozitorilor bulgari din Sofia a avut loc un concert de muzică de cameră românească, organizat de Uniunea com­pozitorilor bulgari. Programul a cuprins piese de George Enescu, Tudor Ciortea, Tiberiu Olah şi de alţi compozitori români. SANTIAGO DE CHILE. — O grevă de 48 de ore care a fost declarată ieri de personalul de deservire de pe navele de pasageri din toate por-PARIS.­­ In capitala Franţei a sosit o delegaţie turile chiliene în sprijinul revendicărilor de sporire de reprezentanţi ai comerţului exterior polonez, Tatariilor a paralizat transportul maritim şi fiu­condusă de S. Maksimowicz, secretar general al Ca­merei de Comerţ Exterior. Delegaţia va avea con­vorbiri în scopul întăririi colaborării comerciale dintre cele două ţări. KUWEIT. — In capitala Kuweitului încep azi NEW YORK. Arthur Goldberg, reprezen- lucrările unei conferinţe interarabe de dezvoltare lanţul permanent al S.U.A. la O.N.U., părăseşte astăzi New Yorkul plecînd la Londra, unde va avea întrevederi cu ofcialităţile britanice, asupra diverselor aspecte ale actualei situaţii internaţio­nale. Potrivit agenţiei France Presse, Goldberg va aborda, în discuţiile cu membrii guvernului britanic problemele privind Organizaţia Naţiunilor Unite, precum şi situaţia din Vietnam, vial din Chile, în periul Valparaiso au fost imobi­lizate 20 de nave­ industrială, organizată din iniţiativa Kuweitului. Lucrările Conferinţei, care vor dura pînă la 10 martie, au drept scop trecerea în revistă a progre­sului industrial al ţărilor membre ale Ligii Arabe Un imens rezervor pentru apă potabilă La Staţia de pompare apă Bucu­reşti-sud se execută de către între­prinderea de construcţii hidrotehni­ce şi foraje, un rezervor de înma­­gazinare a apei potabile, ce va fi transportată pe apeductul Arcuda — Bleu — Bragadiru. Capacitatea re­zervorului va atinge 20 000 mc. El va fi amplasat pe o suprafaţă de 8 100 mp. Construcţia lui va contri­bui la îmbunătăţirea alimentării cu apă a Capitalei, capacitatea de înma­gazinare a apei potabile la Staţia de pompare sud fiind dublată. Pregătiri pentru darea in funcţiune a încă 4000 de linii telefonice La centrala telefonică automată sud-est (Vitan) se fac intense pre­gătiri în vederea dării în exploa­tare a noi capacităţi. încă în aceas­tă lună, prin lucrările de extensie efectuate, numărul liniilor telefo­nice va fi sporit cu încă 4 000. Pregătirile efectuate au necesitat şi schimbarea unor numere de apel telefonic, în special ale posturilor conectate în centralele de bloc. Este vorba — aşa cum am mai anunţat — de posturile abonaţilor domiciliaţi în cartierele Baba No­vac, Drumul Murgului, Stejarului- Căţelu, Balta Albă — est şi Balta Albă — C-3. Pentru a evita suprasolicitarea centralelor prin formarea numere­lor vechi, reamintim schimbările efectuate. Posturile telefonice, ale căror numere de apel erau cu­prinse între 22 10 00 şi 22 19 99 in­clusiv, au noua numerotaţie între 22 60 00 şi 22 69 99 inclusiv, iar pos­turile care au avut numerotaţia între 22 30 00 şi 22 39 99 inclusiv au numerotaţia între numerele 22 80 00 şi 22 89 99 inclusiv. De pildă, nu­mărul de apel 22 11 23 s-a schimbat in 22 61 23 MANIFESTĂRI ŞTIINŢIFICE Şi în cursul acestei săptămâni, Fi­liala Bucureşti a Uniunii societăţilor de ştiinţe medicale organizează în Capitală numeroase manifestări ştiinţifice, şedinţe de referate şi comunicări. Dintre aces­tea amintim : şedinţele de comunicări ale Societăţilor de ftiziologie (marţi, 1 m­artie), chirurgie (miercuri, 2 martie) şi de stomatologie (joi, 3 martie), toate în amfiteatrul spitalului Colţea. Vineri la sediul U.S.S.M. — filiala Bucureşti, în str. Progresului nr. 10, are loc o manifestare deosebită : con­vorbirea de cardiologie cu tema „Va­loarea și limitele examenului radiologie în diagnosticul bolilor cardiovasculare“. La fiecare reper,posibilităţi de reducere a preţului de cost Oţelarii din secţia tur­nătorie a Uzinei „Griviţa Roşie" în urma studierii amănunţite a rezervelor interne, au ajuns la con­cluzia că se poate reduce, la fiecare reper, preţul de cost. începutul a fost fă­cut cu rolele pentru trac­tor, la care au fost revi­zuite reţetele de turnare, procedeele de formare etc. Pe ba­za propunerilor muncitorilor, a fost întoc­mit un plan operativ de măsuri care prevede, printre altele : reducerea consumului de oţel lichid, pe rolă ; scăderea adao­surilor de prelucrare ; e­­laborarea unor tehnologii optime şi îmbunătăţirea constructivă a pieselor. In urma traducerii în viaţă a obiectivelor pro­puse, numai la acest re­per s-a obţinut o econo­mie lunară de peste 7 000 de lei pe bucată. In prezent, colectivul secţiei studiază posibilită­ţile de reducere a prețu­lui de cost la alte repere. Colaborarea in familie Recent, am publicat o res şi la redacţie ne-au organizat o nouă convor­­convorbire pe această sosit numeroase scrisori bire pe această temă la temă cu cîteva femei — în care se relatau dife- Filatura românească de soţii şi mame — de la rite situaţii şi se expu- bumbac. întreprindere în întreprinderea „Tableta", neau diferite puncte de care lucrează mii de fe- Materialul a stîrnit inte- vedere. Zilele acestea am mei. — N-am nimic să vă spun •— zlmbește, ridiclnd din umeri, Angela Bucur de la ringuri. Soțul meu e un om serios, muncitor, mă ajută... — Și asta înseamnă... „nimic“ ? — Aveţi dreptate! M-am obişnuit cu el aşa ,­ şi mi se pare firească com­portarea lui. De fapt însă, în sinea mea, apreciez foarte mult felul cum se poartă. Sîntem căsătoriţi de 15 ani... Avem o fetiţă în clasa a opta. începe să povestească despre via­ţa lor. Şi, pe nesimţite, fără să-şi dea seama, figura i se luminează de bucu­rie lăuntrică. ’ — Nu ne-am certat niciodată ! Şi chiar dacă am avut vreo mică discu­ţie, n-am purtat-o niciodată în faţa copilului. De altfel, ce apreciez cel mai mult în comportarea soţului meu este grija pentru educaţia fetei. Se ocupă îndeaproape de ea, îi supra­veghează lecţiile, discută împreună. Şi, cum să vă spun ? Autoritatea ta­tălui este foarte importantă pentru educaţia copilului ! Intr-adevăr, din cele relatate de Angela Bucur reiese încă o dată că un cămin organizat şi o colaborare prietenească Intre soţi creează cel mai favorabil climat dezvoltării şi educaţiei unui copil. — De altfel — încheie Angela — nu vreau să mă laud, dar fetiţa mea (Continuare In pag. a IlI-a) Maria Stan Ultimele ştiri sportive • S-a stabilit ca finala „Cupei campio­nilor europeni“ la fotbal din acest an să se dispute la 11 mai la Lisabona, In ca­zul că Benfica va obţine calificarea In finală, jocul va avea loc pe un alt sta­dion din portugalia. • învingînd în finală pe Pietrangeli (Italia) cu 6—3, 4—6, 7—5, australianul Mulligan a câştigat turneul Internaţional de tenis de la Neapole. Proba de dublu a revenit cuplului Mulligan-Merlo care a învins în meciul decisiv perechea Pietrangeli-Crottoi cu 3—6, 6—4, 6—4. • Cei mai valoroşi patinatori artistici din lume vor evolua în cadrul unui mare concurs demonstrativ care va avea loc la 20 martie pe patinoarul oraşului Gre­noble. Printre participanţi se vor numă­ra : Danzer (Austria), Peggy Fleming (S.U.A.), Belousova şi Protopopov (U.R.S.S.). •­intr-un meci internaţional amical de fotbal desfăşurat la Budapesta echipa poloneză Legia Varșovia a învins cu sco­rul de 3—1 (1—1) pe Honved Budapesta. r ­LA XI Actualităţi comerciale Confecţii pentru sezonul de primăvară Unităţile comerciale au început să pună în vînzare, o serie de articole şi produse noi destinate sezonului de pri­măvară. In magazinele specializate în desfacerea confecţiilor cumpărătorii vor găsi, printre altele, raglane din ţesă­turi impermeabile, costume lucrate din lustrin şi mohair, costume din tergal, sacouri confecţionate din tergal şi stofe fantezie pentru bărbaţi. Pentru femei fabricile de confecţii au pregătit noi modele de pardesie în di­ferite culori pastel, fuste plisate şi drepte din tergal alb, rochii şi bluze din ţesături subţiri etc. O serie de ar­ticole noi sunt destinate copiilor. Reţin atenţia pardesiile albe pentru fete, fus­te plisate, costume din ţesături bum­bac pentru rochiţe în diverse modele etc. Prezentare pe numere şi modele In localul magazinului de încălţăminte din bd. Bălcescu 32 s-au efectuat în ultimele luni o serie de lucrări de mo­dernizări şi transformări interioare. U­­nitatea a fost înzestrată cu un mobi­lier special precum şi cu diverse alte utilaje destinate expunerii mărfurilor. Ca urmare se va folosi şi un sistem nou de expunere, încălţămintea va fi prezentată pe numere şi modele. Cum­părătorii vor consulta în prealabil vi­trinele interioare şi vor solicita vînză­­torilor numai modelul ales. Sistemul permite atât reducerea timpului de sta­ţionare a cumpărătorilor cit şi Îmbu­nătăţirea deservirii. Magazinul va avea ca profil desface­rea încălţămintei de calitate superioară pentru bărbaţi şi îşi va începe activi­tatea în zilele următoare. Şi la proba a doua, un bogat sorti­ment de confecţii... Intîlnire cu artiştii amatori de la Metalo-casnica“ Mircea Muşatescu inter­­pretînd o arie din ope­reta lui Lopez „Secretul lui Marco Polo“. Frumosul amfiteatru al Liceului „Mihai Viteazul“ era arhiplin. Şi-au dat intîlnire aici salariaţii cooperativei ,,Metalo-cas­­nica“. Pe ordinea de zi, o singură problemă : a­­naliza activităţii din anul trecut­; perspective pe 1966. Oamenii s-au înscris la cuvînt, au evidenţiat succesele dobîndite, dar, în acelaşi timp, au ară­tat că vor avea încă de rezolvat numeroase pro­bleme. Apoi, pe scenă au ţi­nut să-şi spună ,,cuvin­­tul“ cîţiva dintre cei mai talentaţi artişti am­atori ai cooperativei. Aplauzele n-au fost precupeţite. Au fost oferite cu dărnicie so­liştilor vocali de muzică populară Elena Nae şi Nicolae Manea, lui Con­stantin Niţă, excelentul interpret la muzicuţă al unui potpuriu de cintece mult îndrăgite. Foarte pricepută, în in­terpretarea unor melodii de muzică uşoară, s-a do­vedit Mariana Dumitr­es­cu. Au fost şi două debu­turi — Laur Ciocîrlan şi Ecaterina Tănăsescu — evident, însoţite de inevi­tabilele emoţii Programul s-a încheiat cu o scurtă incursiune în muzica de operetă. L-am ascultat pe Mircea Muşa­tescu interpretînd o arie din opereta „Secretul lui Marco Polo“­ iar pe mi­cuţa Mariana Roman cîn­­tînd aria poştăriţei din opereta ,,Vînzătorul de păsări“ de Zeller. • Prezenţe româneşti peste hotare • Dirijorul Emil Simon de la Filarmonica de stat din Cluj a plecat ieri în U.R.S.S. La Ialta, Chişinău şi Taşkent, E. Simon va dirija cîteva concerte simfonice. • în prima jumătate a lunii martie întreprinde un turneu în Uniu­nea Sovietică şi organistul Helmut Plattner. El va susţine mai multe reci­taluri în oraşele Doneţk, Moscova, Riga, Vilnius, Leningrad, în program : lucrări de Franc, Bach, Messiaen şi Achim Stoia. • Consfătuire tehnico-ştiinţifică în problema epurării apelor reziduale bac a avut loc prima consfătuire tehnico-ştiinţifică organizată de Mi­nisterul Industriei Uşoare, în colabo­rare cu Consiliul Naţional al ingine­rilor şi tehnicienilor în problema epurării apelor reziduale. Au fost prezentate numeroase refe­rate şi studii privind protecţia cali­tăţii apelor, în urma cărora s-a a­­doptat un plan de măsuri. Buletin meteorologic INSTITUTUL­ METEOROLOGIC COMU­NICA : Azi, la ora 8, în Bucureşti, tem­peratura aerului a fost de 5 grade. Ma­xima de ieri în aer a fost de 18 grade iar­­ minima din cursul nopţii de 2 grade. Timpul probabil de miine . Vremea se menţine in general călduroasă. Cerul va deveni variabil, favorabil ploii trecătoare. Vîntul va prezenta intensificări de scurtă durată. Temperatura minimă va fi cu­prinsă intre 3—5 grade iar maxima între 14—16 grade. Dimineața ceață slabă. Mom­eţilul tradiţional cu care ne am început astăzi muma: dăruirea mări­şorului. Un cald gest colegial şi, drept răspuns, un zimbet primăvărat. Urăm astfel „bun venit" splendidului anotimp Foto : Al. Babic Garnet Venise din nou cu în­­tîrziere de la școală. Dar, în ziua aceea, pri­măvara îl oprise în drum nu pentru un aperitiv fotbalistic, ci îl ademe­nise la o vitrină încăr­cată cu mărţişoare. Ju­cării pentru cei mari... Nu se spune despre el, de la o vreme, că s-a făcut băiat mare ? Acolo, în fața panou­lui cu sclipiri și zîmbete, în mintea lui s-a născut o problemă cu trei între­bări care ieşeau din sfe­ra aritmeticii și gramati­cii : de unde banii pen­tru mărfişor ? pe care să-l aleagă ? cum i-l va da ? (Cui? Veți vedea). Au devenit „taina" lui, pentru care meritase să zăbovească și să suporte iarăşi mustrări. Banii i-a căpătat pu­­nind în aplicare un în­treg plan strategic al cărui obiectiv a fost inima bunicii. Dar cine nu ştie că o asemenea inima nu a fost şi nu va fi niciodată o redută de nebiruit ? Şi iată-l con­­templind din nou panoul, de data asta însă cu emoţia unei hotărîri imi­nente. A cumpănit înde­lung, dar nu a putut e­­vita o grea dilemă : ce i-ar plăcea ei mai mult - o lebădă sau o veve­rița ? Într-un tîrziu, a ales ceea ce l-ar incinta pe el însuși să poarte în piept : un parașutist... întrebarea a treia s-a dovedit cea mai dificilă, multiplicîndu-se : să-i prindă, în ascuns, mărţi­şorul pe palton ? să i-l strecoare într-un buzu­nar ? să-l pună lingă lucrurile ei ? să-l „facă uitat" în cartea de isto­rie, ca să-l „descopere" acolo cînd o vor des­chide împreuna la ultima lecţie ? Soluţia a fost dată cu curajul timidu­lui : i-a spus „Mi-am pre­gătit o surpriză" şi i-a pus mărţişorul în palma deschisă... Iar ea l-a sărutat pe obraji de multe ori, tare mişcată, dar fără nici un pic de jenă. Căci ea era mama. Anton Celaru Mărţişorul dinţii...

Next