Informatia Bucureştiului, august 1966 (Anul 14, nr. 4036-4060)

1966-08-01 / nr. 4036

PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA INFORMA­TIA ZIAR AL COMITETULUI ORĂŞENESC BUCUREŞTI AL P. C. R. ŞI AL SFATULUI POPULAR AL ORAŞULUI BUCUREŞTI 4 4 1­0 * Anul XIV­ Nr. 4036 25 PAGINI BANI Luni 1 august 1966 -------------------------------------------1 Experienţa pozitivă în organizarea producţiei ______________ Ce putem spune, după un semes­tru, despre planul tehnic al între­prinderii ? Specialiştii fabricii au des­făşurat în această perioadă o muncă de concepţie susţinută, care să asi­gure realizarea unor produse la un înalt nivel tehnic şi calitativ, între timp am trecut la întărirea şi comple­tarea sectoarelor de concepţie cu cadre bine pregătite şi cu experienţă în producţie. Apoi, încă de la întoc­mirea planului tehnic am avut în vedere, în primul rînd, acele proble­me legate de extinderea tehnologiilor moderne, asimilarea de produse noi precum, şi pregătirea fabricaţiei aces­tora, extinderea mecanizării în unele sectoare de muncă etc. De altfel, re­zultatele înregistrate pe primul semes­tru al acestui an pot fi concretizate în cîteva cifre. Studiile efectuate asu­pra modului cum sunt folosite unele instalaţii ne-au permis luarea de mă­suri eficiente. Efectul ? Indicele de utilizare, de pildă, a uscătorului de la tăbăcăria minerală a fost îmbu­nătăţit cu peste 40 la sută. De la 5,2 mp piele pe placă/oră cît era prevăzut să se realizeze s-a ajuns la 7,4 mp piele pe placă/oră. De ase­menea, au fost realizate mai mult de 80 de modele noi de încălţăminte pentru bărbaţi şi 32 de modele noi încălţăminte pentru copii, faţă de 50 şi respectiv 20 de modele noi cît am avut planificat. Totodată, cu con­ - Duşan se face om?... • ••• La apelul secretarului tribuna­lului au răspuns pe rînd vreo zece persoane, părţi civile. Deşi majoritatea sînt femei, acuzatul nu poate fi învinuit că a făcut discriminări de sex. Cînd a pu­tut, a înşelat şi bărbaţi. In pri­vinţa asta n-are prejudecăţi. Grav şi inocent işi contemplă victimele. Are o privire crîncenă deşi caută să pară liniştit şi doar in rigiditatea chipului, pe care tresaltă din timp in timp cite un muşchi, i se citeşte imen­sa frică ascunsă in sine Însuşi. E un lip cu fantezie acest Encil Duşan ! S-ar părea că unica sa vină stă In faptul că a fost mult prea serviabil cu semenii săi. ’fliciind îm Maria A. dorea pentru un grup de prieteni un număr de bilete la un concert foarte solicitat. Duşan, „om cu relaţii“, s-a arătat gata s-o ajute şi i-a perceput trei sute de lei. Aceeaşi sumă i-a in­ Credinţat-o şi Nicolae R., dar pentru un „fîş-fiş”, Marin D. avea o amărăciune. Se ataşase foarte mult de un copil pe care-l crescuse şi pe care părinţii l-au cerut înapoi. „Aranjez eu...” l-a asigurat întreprinzător Duşan şi l-a impus cu 1900 de lei. Pe tînă­­ra Maria F. a intilnit-o la Bra­şov. I s-a prezentat drept dra­maturg, tocmai trebuie să pri­mească pentru o piesă de tea­tru 32 000 Iei și — ce ghinion ! — îi lipsesc 600 de lei ca să achite anticipat impozitul. Fata, bună la inimă, ce să facă ? A scos cea­sul de la mină și i i-a dat. Cor­nelia Z. a cotizat și ea cu 1100 lei pentru un aragaz cu butelie. Anei I. i-a promis o cameră in vila de la șosea pe care el urma s-o primească de la Uniunea Scriitorilor. Pentru acest serviciu i-a cerut iniţial o indemnizaţie de 500 lei. Mai tirziu s-au mai adău­gat insă şi alte cheltuieli nepre­văzute, un total de 1670 lei. Medicul Petre M. i-a încre­dinţat 5500 de Iei, acont pentru un automobil fictiv pe care Enol trebuia să i-1 procure. Dar cel mai scump a costat-o cunoştinţa cu Duşan pe Justina P. Ea re­clamă 9000 de lei, pe care i-a în­credinţat inculpatului pentru o investiţie urgentă. Dacă ar fi să-l credem pe In­culpat, se pare că a fost urmă­rit de ghinion. El lua banii — pasămite — cu intenţii din cele mai cinstite, dar de fiecare dată fatalitatea îl împiedica să-l îna­poieze. Cind creditori începeau totuşi să-l solicite, omul recurgea la argumente mai „tari“. Scotea: (Continuare in pag. a 2-a) T, Caranfi! Planul tehnic după primul semestru tribuţia efectivă a serviciului nostru de creaţie, au mai fost executate 130 de modele noi de marochinărie. Aş mai dori să evidenţiez şi unele rezultate obţinute pe linia cercetării tehnico-ştiinţifice. Este vorba de re­zultatele deosebite pe care le-am ob­ţinut, deocamdată în fază de labora­tor, în studiul referitor la factorii care influenţează rezistenţa la sfîşiere a pieilor de lac, precum şi de apli­carea pe scară industrială a unui nou sistem de tăbăcărie rapidă. Desigur posibilităţile reale în a­­ceastă direcţie nu au fost epuizate încă nici pe departe în fabrica noas­tră. Avem de rezolvat multe alte probleme din rîndul cărora se des­prind : experimentarea tăbăcirii mi­nerale cu săruri în stare uscată, apli­carea procedeului de spălţuire du­pă cromare şi altele. Pentru aceasta se cere ca şi de acum înainte efor­tul colectivului fabricii să nu fie precupeţit, astfel ca la sfîrşit de an să putem raporta îndeplinirea în mod exemplar a prevederilor din planul tehnic. Aurel Vulcu directorul Fabricii de încălţă­minte „Flacăra roşie“ Secţia marochinărie a Fabricii „Flacăra roşie". In imagine : Linia tehnologică nr. 1 Buletin meteorologic Institutul meteorologic comunică: Azi, la ora S, in Bucureşti, temperatura aerului a fost de 22 grade. Ma­xima de ieri, in aer, a fost de 29 grade, iar minima in cursul nopţii de 17 grade. Timpul probabil de mîine ! Vremea va fi frumoasă şi va continua să se încălzească. Cerul va fi mai mult senin noaptea şi dimineaţa. Vint slab pînă la potrivit. Temperatura minimă va fi cuprinsă intre 16 şi 18 grade iar maxima între 32 şi 34 grade. Pentru 3, 4 şi 5 august. Vreme în general frumoasă şi călduroasă. Cerul va fi variabil. Vint slab pînă la po­trivit din sectorul sud vestic. Temperatura in crestere. Pentru solicitanţii de locuinţe proprietate personală în Drumul Taberei se vor construi 220 apartamente Azi dimineaţă, la Oficiul pentru con­struirea de locuinţe proprietate perso­nală, au început discuţiile cu cei care au solicitat construirea de locuinţe in cartierul Drumul Taberei, microraioanele 1, 2 şi 3. Discuţiile se poartă în jurul tipului apartamentului, al amplasamen­tului şi nivelului respectiv. Cu acest prilej solicitanţii vor cunoaşte şi va­loarea apartamentului, în funcţie de tipul ales. In urma discuţiilor vor fi definitivate proiectele de execuţie şi va începe construcţia. La sediul oficiului s-au afişat lis­tele celor programaţi pentru zona res­pectivă, în total 220 apartamente. In cursul acestei săptămîni vor în­cepe discuţiile şi cu solicitanţii care au indicat în cererile iniţiale amplasamente pentru blocurile ce se vor construi in str. Mihail Em­inescu, bd. Dacia si bd. Gheorghe Gheorghiu-Dej, circa 70 de apartamente. INTOMHM DELEGAŢIEI GUVERNAMENTALE ROMÂNE DIN TURCIA Duminică s-a înapoiat în Capi­tală, venind din Ankara,­ delega­ţia guvernamentală română con­dusă de preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, care, la invitaţia preşedintelui Con­siliului de Miniştri al Republicii Turcia, Suleyman Demirel, a făcut o vizită în această ţară. Din delegaţie au făcut parte Cornelia Mănescu, ministrul afa­cerilor externe, Alexandru Roabă, ministrul petrolului, Ion Drîncea­­nu, ambasadorul României la An­kara, Dumitru Bejan, prim-ad­­junct al ministrului comerţului ex­terior, Atanase Diaconescu, ad­junct al ministrului industriei chi­mice, Ştefan Constantinescu, ad­junct al ministrului industriei metalurgice, Nicolae Stere, adjunct al ministrului transporturilor auto, navale şi aeriene. La sosire pe aeroportul Bănea­­sa, delegaţia a fost salutată de to­varăşii Gheorghe Apostol, Emil Bodnaraş, Alexandru Drăghici, Ilie .......................................­......­­■ ................................. 1 Verdeţ, Gheorghe Rădulescu, Iosif Banc, de membri ai guvernului. Au fost de faţă Argun Coban, în­sărcinatul cu afaceri ad-interim al Turciei la Bucureşti, şi membri ai ambasadei. ISTANBUL 31 (Agerpres). — Tri­mişii speciali transmit: Duminică, delegaţia guvernamentală română, condusă de preşedintele Consiliu­(Continuare în pag. 4-a) La sosire, pe aeroportul Băneasa I­I L­K­K­K­A­111 A Excelenţei sale domnului SULEYMAN DEMIREL­ primul ministru al Republicii Turcia ANKARA Părăsind teritoriul Republicii Turcia, ţin să vă adresez, excelenţă, mul­ţumirile noastre sincere pentru calda ospitalitate de care ne-am bucurat cu ocazia vizitei delegaţiei guvernamentale române în frumoasa dv. ţară şi cele mai bune urări pentru fericirea,...dv. şi prosperitatea poporului turc, pentru dezvoltarea relaţiilor de prietenie, colaborare şi bună vecinătate între ţările noaste. ION GHEORGHE MAURER preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România De la bordul avionului, 31 iulie 1966 Au fost terminate lucrările magistralei I de termoficare întreprinderea de construcţii hidro­tehnice şi foraje din cadrul D.G.C.M. a Sfatului­­Popular al oraşului Bucureşti a terminat lucrările de construcţii şi montaj la magistrala I termoficare, care uneşte cartierul Balta Albă cu Centrala electrică de termoficare Bucureşti-sud. Magistrala are o lungime de trei km, din care 1,8 km are diametrul de 1200 mm. Ea va alimenta cu căldură zona cartierelor Balta Albă şi In curînd vor fi începu­tologice ale magistralei. • Veşti turis • La sfîrşitul O.N.T. agenţia Bucureşti excursii de o zi şi tu la cabanele Schiori, __ Furnica, cotele 1 400 şi 1 500, vîrful doi şi altele. Plecarea sîmbătă după amiază. Pentru o zi, tot cu trenul, se poate pleca şi pe litoral. Cu autocarele se organizează excursii de o zi la Poiana Braşov şi Curtea de Argeş cu vizitarea Hidrocentralei „Gheorghe Gheorghiu-Dej”. Plecarea du­minică dimineaţa. • La sediile agenţiei din calea Vic­toriei 100, bd. Republicii 4 şi 68 conti­nuă înscrierile pentru excursiile de 3 şi 4 zile organizate între 20—24 august. • ULTIMELE ŞTIRI SPORTIVE • Oraşul Örebro (Suedia) găzduieşte campionatul mondial studenţesc de şah pe echipe. Ieri, în prima rundă, forma­­ţia României a dispus cu 4—0 de Porto Rico. • In ultimul meci al turneului inter­­naţional feminin de baschet de la San Giorgio (Italia), reprezentativa Ceho­slovaciei a dispus cu 45—41 de selecţio­nata ţării gazdă, cîştigînd competiţia. Anul, „ Ne vizitează • Vernisaj avu teh­­ len a sosit în apitală scriitorul brazilian Nelson Vainer, autor a numeroase tradu­ceri din literatura română clasică şi contemporană, precum şi a unei Antologii a poe­ziei române", apă­rută de curînd în Editura Losada din Rio de Janeiro. Oaspetele face o vizită in tara noa­stră timp de o lună. Mîine la ora 18 se va deschide in sala „Nicolae Cris­­tea“ din str. Brezoia­­nu 23—25, expozi­ţia de fotografii ar­tistice realizate de cercul de foto al a­­matorilor de la în­treprinderea Con­­strucţii-montaj nr 1. Expoziția va pu­tea fi vizitată zil­nic, timp de două săptămâni. Deocamdată, domnişoara muzică de la Mamaia mai are viză de flotant în Bucureşti doar cîteva zile. După aceea, cum se spune, va fi la ea acasă, la Mamaia. Dar pînă atunci,, poate şi din cauza căldurii, o parte din participanţi şi-au instalat reşedinţa provizorie la grădina Boema. De aceea, pentru cei neavizaţi, mu­zica la o oră atît de matinală trezeşte curiozitatea. - Se joacă dimineaţa „Varietăţile"? întreabă cîte unul mai curios. - Nu, vă rog să poftiţi diseară. Acum se repetă pen­tru Festivalul de la Mamaia. Fiecare piesă are un fior melodic In grădina răcoroasă, orchestra de jaz Bucureşti, compozitori şi interpreţi, invitaţi la cea de-a IV-a ediţie a Concursului şi Festivalului de la Mamaia, re­petă de zor. Numai din cînd în cînd mai întrerup re­petiţiile Gelu Solomonescu, dirijorul orchestrei, sau Valeriu Lazarov, regizorul spectacolelor de pe litoral. In bănci, de data aceasta, stau numai interpreţii şi compozitorii care au ţinut cu orice preţ să fie prezenţi şi la repetiţii. Aşa că, profitînd de prezenţa lor, i-am rugat pe cîţiva să anticipeze despre pregătirile pentru festival, confirme din nou înal­ta clasă a acestei for­maţii. Chiar dacă orches­tra pe care o conduc la acest festival are de interpretat nu mai pu­ţin de 34 de melodii, membrii colectivului nostru cintă cu plăce­re. Explicaţia: fiecare piesă are un fior me­lodic, lucru care, de­sigur, ne obligă parcă la şi mai mult. Repe­tăm de mult timp­­ şi unele melodii le-am cîntat poate de 20—30 de ori. Totuşi, încă mai opresc cîte o da­tă repetiţiile, mă con­sult cu solistul sau compozitorul, mai mo­dificăm, pentru ca in­terpretarea să fie la nivelul şi cerinţele spectatorilor. Pentru prima oară la festival, împreună cu orches­tra va cînta şi un grup vocal. Nu este o for­mulă nouă, dar orches­traţia scrisă special pentru el dă mai mul­tă coloratură piesei. Nu pot să nu-mi ex­prim mulţumirea şi faţă de membrii or­chestrei de jaz Bucu­reşti, care după suc­cesul obţinut anul a­­cesta în R.D.G., vor să Gelu Solomonescu Citiţi în pag. a II-a opiniile lui : Valeriu Lazarov, Petre Firulescu, Gică Petrescu, Temistocle Popa, Cons­tantin Drăghici, Valenţiu Grigorescu, Gioni Dimi­­triu, Petre Mihăescu şi Nicolae Kirculescu. festivalul cîntecului,, dansului şi portului popular Mîine încep şi în Capitală reprezenta­ţiile ansamblurilor folclorice de amatori din ţară ce au loc în cadrul tradiţiona­lului Festival al cîntecului, dansului şi portului popular. Pe scena Teatrului de vară din parcul Herăstrău îşi dau con­cursul artiştii amatori ai regiunii Ar­geş, iar la Teatrul de Vară din parcul Nicolae Bălcescu cei din regiunea Su­ceava (ambele spectacole încep la ora 20). Asemenea spectacole au loc şi la Si­naia, unde evoluează mîine ansamblul folcloric al regiunii Mureş-Autonomă Maghiară ; la Predeal — ansamblul fol­cloric al regiunii Galaţi ; la Eforie-Sud — ansamblul folcloric al regiunii Olte­nia; la Eforie-Nord ansamblul folcloric al regiunii Maramureş. Activitatea pe şantierul de la po­dul Şerban Vodă, care are ca obiect prelungirea planşeului Dîmboviţei şi, prin aceasta, adăugarea încă unui atribut modern la aspectul oraşului, este în plină desfăşurare. Şi aici, în ajutorul omului au venit maşinile moderne, de mare randament. PE TEME DE CIRCULAŢIE Graba... nu duce întotdeauna la destinaţie De o lună de zile se aplică noile acte normative privind circulaţia pe drumurile publice. In acest timp organele de miliţie au iniţiat numeroase acţiuni pentru cunoaşterea acestora nu numai de către conducătorii auto ci şi de masa largă a cetăţenilor. La diferite intersecţii (calea Victoriei, Cosmonau­ţilor, Mihai Broivu, Academiei, Gara de Nord etc.) au fost instalate sau sunt in curs de instalare staţii de amplificare ; prin comisiile organizatorice ale sfaturilor populare raionale au fost difuzate 20 000 de afişe­, la casele raionale de cultură au fost ţinute conferinţe­­ pe o serie de străzi au fost plantate indicatoare, „accesul interzis tuturor vehiculelor“ sau ,,staţionare interzisă", statuie de troleibuz „Cişmigiu“ şi „Piaţa Kogălniceanu" de pe bd. Gheorghe Gheorghiu-Dej au fost mutate — cum de altfel am propus şi prin ziarul nostru — in locuri mai corespunzătoare etc. Deci, măsuri se iau. Totuşi, zilnic se mai petrec şi accidente din cauză că unii conducători auto şi pietoni nu respectă regulie de circulaţie bine stabilite. Intilnim destui conducători auto care se gră­besc, cu orice preţ, „să ciupească" ceva, să ctştige un loc înaintea ce­luilalt. Nu s-au putut „strecura. Iată-1, de pildă, pe motociclistul G. M. din str. Soldat Ghiţă Şerban, ra­ionul Tudor Vladimirescu, căutînd (Continuare in pag. o lll-a) I. Bălan Ce distrat ești, Vasile! Melaiul e la spate! (desen de V. Timoc) DUPĂ DA­TINĂ. Aseară au însufleţit scenele li­toralului şi ecoul Bucegilor. De mîine, vor fi oaspeţii Capitalei. Contemporani cu noi, cei o mie de soli şi rapsozi ai geniului popular întruniţi la Festivalul cîntecului, dansului şi portului popular, devenit el însuşi o tra­diţie, nu vin doar dintr-un colţ ori altul al ţării, ci mult­­ mai de departe — din timp. In plină vogă a orgii electronice şi chi­tarei electrice, tradiţionalele lor instrumente vrăjesc, antrenează şi predispun la evocare. Iată, poate chiar din aceste buciume vor fi tunat cindva peste şapte munţi feciorii Frîncioaiei încingînd paloşele, pe cînd atîtea Vitorii Lipani ale acelor timpuri înfloreau din ac deopotrivă lăi­­băraşe de nuntă şi tolbe pentru săgeţi. Anonimi în eroismul lor, bunii şi străbunii au­ intrat in istorie pe sub nepieritorul arc de triumf al baladei, tran­smiţînd ur­maşilor ceea ce adu­naserâ din tată-n fiu în inimă ca-ntr-o ladă de zestre. Mai rezistent decît lemnul şi piatra, cîntecul a-nfruptat vremea şi de la o generaţie la alta şi-a desăvîrşit strălucirea, dind harul de-a creşte „intr-o zi cu­ alţii în­­tr-un an“ unui EminescU, Creangă, Sadoveanu, Enescu, Şlaga, Ar­­ghezi şi altora care poate azi a­­bia descifrează primele semne din alfabetul fără sfîrşit al Frumo­sului. Folclorul, grăitoare mărturie a unităţii naţionale, işi vădeşte în­dreptăţită permanentă situată in afara şi deasupra inerentelor­ — şi, categoric, trecătoarelor — „mode“ muzicale, lirice sau plas­tice. Importat de undeva, banjoul şi-a trăit acum un sfert de veac gloria efemeră cedată curînd a­­cordeonului, maracasului şi rînd pe rînd altor asemenea idoli de-un alt sau de o lună. Ocarina olte­nilor, săltăreaţă ca oamenii Gor­­jului şi Mehedintului, de-o mie de ani e la fel de tînără. Zimbim azi cu înduioşată in­dulgenţă ascultînd un tango inter­pretat in maniera „parfumată“ de acum trei decenii. Dar peste cincizeci de ani, trilurile Măriei l’recup le amintesc pe ale buni­­celor sale şi, iată, abia aştep­tăm seara de vineri cînd ne vom întilni iar cu „privighetoarea“ de la Măgura Ilvei. Despre Festivalul cîntecului, dansului şi portului popular îşi vor spune cuvîntul criticii de spe­cialitate. Din această pagină, le ies după datină în cale celor o mie de artişti amatori doar cu plinea şi sarea premergătoare aplauzelor şi binemeritatelor elogii. Lucian Dumitrescu

Next