Informatia Bucureştiului, octombrie 1966 (Anul 14, nr. 4087-4111)

1966-10-01 / nr. 4087

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA! ZIAR AL COMITETULUI ORĂŞENESC BUCUREŞTI AL P.C.R. ŞI AL SFATULUI POPULAR AL ORAŞULUI BUCUREŞTI | Anul XIV — Nr*. 4087 | 4 PAGINI 25 bani | Slmbătâ 1 oct. 1966 ~~| 20 de ani de actiAVIASAN ÎNCHEIEREA lucrărilor 18 stafii regionale • 24 de milioane kilometri drum aerian © 700 000 kilograme produse biologice La 9 octombrie, va fi sărbătorit cel de-al 20-lea an de activitate a aviaţiei sanitare din țara noastră. O vizită făcută, în preajma acestui e­­veniment, la Aviasan, unitate subor­donată direct Ministerului Sănătăţii şi Prevederilor Sociale, ne-a furnizat cîteva date interesante privind acti­vitatea acestei instituţii. O adevărată flotilă aeriană in memoria „veteranilor* Aviasan au rămas neşterse imaginile acelor începuturi modeste, ca şi amintirea primelor succese de acum 20 de ani. Era în anul 1946. Pe atunci exista o singură staţie Aviasan, care dis­punea doar de trei avioane şi cinci cadre aeronautice. In anii ce au tre­cut, Aviasanul a fost dotat cu o adevărată flotilă aeriană care este gata în orice moment să execute misiuni sanitare. Cele 18 staţii Avia­san din fără­­ 16 regionale şi două raionale, toate judicios amplasate­­ dispun azi de peste o sută de a­vioane moderne, pilotate de cadre aeronautice cu o bogată experienţă de zbor. O sinteză a activităţii desfăşurate Piloţii Aviasan au efectuat în a­­ceşti 20 de ani de activitate peste 200 000 de ore zbor, în cadrul cărora au totalizat un kilometraj record : 24 de milioane kilometri drum ae­rian. Cifra care ne indică cantitatea transporturilor aeriene de produse biologice (sînge şi plasmă), medica­mente de mare urgenţă este de ase­menea impresionantă: 700 000 kilo­grame ! Numai în primele şase luni ale anului în curs, piloţii staţiilor Avia­san din ţară au efectuat aproape 5 000 de misiuni, în cadrul cărora au transportat circa 170 de medici spe­cialişti, aproape 8 000 litri de sînge şi mari cantităţi de seruri şi medica­mente. Au fost efectuate în total peste 9 600 ore zbor. Cîteva cuvinte despre oameni Personalul aeronautic şi de aero­drom depune tot sufletul pentru ca misiunile de zbor încredinţate să fie îndeplinite la timp. Se remarcă în acest sens piloţi ca : Lucian Arcan, Ion Lehotki, Ioan Odnostalco, Simion Oţoiu, Alex. Podgorea­­nu, Elena Roman,­­ Ştefan Şer­­bănescu, Vasile Stănilă, mecanicii Constantin Iordănescu, Dumitru Za­­dorojie, Augustin Vereş, Iosif Schmidt, Ion Constantinescu, precum şi revi­zorii de aerodromuri - Mihai Vieru, Vasile Lagara, Leonida Apostol, Pe­tre Moisenco şi alţii. Pe adresele lor şi ale staţiilor Aviasan sosesc ne­numărate scrisori de mulţumire de la cei care au fost salvaţi. Acestea sunt imbolduri spre o şi mai fructuoasă activitate, în slujba ocrotirii sănătăţii oamenilor, prin acordarea asistenţei medicale de urgenţă în timp util. Gh. Niculiţă De operativitatea personalului de la AVIASAN depind în mare măsură sănătatea şi viaţa unor bolnavi Pasiunea frumosului ■— Numele 7 — Fior­ea Marinescu. — Profesia ? — Şofer pe autocamionul „Bucegi“, 81 B 8126. — Locul de muncă­­ — I.T.B. — Alte date biografice 7 — Vârsta — 26 de ani, căsătorit de opt luni, sunt secretarul organizaţiei U.T.G. de la garajul I.T.B. Dristor. Dialogul n­­ e loc pa calea 13 Sep­tembrie, pe porţiunea unde au început lucrările de consolidare a terasamen­­tului liniilor de tramvai. In timp ce excavatorul muşcă cu lăcomie din şosea şi-şi abandonează prada In autocamio­nul amintit, tânărul nostru interlocu­tor tot meştereşte prin cabina maşi­nii, pe care a transformat-o într-un adevărat salon de primire: un covo­raş de plastic („pentru a evita mur­dărirea pe timp ploios“), la geamul din COTIDIENE spatele cabinei Iţi face cu ochiul o perdeluţă discretă („o iniţiativă a soţiei mele care a şi cusut-o“). Pini şi la tăbliţele cu numerele de circu­laţie a ataşat o originală apărătoare de cauciuc, iar un cabină — o casetă pentru aparatul de radio cu tranzis­­tori. Şi iată masiva maşină devenită o apariţie caldă şi cochetă, obligtndu-te la un sentiment de stimă şi admiraţie pentru protectorul ei. — Cum de v-a venit ideea acestor amenajări ? — Noi, şoferii, ne petrecem • mare parte din viaţă in maşină. Lucrez mai cu spor şi mal relaxat intr-un astfel de decor. Şi-apoi, maşina trebuie să-fi devină un adevărat prieten, nu un simplu mijloc de producţie. Nu pot să sufăr praful, deşi transport zilnic zeci de tone de pămînt excavat. Am la îndemînă întotdeauna mijloace de a-l face inofensiv­­ cîrpe pentru şters, plus pentru lustruit, soluţie pentru curăţat metalul şi alte mijloace de întreţinere. De cind am luat maşina în primire n-am avut nici un fel de defecţiune. Şi sper să nu am mult timp de aici înainte. Acesta este un motiv de mîndrie pentru oricare din breasla noastră. îmi iau la revedere şi mă depăr­tez cu gîndul la unele troleibuze şi tramvaie cu tapiseria scaunelor în su­ferinţă, cu apărătoarele de la becuri sparte sau lipsă, cu uşile care nu se închid normal, cu urinele care sorţite îngrozitor, cu manipulan­­i grăbiţi şi taxatoare nervoase, cu trolee defecte etc., etc., etc. Cine are urechi de auzit să audă... I. Poenom CONGRESULUI NAŢIONAL DE NEUROLOGIE Astăzi, în sala mică a Palatului Republicii Socialiste România, s-au încheiat lucrările Congresului naţional de neurologie organizat de Uniunea Societăţilor de Ştiinţe Medicale. Timp de trei zile, un mare număr de cercetători, cadre didactice, medici primari şi specialişti din unităţile sa­nitare din ţară, precum şi oaspeţi so­siţi din străinătate, au dezbătut pro­bleme de mare actualitate în domeniul neurologiei. Lucrările au demonstrat preocuparea neurologilor din ţara noastră pentru îmbinarea aspectelor de cercetare fun­damentală cu cea aplicativă. (Agerpres) LA COOPERATIVA MEŞTEŞUGĂREASCĂ „TEHNO-METALICA“ Interesante produse de serie mică 0 Şezlonguri şi paturi pliante 9 Decoraţiuni pentru interioare din su­plex , în sfîrşit, o uni­tate pentru reparat jucării mecanice Soluția vîscoasă se întinde între două plăci anume con­struite. Cîteva operaţii executate cu precizie, printre care mai importantă este conectarea la o sursă de curent electric şi din aparatul special apare o bucată de material plastic cu diferite părţi scoase în relief. Este o hartă a ţării în relief care, pe lingă linia ei aspectuoasă, permite elevilor mai mici o fixare temeinică a cunoştinţelor de geografie. Aceasta nu reprezintă insă singura noutate la cooperativa meşteşugărească „Tehno-metalica“. In ultimul timp a intrat în procesul de fabricaţie o adevărată „listă“ de noutăţi. Co­piilor li s-au pregătit balansoare şi paturi plianta, produse din metal şi pînză de in. Din acelaşi material au fost con­facţionate şezlonguri, scaune pescăreşti şi umbrare pentru balcoane. Pentru decorarea interioarelor după gustul estetic al fie­cărui locatari au apărut bibelouri din su­plex incluzionat, veioze în culori vii, atrăgătoare, jardiniere, lampadare de forme diferite, tablouri executate prin galvanoplastie sau metaloplastie. Interesante din punctul de vedere al utilităţii sau modului de prezentare, sunt ştergătoarele pentru discu­rile de muzică, periile cu jet de apă pentru spălat automo­bile, pandantivele cu incluzii de flori naturale, cirligele de tri­cotat etc. Creatorii acestor noi produse, dintre care o parte se află expuse la expoziţia permanentă cu vînzare din calea Victoriei nr. 3­5, sunt membrii cabinetului tehnic. Dima Tetreacenco, Anton Ha­ţiu, Traian Ciovică, Gheorghe Petrică sunt doar cîţiva dintre aceştia. Toţi sunt cooperatori cu înaltă calificare şi in acelaşi timp creatori. In studiu ei au introdus o serie de sortimente noi dintre care amintim: un tip de rulou pentru zugrăvit, cu rezerve de a minbaruppinat tipuri de extensoare şi o trusă sanitară pentru automobilişti. — Conducerea cooperativei noastre­­— ne spune tov. Gheorghe Farcaş, vicepreşedinte al cooperativei — a acordat şi acordă o mare atenţie prestării unor servicii de calitate pentru deservirea populaţiei. In afara unităţilor de reparat aparate foto sau instru­mente muzicale, anul acesta şi-a început activitatea unitatea de reparaţii maşini de scris şi cea de reparaţii şi întreţinere a uneltelor pescăreşti. Părinţii se vor bucura, poate mai mult decît copiii, aflînd că (în sfîrşit) la începutul acestei luni se va deschide în calea Plevnei nr. 1 un centru pentru reparat jucării mecanice de toate tipurile. în centrul activităţii de viitor a cooperativei „Tehno­ me­talica“ va sta, după cum ne-a mărturisit preşedintele coope­rativei, tov. Petre Niculescu, preocuparea permanentă pentru lărgirea numărului sortimentelor de serie mică, îmbunătă­ţirea continuă a calităţii produselor şi prestarea exemplară a serviciilor pentru deservirea populaţiei. Mircea M. Ionescu Frumuseţi din lemn, metal şi plexiglas expuse de coopera­tiva „Tehno-metalica” la expoziția permanentă din calea Victoriei nr. 3-5. la F.M.U.A.B. Un strung de mare len­, au luat sfîrșit utimele probe­­le omo­­logare ale unui nou produs. Este vorba de un uriaș strung Caru­sel — S.C. 3200 — destinat atelierelor mecanice, în vederea prelucrării prin aș­chiere a pieselor me­talice cu gabarite mari, înzestrat cu o plan­­șalbă (dispozitiv de prindere a pieselor în vederea prelucrării) cu diametrul de 3 009 mm, strungul poate prelucra piese cu dia­metrul maxim de 3 300 mm, cu înălţi­mea de 2 300 mm şi cu o greutate de pînă la 18 tone. Fiind o maşină-unealtă uni­versală, automatizată, cu comandă-program, productivitate poate executa operaţii de eboşare, finisare, strunjire plană şi ci­lindrică, precum şi ca­nale inelare. In curînd, noul uti­laj va fi introdus în producţia de serie. ULTIMELE ŞTIRI SPORTIVE 7 • Dispunînd cu 5—3 de Lokomotiv Leip­zig, formaţia masculină suedeză de tenis de masă B.T.K. Leksberg s-a calificat pentru tu­rul doi al „Cupei campionilor europeni". • La Bratislava a avut loc un concurs in­ternaţional de atletism. Cîteva dintre rezul­tatele înregistrate: greutate: Varjú (Unga­ria) 19,14 mdisc: Danek (Cehoslovacia) 58,26 p; înălţime: Burda (Cehoslovacia) 3,98 m; 80 m garduri: Giljczerova (Ceho­slovacia) 11,0, Buletin meteorologic INSTITUTUL METEOROLOGIC COMUNICA : Azi, la ora 8, în Bucureşti, temperatura aerului a fost de 16 grade. Maxima de ieri în aer a fost de 26 grade, iar minima din cursul nopţii de 13 grade. Timpul probabil de mîine . Vreme schimbă­toare cu cerul mai mult noros. Ploaie slabă. Vin­­tul va sufla potrivit din sectorul sudic. Tempera­tura aerului : minima va fi cuprinsă intre 12 şi 14 grade, iar maxima intre 19 şi 21 grade. Pentru zilele de 3, 4 şi 5 octombrie : Vreme uşor instabilă cu cer temporar noros. Vor cădea ploi slabe. Vint potrivit. Temperatura aerului in scă­dere ușoară. i­­­i Pentru continua îmbunătăţire a studiului şi a comportării studenţilor învăţămîntul superior din ţara noastră cunoaşte o continuă dez­voltare. Prin grija partidului şi a guvernului, sunt create posibilităţi de cuprindere a unui număr me­reu sporit de studenţi. In prezent în instituţiile de învăţămînt supe­rior studiază 136 000 studenţi, care se pregătesc in peste 200 de spe­cialităţi. In acest an vor păşi pen­tru prima oară In instituţiile de în­văţămînt superior peste 33 000 de tineri adică mai mult decît nu­mărul total al studenţilor existenţi în România anului 1938. Gratuitatea Invăţămîntului, bur­sele de care beneficiază peste 60 la sută din studenţii ţării, căminele şi cantinele moderne construite în centrele universitare, asigură stu­denţilor noştri condiţii bune de pregătire şi de viaţă, scutindu-i de greutăţile materiale chinuitoare care împovărau în trecut cea mai mare parte a tineretului universi­tar. Datorită eforturilor întregului popor, studenţii noştri îşi pot con­sacra întreaga putere de muncă pregătirii lor temeinice, pentru a deveni cadre de nădejde în opera de desăvîrşire a construcţiei socia­liste. Marea majoritate a studen­ţilor învaţă cu sîrguinţă, avînd con­ştiinţa îndatoririlor lor faţă de so­cietate. Sînt însă, cazuri, izolate, cînd unii studenţi neglijează înda­torirea lor principală, învăţătura, sau, prin comportarea lor, încalcă normele vieţii universitare. Cu prilejul deschiderii noului an universitar, ministrul învăţămîntu­­lui a emis un ordin prin care sta­bileşte reguli şi obligaţii ale stu­­denților privind studiul şi compor­tarea lor în cadrul instituţiilor de învăţămînt superior şi în viaţa so­cială. # Studenţii au îndatorirea — se precizează în ordin — de a în­deplini în bune condiţii şi la timp toate sarcinile ce le revin potrivit planului de învăţămînt şi progra­melor de studii, de a frecventa cu regularitate şi punctualitate cursu­rile, seminariile, de a participa la lucrările practice și celelalte for­me da activitate prevăzute în orarii. (Oontinuart In pag. e 8-a) I V CUM VOM SĂRBĂTORI „ZIUA RECOLTEI" Mîine, în întreaga ţară va înce­pe sărbătorirea muncii pline de rod de pe ogoare, a ţăranilor coo­peratori, a muncitorilor din gospo­dăriile agricole de stat, din staţiu­nile de maşini şi tractoare. In Capitală şi în comunele sub­­ordonate raioanelor, după cum am mai anunţat, vor avea loc nume­roase manifestări cultural-artistice, sportive, carnavaluri, serbări cîmpe­­neşti, se vor deschide expoziţii etc. • In cursul dimineţii, se va des­chide la Halele Obor „Expoziţia­­tîrg 1966“. Au fost luate toate mă­surile pentru ca pe tot timpul cît va fi deschisă expoziţia (2 octom­brie—15 noiembrie), aprovizionarea cu produse să se facă în mod rit­mic pentru a asigura, în întregime, cerinţele vizitatorilor. Pe amatorii de pescărie îi infor­măm că la muştăriile cooperative­lor agricole de producţie le va fi oferit şi peşte proaspăt pe care îl vor putea „pescui“, la alegere, din bazinul special amenajat. • La pavilionul Expoziţiei Reali­zărilor Economiei Naţionale, se va deschide, de asemenea, mîine, ex­poziţia cu vînzare a strugurilor de masă, fructelor şi vinurilor. • In clădirile anexe pavilionului, alături de muştării şi alte unităţi cu produse, va putea fi­­vizionată şi o expoziţie­ de artizanat cu obiecte stilizate de artă populară. Expoziţiile de la pavilion vor fi deschise zilnic între 2 şi 9 octom­brie. • O surpriză­ la restaurantul „Mioriţa“ din parcul Herăstrău, tot cu prilejul „Zilei recoltei“, au avut loc unele amenajări şi o restructu­rare de profil. Intre 2 şi 9 octom­brie, aici vor fi expuse şi servite amatorilor tot felul de produse de pescărie şi vînat. Şi cum vînatul cere să fie stropit numai cu vinuri naturale, de cea mai bună calitate, acestea nu vor lipsi ! • In fiecare piaţă din Capitală, unităţile Departamentului pentru valorificarea legumelor şi fructe­lor, cooperativele agricole de pro­ducţie vor organiza expoziţii cu vînzare­a produselor. • Să nu uităm că duminică sea­ra Uniunea Tineretului Comunist şi Uniunea Naţională a Cooperati­velor Agricole de Producţie invită tineretul­ Capitalei la marote carna­val ce se va desfăşura în parcul Herăstrău. • Comunele subordonate raioane­lor Capitalei: prilej direct de tre­cere în revistă a rodniciei muncii ţăranilor cooperatori. In fiecare co­mună vor fi organizate expoziţii de fructe şi legume cu vînzare. Vor avea loc serbări cultural-artis­tice, la care îşi vor da concursul artişti amatori din comune şi din întreprinderile bucureştene. Se vor întrece cei mai­ buni sportivi ai sa­telor, iar seara vor avea loc ser­bări cîmpeneşti. Seara, la lumina torţelor, printre invitaţi, nu vor lipsi : mustul, pastrama, puii, micii, peştele, mămăliguţa şi alte aseme­nea bunătăţi. Gh. Nie. (Continuare in pag. a 3 a) Pavilonul Expoziţiei Realizărilor Economiei Naţionale­­ se pregătesc standurile cu struguri de masă • „Copiii noştri şi ai ţării“ ...Se intitulează masa rotundă or­ganizată mîine la ora 10,30 în sala Dalles de către Universitatea populară Bucureşti şi Comitetul orăşenesc al femeilor. Iau cuvîntul: prof. dr. do­cent Alfred Rusescu, membru cores­pondent al Academiei, prof. univ. dr. Tudor Popescu, Emilia Sonea, vice­preşedintă a Comitetului orăşenesc al femeilor Bucureşti, învăţătoarea emerită Constanţa Iliescu şi munci­toarea Aneta Ioan, mamă eroină. Conduce prof. univ. dr. Vasile Pa­­velcu din Iaşi. • EXPOZIŢII DE HARTE ŞI PLANURI PRIVIND ORAŞU­L DIIC11REŞTI La Muzeul de istorie a oraşului Bucu­reşti s-a deschis astăzi o expoziţie care cuprinde un mare număr de hărţi şi planuri din perioada 1852—1941 prove­­ n Turneu Ansamblul folcloric ,,Mioriţa" a ple­cat astăzi dimineaţă Intr-un turneu în Izrael. Timp de o lună de zile Ansam­blul va prezenta spectacole în mai multe localităţi din ţara pe care o vizi­tează. Din ansamblu, alcătuit din 75 de persoane, fac parte printre alţii : diri­jorii Ionel Budişteanu şi Victor Po­pescu, soliştii vocali şi instrumentişti, Angela Moldovan, Ştefania Rareş, Şte­­fania Ivan-Bolozan, Elena Radu, Con­stantin Cocriş, Damian Luca, Traian Lăscuţ-Făgărăşanu, nind din colecţia Muzeului. Piesele ori­ginale sunt Însoţite de fotografii re­­prezentind aspecte edilitare din Bucu­­reştiul vremii. • CĂMĂŞI BĂRBĂTEŞTI DIN FIRE SINTETICE COLORATE La întreprinderea „Tricotajul roşu" se lucrează în prezent la extinderea liniei tehnologice pentru cămăşi din fire sintetice cu dungi colorate. De ase­menea, colecţia pentru viitoarele două trimestre cuprinde 40 de modele noi (în majoritate îmbrăcăminte şi lenjerie pentru femei). Pentru sezonul rece au intrat în fabricaţie mănuşi căptuşite, imitaţie de piele, mult apreciate de cumpărători. Un viitor rugbist în plin antrenament Faptul că revenim cu o temă mult discutată se datorează numeroaselor scrisori, care continuă să se refere la problema deservirii în unităţile a­­parţinînd Trustului de alimentaţie publică local Bucureşti. Şi poate că totuşi nu am fi repus atît de repede în discuţie fisurile şi absenţele nemotivate pe care consu­matorul le observă în unele din res­­taurantele şi bufetele din Capitală, dacă nu ne-ar fi izbit o adresă de răspuns, trimisă de conducerea TA.P.L. Bucureşti, în urma unor re­cente sesizări făcute de ziar, adresă care ne informa că măsurile luate rezolvă cea mai mare parte din pro­blemele bunei deserviri. O asemenea veste nu putea, fireşte, decît să ne bucure, dar în faţa altor sesizări, cu fapte recente, a trebuit să punem sub semnul întrebării eficacitatea măsurilor luate pînă acum. Să fi exagerat oare cetăţeanul A. DANIEL, în sesizarea sa cînd afirmă că „la restaurantul Dunărea", cu pro­nunţat profil de berărie în timpul zilei, nu găseşte dimineaţa nici o gustare ? Un scurt popas făcut la unitatea respectivă, în jurul orei 11, cind in Deservirea în unităţile de alimentaţie publică ...şi unele din fisurile ei cronice practica unităţilor care se pricep şi la comerţ şi la gusturile consumato­rilor se servesc minuturile, ne-a pus în faţa unui bufet aglomerat cu frip­turi, dar fără nici o gustare. Ospă­tarul tocmai căuta să iasă din în­curcătură în faţa unui client care ceruse să fie servit cu o gustare de dimineaţă. Neavînd încotro, pînă la sfîrşit l-a lămurit că poate să-l ser­vească doar cu o friptură la tavă sau cu un pui fript­­cu mujdei. Am privit sala „Dunării" şi, după discuţia la care asistasem, nu ne-a mirat faptul că­ era goală. Gîndul însă şi remarca cetăţeanului V. Du­mitru ne-au dus cîteva sute de metri mai departe, pe bulevardul Gheorghe Gheorghiu-Dej, în faţa cinematogra­felor, unde se găseşte un bufet lacto. în cursul dimineţii nu găseşti loc la masă. Consumatorii aşteaptă să le vină rîndul şi nu se înduplecă să plece în altă parte. Explicaţia este simplă. Aici se servesc crenvurşti calzi, ochiuri şi alte gustări pregă­tite la minut. La deverul mare al bufetului contribuie şi cele două uni­tăţi „Tomis“ şi „Tic-Tac“, care, din spirit de „colegialitate", nu vor să­ facă concurenţă, file s-au profilat pe ca­fele şi coniac, care nu merg tot­deauna pe inima goală. Să trecem la alte aspecte ale de­servirii în restaurante. S-a discutat mult în jurul atitudinii unor ospă­tari, care îşi privesc meseria prin prisma îngustă a interesului perso­nal. Aceştia sunt cei care te fac să aştepţi, cu orele, la masă, o friptură sau o halbă, dacă insişti te reped şi au o malformaţie care ii împiedică să facă adunările corect la notele de plată. în şirul celor care contribuie la proasta deservire a consumatorilor se numără şi acei responsabili de unităţi, suferinzi de o miopie cronică şi cu o sensibilitate scăzută a ner­vului acustic, care nu aud şi nu văd nimic din ceea ce interesează pe con­sumatori. Pentru ca să nu ni se re­proşeze că nu discutăm pe concret, invităm conducerea T.A.P.L. Bucu­reşti să viziteze cele trei unităţi din Piaţa 1848, ale căror săli, depen­dinţe şi anexe reprezintă, după noi, un exemplu de cum nu trebuie să­­ arate un restaurant sau un bufet. Pe drept se întreabă cetăţeanul CIOICA MIHAI : „Oare numai prin măsuri cu mustrari scrise şi cu a­vertisment şi mutări de la o unitate la alta se poate rezolva problema aprovizionării restaurantelor şi bufe­telor, a sortimentelor sărace, a lipsei de politeţe manifestată încă de unii ospătari ?... Fireşte că nu. La o sesizare pe tema sus-menţio­­nată, T.A.P.L. Bucureşti, cu adresa nr. 16392, ne răspunde, printre altele, că pentru rezolvarea celor semnalate, cităm, „au fost prevăzute în planul M.T.O. pe 1966 cursuri de instruire profesionale, care vor duce la îmbu­nătăţirea deservirii publicului consu­mator“. Desigur, este o măsură bine­venită, dar cursurile singure nu pot rezolva mare lucru. Activitatea uni­tăţilor de alimentaţie publică nu se poate îmbunătăţi decît pe baza unei temeinice analize a cauzelor defi­cienţelor semnalate şi luării unui complex de măsuri, care să ducă la o vizibilă îmbunătăţire a activităţii unităţilor de alimentaţie publică. Sunt necesare o mai mare exigenţă şi fermitate din partea organelor de resort, inclusiv din partea direcţiei generale respective din Ministerul Comerţului Interior. Dinu Lezerescu

Next