Informatia Bucureştiului, martie 1967 (Anul 14, nr. 4215-4241)

1967-03-01 / nr. 4215

f freletari din TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-Vă ! INFORMA­ŢI­A ZIAR AL COMITETULUI ORĂŞENESC BUCUREŞTI AL P.C.R. ŞI AL SFATULUI POPULAR AL ORAŞULUI BUCUREŞTI Anul XIV — Nr. 4215 4 PAGINI 25 BANI Miercuri î martie 19671 L Strada Văzută de VICTOR VÂNTU a ora cînd apar aceste rînduri, ele par a-şi fi pierdut actualitatea. Doar ne aflăm într-a doua jumătate a zilei de întîi. Imensa majoritate a mărţişoarelor (dintr-un total de cîteva milioane - după cum ne-a informat recent o cifră) au şi ajuns la adresă ; restul, vor ajunge şi ele nu mai tîrziu de răstimpul care măsoară - din această clipă - drumul spre casă sau spre locul de întîlnire. Mai găsim printre noi şi cîte un uituc, cu lecţia de 1 martie neîn­­văţată, dar numai asta parcă n-ar justifica abordarea unui subiect practic epuizat, iarăşi despre mărţişor ? Despre gingaşa, tradiţionala podoabe, strada e prima care vorbeşte. Ne-o anunţă de pe la începutul lui fe­bruarie, ca pe o primă notă a unui anotimp ce-şi taie drum printre zăpezi şi pesimisme meteorologice. Minia­turalul artizanal, multicolor şi ingenuu, cucereşte treptat vitrinele şi răspîntiile oraşului, adunînd în jurul „şeva­letelor" publicul cel mai divers, frămîntat în a găsi corespondenţa dintre sentiment şi­ simbolul legat cu şnur. Cîtâ energie sufletească declanşează alegerea ! Convorbiri intre delegaţia Partidului Comunist Român şi delegaţia Partidului Comunist din Grecia Marţi dimineaţa, la sediul Comi­tetului Central al Partidului Comu­nist Român au început convorbirile între delegaţia Partidului Comunist Român şi delegaţia Partidului Co­munist din Grecia, care face o vi­zită în Republica Socialistă Româ­nia. Din partea Comitetului Central al Partidului Comunist Român au par­ticipat tovarășii Nicolae Ceaușescu, secretar general al C.C. al P.C.R., Paul Niculescu-Mizil, membru al Co­mitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Mihai Dalea, secretar al C.C. al P.C.R., Ghizela Vass, membru al C.C. al P.C.R. Din partea Comitetului Central al Partidului Comunist din Grecia au luat parte tovarăşii Kostas Kolian­­nis, prim secretar al C.C. al P.C. din Grecia, Leonidas Stringos și Panos Dimitriu, membri ai Biroului Politic al C.C. al P.C. din Grecia. Convorbirile s-au desfășurat într-o atmosferă tovărășească, de caldă prietenie. Tabere-curs pentru profesori Şi în această vară, Societatea de ştiin­ţe naturale şi geografie va organiza, pentru profesorii care predau geografia şi ştiinţele naturii în şcolile generale şi licee, tabere-curs cu program de geogra­fie şi biologie. Tematica de desfăşurare a tab­er­elor-curs va cuprinde expuneri privind sarcinile şi preocupările actuale şi de perspectivă ale cercetărilor geolo­gice şi geografice din ţara noastră. Profesorii de geografie vor avea prile­jul să studieze condiţiile naturale, eco­nomia, dezvoltarea istorică şi social-cul­­turală a regiunilor Bacău, Banat, Ploieşti, Galaţi şi Maramureş (unde vor fi tabe­­rele-curs pentru această specialitate), iar profesorii de biologie vor studia flora, fauna şi agricultura regiunilor Cluj, Do­­brogea, Ploieşti, Iaşi, Suceava (unde vor fi taberele pentru biologi). Pe lîngă expunerile cu caracter teo­retic, participanții la taberele-curs vor colecta diferite materiale didactice. Justificările nu completează omisiunile din proiecte . In desfăşurarea normală­­a procesului de producţie,­­constructorii de pe unele­­şantiere întîmpină dificul­tăţi datorită insuficientei­­coordonări a proiectelor de construcţii cu cele de insta­laţii şi montaj tehnologic. Să luăm, de pildă, ,,Fa­brica de tuburi de gresie Militari", unde, după ce constructorul (Trustul 1 Construcţii) a acoperit hala cuptor, 22 plăci prefabricate tip trebuie înlocuite. — în proiectul de con­strucţii — ne spune ing. V. Fîşie, şeful şantierului Complex Militari — nu s-au precizat poziţiile golurilor ■pentru ieşirea tubulaturii ■de ventilaţie prin acoperiş. ,Pentru a ne încadra în gra­ficul de execuţie şi a crea condiţii normale de lucru pe timp friguros, am fost nevoiţi să acoperim porţiu­nile centrale ale halei cup­tor cu prefabricate tip. A­­cum, o parte dintre ele ur­mează a fi demontate şi în­locuite cu plăci speciale. Acest lucru putea fi evitat dacă proiectul de construc­ţii primit ar fi fost corelat cu cel de instalaţii. Acesta din urmă, de fapt, nici nu a sosit la timp pe şantier. Ce a însemnat pentru constructor primirea unor asemenea proiecte . Două­zeci şi două de plăci prefa­bricate rămase fără utilizare pe şantier, folosirea inutilă a utilajelor de ridicat pen­tru montarea şi demontarea lor, cît şi manoperă con­sumată fără rost. în plus, s-au întîrziat cu circa două luni executarea şi montarea plăcilor speciale indicate ulterior de proiectant. Proiecte incomplete sau conţinînd greşeli, omisiuni s-au pus la dispoziţia­­­in­structorului şi pe alte şan­tiere. La Fabrica de panouri mari Militari, după ce s-au executat unele părţi de con­strucţii, proiectantul a fă­cut transformări la insta­laţia de descărcare a ci­mentului. De asemenea, la Fabrica de plăci de faianţă s-a prevăzut în proiect am­plasarea starei de com­­presoare pe un loc unde există deja un obiectiv — reţeaua conductei de termo­­ficare. Din acest motiv nu se poate începe lucrarea respectivă, în cazul obiectivelor a­­rătate, proiectantul — Insti­tutul de proiectări pentru materiale şi prefabricate de construcţii — nu a elaborat deci proiecte complete şi cu cele mai bune soluţii constructive. Au fost ne­cesare modificări pe par­cursul executării lucrărilor, ceea ce majorează nejusti­ficat costul obiectivelor industriale respective şi A. Pavlovici (Continuare In pag. a 3-a) • Modificările ulterioare majorează costul construcţiilor . Pe acelaşi loc nu pot fi executate două obiective . Se cere sudură perfectă între toţi factorii ce concură la realizarea investiţiilor.­ ­ EXCURSII PESTE HOTARE ÎN LUNILE APRILIE, MAI ŞI IUNIE Azi, la sediul agenţiei O.N.T. din bd. Republicii 4, s-au pus in vinzare locurile la excursiile internaţionale în R. S. Ceho­slovacă pentru lunile aprilie şi mai 1967, în R. P. Ungară pentru lunile mai şi iunie, în R. D. Germană, R. P. Bulgaria, R. P. Polonă şi Uniunea Sovietică pentru lunile aprilie, mai şi iunie.­ ­ Comandă de la distanţă Zilele acestea la întreprinderea „Mă­tasea populară“ a intrat în funcţiune cu întreaga capaci­tate de 20 tone a­­buri/oră centrala termică a întreprin­derii. Toate opera­ţiile de alimentare şi exploatare sunt comandate de la distanţă, de două tablouri complet au­tomate. Pentru ca apa de alimentare să aibă parametrii ceruţi de funcţionarea co­rectă a cazanelor (duritate, alcalinitate) centrala termică este dotată cu o staţie de dedurizare a apei. Din producţia de aburi realizată, 70 la sută este folosită de întreprinderea Mătasea populară, iar 36 la sută de întreprinderea Producţia Bucureşti. In fotografie : RADU IONEL, mecanic exploatare cazane, urmărind funcţionarea instalaţiei la centrala ter­mică. © ÎNTREPRINDEREA de transport BUCUREŞTI anunţă că, datorită lu­crărilor de reparaţii capitale ce se exe­cută pe bd. Gloriei, tramvaiele liniei 24 vor circula începînd de mîine, în am­bele sensuri, de la bd. Gloriei prin bd. Bucureştii Noi pînă la Uzinele Ba­romet.­ ­ Alte mărfuri care se vînd cu plata în rate începînd de astăzi, în afara mărfurilor care se vînd curent cu plata în rate, Ministerul Comerţului Interior a inclus în această categorie şi alte articole. Astfel, se vor putea procura, cu un aconto de 20—25 la sută şi cu plata între 5 şi 10 rate lunare printre altele : paltoane imitaţie blană de focă, de viţel etc., taloare şi costume bărbăteşti la proba a doua, aparate pentru mărit fotografii marca „Peisaj”, aparate „Diascol” pentru proiectarea diapoziti­velor, precum şi diferite tipuri de apa­rate de radio, acordeoane şi picupuri. Vînzarea acestor articole cu plata în rate se va face numai în cursul lunii martie. Listele cu denumirea tuturor mărfurilor se află afişate în unităţile comerciale. Retrospectivă de sculptură Sala Dalles va găzdui, începînd de mii­­ne, expoziţia retrospectivă Celine Emi­lian. Sculptoriţa a avut o activitate deo­sebit de bogată mai ales în perioada dintre cele două războaie mondiale. Ex­poziţia care se va deschide la ora 18 va cuprinde aproape 100 de lucrări în bronz, marmură, ghips etc. — busturi, plastică mică, plachete, statui, măşti Cit valorează mărţişorul? Intre un hoinar şi un trifoi — un maraton intim. Intre o inimioară străpunsă de săgeată şi o alta nestră­punsă - un univers sentimental. Mărţişorul, adesea, e un rebus spre rezolvare. Sau o fabulă. Cînd îi lipseşte fantezia, scînteia unui „nu ştiu ce", sar în ochi materialul, poticneala pensulei sau a uneltei. După cum, întristătoare sînt seriile prea mari. Evident, nu poate fi vorba de unicate gen Fondul plastic, dar nici de situaţia cînd mai multe colege des­coperă că poartă acelaşi mărţişor... Cumpărîndu-l, avem senzaţia că procurăm un bilet de călătorie - tichet rezervat­­ în peisajul primăverii. Mica podoabă condensează însă nu numai un simbol al anotimpului, ci şi al delicateţei, al gestului afectuos. Valoare cîteodată neglijată. Ciudat, dar gestul se poate transforma în contrariul lui. Zilele trecute, la raionul respectiv al magazinului „Victoria", un bărbat a îm­părţit cîteva coate abil plasate pentru a ajunge cît mai repede în faţa paletei cu mărfişoare. Aşteptau, să le vină rîndul, şi cîteva femei. Vînzatoarei, care i-a atras atenţia asupra purtării sale necuviincioase, omul i-a replicat mojic. Ce valoare omenească are un mărţişor dobîndit astfel ? La fel şi în cazul celui care îşi face „obligaţia" de a oferi mărţişor unei colege, pentru ca la scurt timp, fără să-şi facă scrupule, s-o jignească. La fel şi în cazul soţului care se simte „achitat", la preţul în lei al mărţişorului, de a fi prevenitor şi delicat, reluîndu-şi cu seninătate ziarul şi sloganul cotidian : „gata masa?" Şi atunci, gestul însuşi nu rămîne suspendat, gratuit ? Mă gîndesc, în schimb, la valoarea unor mărfişoare colective şi... anonime. De pilde (doamne, ce fantezie !) ca în această zi toate băncile din tramvaie şi auto­buze să fie ocupate exclusiv de femei. De ce numai de 1 martie ? - s-ar putea întreba cineva. Măcar de 1 martie, experimental... Atenţie delicată, mărţişorul, parcă mai mult decît orice alt dar, readuce în memorie cuvintele unui clasic (Corneille, daca nu mă înșel), potrivit cărora felul dă­ruirii prețuiește mai mult decît darul. CARICATURA ZILEI de Neagu Rădulescu . — De ani de zile, îmi spuneți de 1 martie, că sunt meschin ! Poftim, să se termine și cu povestea asta ! ANCHETA NOASTRĂ „G 0 S P 0 S-A ÎNCURCAT ÎN PROPRIA-I.. Cel© li persoane pe care le-am întîlnit la ».Gos­podina,»­Feroviarul cumpărau : opt persoane — portocale, o persoană — măsline, o persoană — fasole bătută, iar alta — ţigări Mărăşeşti. In faţa acestei constatări, am simţit îndemnul să punem o întrebare : Ce caută, la „Gospodina“, ţigările sau măslinele vîndute la kilogram ? Dar ceea ce ne-a solicitat mai înainte de toate aten­ţia era galantarul cu semipreparate pe care, din­­tr-o inexplicabilă rezervă, consumatorii îl ocoleau. Tot la ora prinzului, alte unităţi şi raioane „Gos­podina” trăiau aceeaşi monotonie. „Timpii morţi“ ai vînzătoarelor de la semipreparate contrastau, e­vident, cu forfota prezentă în celelalte comparti­mente ale magazinelor alimentare. Şi atunci, recapitulînd bunele intenţii cu care tot mai multe „Gospodine” ne-au oferit în ultimii ani serviciile lor, ai putea fi înclinat să crezi că replica dată de consumatori este nedreaptă. Când această „Gospodină“ se angajează să te scutească de cumpărăturile curente şi să facă în locul tău toate acele operaţii migăloase, devoratoare de timp, cum să nu te laşi hrănit de ea ? Ca să aflăm de ce nu se întîmplă aşa, am insti­tuit un larg consult — însumînd părerile a zeci şi zeci de gospodine — cărora le-am asociat şi con­statările făcute de noi cu prilejul anchetei. Să vedem ce părere are, în această privinţă, funcţionara Matilda Iliescu, de pildă : — De ani de zile — ne spunea ea — „Gospodina” de pe strada Academiei nu-mi mai stîrneşte interesul. — Aici se găseşte, totuşi, un sorti­ment... mult mai bogat în comparaţie cu, alte unităţi similare... — Nimic de zis*! La prima vedere, ob­servaţia m­ea pare exagera­tă. De ani de zile „priveliştea” s-a modificat însă atît de puţin (iarăşi şniţel, iarăşi sar­male, iarăşi ardei umpluţi ş.a.m.d.) in­cit mă întreb : care este surpriza ofe­rită de „Gospodina ?“ — Cred că aceste unităţi ar fi trebuit să preia — nu accidental, ci permanent — o serie dintre treburile noastre zilnice. Orice femeie salariată ar fi bucuroasă ca, ieşind de la lucru, să-şi cumpere de la „Gospodina“ cîteva semipreparate ca să fie scutită de grija mesei de prînz. Putem să le servim însă soţilor noştri mereu aceleaşi... meniuri ? (Gabrie­la Niculescu, tehnician). — îmi propusesem ca semipreparatele pe care le pot cumpăra de la unităţile „Gospodina“ să nu le mai pregătesc în casă. Dar calitatea şi prospeţimea u­­neori îndoielnice, m-au făcut să-mi pă­răsesc intenţia (Elisabeta Voiculescu, filatoare). „Toată lumea se plînge de şniţele care sunt... „pesmet mult şi car­ne puţină“, de cantitatea mare de pli­ne introdusă în tocătură şi văd că ni­meni nu ia nici o măsură. Am fost dispusă să cred că aşa prevăd reţetele. Dar adaosurile de pîine şi de pesmet prezintă oscilaţii care mă îndeamnă să cred că-i vorba de... altceva”. Cum multe dintre interlocutoarele noastre au adus reproșuri spiritului gos­podăresc al... „Gospodinei”, am proce­dat — ajunși la magazinul alimentar de pe bd. Duca nr. 3—5 — la o scurtă confruntare cu opiniile vînzătoarei de la raionul de semipreparate : — Dumneavoastră, ca gospodină, aţi consuma ceea ce vindeţi ? Gena Chişvaşi ne-a răspuns cu fran­cheţe : uneori — da, alteori — nu ! Şi, tot din motive de calitate — ne explică ea : piftia nu mai este albă şi consis­tentă ca acum cîtva timp, cînd a­ apărut ca produs nou în galantarele noastre ; salatele de boeuf şi â la rus se abundă în... cartofi, iar carnea tocată, pierzîn­­du-şi gustul şi aspectul pe care îl avea iniţial, a încetat să mai fie solicitată cu acelaşi interes. DINA“ INERŢIE „Pentru ca Gospodina** să-şi cîştige o clientelă consecventă — remarca o altă interlocutoare, Maria Ioniţă , ar trebui ca ceea ce ne oferă să fie din ce în ce mai bun şi mai felurit, în rea­litate însă, de ani de zile „Gospodina“ bate pasul pe loc. Lipsa de fantezie poa­te fi ilustrată şi de faptul că, oriunde te-ai deplasa, la magazinul din Feren­tari sau la cel din Floreasca, în Bucu­reştii Noi sau în cartierul Vitan, „Gos­podinele” vînd unele şi aceleaşi sorti­mente. — Cum se face că prinosul fanteziei bucătarilor este atît de anemic în ca­zul „Gospodinei” ? — ne-am consultat cu tovarăşul Ion Dăncilă, şef bucătar la IAPL Uioara. — Fiindcă noi, bucătarii, nu putem fabrica nimic în plus faţă de ceea ce stabileşte lista de semipreparate şi pre­parate tip „Gospodina“, întocmită de TAPL Bucureşti. — Această listă este valabilă pentru toate unităţile? Punem întrebarea pen­tru că ea are, totuşi, un număr limitat de sortimente care, prin repetare, nu se poate să nu ducă la... sațietate, cînd Cornelia Simionescu (dontiouaie In pag. a 3-a) UNELE MĂSURI PRIVIND TRANSPORTUL ÎN COMUN 9 Tramvaiele liniei 5 vor circula numai între şoseaua Pipera şi Piaţa 1848 9 înfiinţarea liniei 15 pe distanţa şoseaua Alexandriei-Piaţa Muncii 9 Tramvaiele liniei 25 vor avea traseul între cartierul Militari (actualul capăt) şi Podul Mihai Vodă 9 Se înfiinţează linia de tramvaie nr. 7 pe distanţa Piaţa Progresul-Podul Izvor • Linia de troleibuze nr. 81 va funcţiona între Aeroportul Băneasa şi Gara de Nord • Porţiunea cuprinsă între cartierul Drumul Taberei-Gara de Nord va fi deservită de o nouă linie de troleibuze - linia 93. In urma numeroaselor sugestii şi propuneri făcute de cetăţeni, de ziarul nostru şi de alte publicaţii, precum şi a sondajelor de anul trecut, pentru descongestionarea unor străzi şi punc­te aglomerate din oraş, întreprinderea de transport Bucureşti a preconizat o serie de măsuri. Bunăoară, s-a constatat că tramvaie­le liniei 12 (care în prezent are o lun­gime de 12 km) sunt prea puţin folo­site pe porţiunea dintre Podul Izvor şi bd. Regiei, în schimb, între Piaţa Progresul şi Piaţa Unirii sunt foar­te solicitate. De aceea s-a luat măsu­ra ca pe porţiunea dintre Piaţa Pro­gresul — Podul Izvor să se înfiinţeze o linie suprapusă —­ linia 7 — care va întoarce la Podul Izvor. Linia 12 ră­mîne să deservească în continuare a­­celaşi traseu pe care îl are în pre­zent, însă cu im număr mai mic de vagoane. Astfel­­, se descongestionează bd. Schitu Măgureanu şi str. cu sporindu-se viteza pe acest, în schimb, se îmbunătăţeşte­­ea pe distanţa Piaţa 1i Podul Izvor. O altă măsură se referă la linia nr. 5. Tramvaiele liniei 5 vor circula numai între şoseaua Pipe­ra şi Piaţa 1848 (capătul liniei), în schimb, se înfiinţează linia 15 între şos. Alexandriei şi Piaţa Muncii prin calea Călăraşi. Această linie preia şi o parte din calatorii liniei 25 care se va întinde numai între cartierul Militari şi Podul Mihai Vodă. Prin aplicarea acestei masuri se descongestionează — într-o oarecare măsură — Piaţa Uni­rii şi intersecţia de la Piaţa Sf. Vineri, unele dintre cele mai aglomerate puncte ale oraşului. în plus, prin în­fiinţarea liniei 15 creşte atît capacita­tea de transport a liniei 25 cît şi frec­venţa pe calea Călăraşi. De asemenea tramvaiele liniei 5 vor deservi în con­­diţiuni mai bune porţiunea dintre şos. Pipera şi Piaţa 1848. Deşi o parte din­tre călători vor fi nevoiţi, poate, să facă o transbordare pentru o staţie sau două, numărul lor este incompara­bil mai mic decît al celor care folo­sesc mijloacele de transport pe por­ţiunile stabilite prin noile măsuri. (Continuate in pag. a 3-a) Primul curs de pregătire a tehnicienilor apicoli Azi dimineaţă, în sala de consiliu a Institutului agronomic „Nicolae Bălces­­cu” din Capitală, a avut loc deschiderea festivă a unui curs de apicultura. La festivitate au participat reprezentanţi ai Consiliului Superior al Agriculturii şi Asociaţiei crescătorilor de albine, ai Sta­ţiunii centrale de apicultura şi sericicul­tură, cadre didactice universitare, cursanţi. Cursul de apicultura organizat de A­­sociaţia crescătorilor de albine din ţara noastră, sub auspiciile Consiliului Su­perior al Agriculturii, îşi propune să pregătească tehnicieni apicoli cu studii medii. Cursanţii, absolvenţi ai li­ceelor agricole, zootehnice şi veteri­nare, au fost selecţionaţi prin concurs. Durata cursului este de 6 luni. După ab­solvire, cursanţii vor primi diplome care vor atesta însuşirea unei calificări de specialitate, recunoscută ele Ministerul învăţământului şi Consiliul Superior al Agriculturii, ca tehnicieni apicoli. Cursul deschis azi este primul din ciclul celor ce vor fi organizate anual de către Asociaţia crescătorilor de al­bine din ţara noastră. ULTIMELE ŞTIRI SPORTIVE 9 La Budapesta, în cadrul optimilor de finală ale Cupei oraşelor tir­guri la fotbal, Ferencváros a dispus de Eintracht Frankfurt (R.F.G.) cu 2—1 (1—1). Echipa vest-germană s-a calificat totuşi, întru­­cît cîştigase primul meci cu 4—1. • Patinatorul olandez Ard Shenk a stabilit un nou record mondial pe ghea­ţă la Inzell (R F. G.). El a parcurs 1000 m în 1:20,6. Echipa feminină de tenis de masă a Cehoslovaciei se află în turneu in R.F. a Germaniei. In două întilniri consecutive cu selecţionata ţării gazdă, jucătoarele din Cehoslovacia au repurtat victoria, cu 2—2 şi apoi cu 2—6. • BULETIN METEOROLOGIC INSTITUTUL METEOROLOGIC COMUNICA : Azi, la ora 8, în Bucureşti, temperatura aerului a fost de 8 grade. Maxima de ieri în aer a fost de 15 grade, iar mi­nima din cursul nopţii de 6 grade. Timpul probabil de mîine. Vre­me în curs de răcire, cu cerul schimbător, favorabil ploii de scur­tă durată. Vînt potrivit din nord, cu intensificări. Temperatura aeru­lui: minima va fi cuprinsă între 4 și 6 grade, iar maxima între 8 și 10 grade. Amendă electorala Bilanţ al activităţii obşteşti In cursul zilei de ieri au continuat în comunele din jurul Capitalei adună­rile electorale populare. La Bălăceanca şi Găneasa, raionul 23 August, Căţelu, raionul Tudor Vladimirescu şi Dragomi­­reşti, raionul 16 Februarie, candidaţii F­D.P., pentru alegerile de deputaţi în sfaturile populare comunale, s-au în­tîlnit cu alegătorii pentru a dezbate cele mai actuale probleme privind buna gospodărire şi înfrumuseţare a satelor. Luînd­ cuvîntul în faţa sutelor de ce­tăţeni, adunaţi în sala Căminului cul­tural din comuna Dragomireşti, Ion Ni­colae, preşedintele comitetului executiv al sfatului popular comunal, candidat în circumscripţia electorală nr. 37 şi Gheorghe Călinescu, preşedintele coo­perativei agricole de producţie, candidat în circumscripţia e­­lectorală nr. 23, au prezentat principa­lele realizări obţi­­nute de sfatul popu­lar al comunei, cît şi de cooperativa a­­gricolă de producţie, în ultimii doi ani. Valoarea lucrărilor executate prin contribuţia voluntară şi munca patriotică prestată de către lo­cuitorii comunei se ridică la peste 2 milioane lei. Şi ca să nu-şi dezmintă renumele de buni gospodari — anul trecut comuna Dragomireşti a ocupat locul II în între­cerea dintre comunele din jurul Capita­lei, privind buna gospodărire şi înfru­museţare — locuitorii comunei s-au an­gajat să realizeze şi în acest an însem­nate obiective edilitare. Intre acestea se numără reamenajarea şoselei Dra­­gomireşti-Deal—Zurbaua, circa 5 km , a­­menajarea a peste 53 000 metri pătraţi de peluze cu flori, plantarea a peste 1 km de gard viu şi peste 1 000 de ar­bori, amenajarea unui ştrand în satul Zurbaua şi altele. EXPOZIŢIA DE APARATE FOTO ŞI DE FILMAT FABRICATE ÎN U.R.S.S.­­ La Casa prieteniei româno-sovietice din Capitală s-a deschis luni o expoziţie de aparate foto, de filmat şi proiecţie fabricate în Uniunea Sovie­tică. Expoziţia prezintă cele mai recente reali­zări sovietice în aceste domenii. Ea rămîne deschisă pînă în ziua de 7 martie. m REPREZENTANTUL PERMANENT al Cam­­bodgiei la O.N.U., Huot Sambath, a adresat se­cretarului general al O.N.U., U Thant, o scri­soare în care se arata că la 19 februarie forte militare americano-sai­­goneze au efectuat in­cursiuni pe teritoriul cambodgian. în scrisoa­re se arata ca la a­­ceasta data, 60 de eli­coptere americane au transportat 200 de mi­litari într-o regiune în­vecinată cu satul Phum Daung şi că, la 20 fe­bruarie, a avut loc o ciocnire între aceste tru­pe şi forţele militare cambodgiene de fron­tieră. „Aceste acţiuni, se sub­liniază­­ în scrisoare, constituie un nou şi foarte grav act de a­gresiune". ■ FURTUNILE VIO­LENTE care s-au abătut asupra Republicii Fede­rale a Germaniei con­tinuă să facă victime în rîndul populaţiei. Un accident tragic a avut loc în oraşul Bedburg (landul Renania-Westfa­­lia), unde clopotniţa u­­nei biserici, smulse de vînt, s-a prăbuşit peste un automobil. Şoferul şi-a pierdut viaţa. Din cauza rafalelor de vînt, un automobil a fost zdrobit de un camion pe autostrada Frankfurt- Stuttgart. Accidentul s-a soldat cu moartea a două persoane. ■ PREŞEDINTEL­E BRA­ZILIEI, Costello Branco, a semnat un decret cu putere de lege în baza căruia urmează să fie înfăptuită o largă refor­mă a structurii guvernu­lui brazilian. Potrivit informaţiilor publicate pînă­ în prezent, decre­tul prevede crearea de noi ministere, descentra­­lizarea administraţiei şi pune bazele unor noi servicii civile, înfăptuirea reformelor prevăzute prin decret revine noului preşedinte al Braziliei, Costa e Silva. Decretul care va intra în vigoare la 15 martie, ziua instalării noului­ preşedinte, reflec­tă rezistenţa forţelor ar­mate faţă de crearea unui minister al apără­rii, care să aibă în sub­ordine toate cele trei genuri de armă : forţele terestre, aviaţia şi ma­rina. Totuşi, viitorul pre­şedinte va avea posibili­tatea să numească un ministru pentru coordo­narea studiilor legate de crearea unui minis­ter al apărării. ■ ÎMPĂRATUL ETIO­PIEI, Haile Selassie I, aflat într-o vizită oficia­lă în U.R.S.S., a plecat miercuri dimineaţa la Leningrad. El a fost sa­lutat la aeroportul Vnu­kovo de Nikolai Pod­­gornîi, preşedintele Pre­zidiului Sovietului Su­prem, Alexei Kosîghina, preşedintele Consiliului de Miniştri, şi alte per­soane oficiale. ■ „S.U.A. au transfor­mat insula Porto Rico într-una dintre cele mai mari baze atomice ale lor", scrie săptămînalul mexican „Prensa Libre". Statele Unite sunt direct interesate în menţinerea dominaţiei lor asupra insulei, datorită faptu­lui că, în afară de im­portanţa strategică, ea este şi „un izvor de bo­gaţii de unde capitalul american obţine un pro­fit anual de 300 milioa­ne dolari...".

Next