Informatia Bucureştiului, iulie 1967 (Anul 14, nr. 4318-4339)

1967-07-01 / nr. 4318

Tovarăşul Chivu Stoica­­ a primit pe ambasadorul Pakistanului Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Soci­aliste Romania, Shivu Stelsa, a primit In audienta pe Ahsan-UFI-Huque, ambasadorul ex­traordinar şi plenipotenţiar al Repu­blicii Islamice Pakistan în legătură cu plecarea definitivă a acestuia din Romania. (Agerpres) Proletari din toate tarile, initi-vat INFORMA­TI­A ZIAR AL COMITETULUI ORĂŞENESC BUCUREŞTI AL P. C R. ŞI AL SFATULUI POPULAR AL ORAŞULUI BUCUREŞTI Anul XIV-Nr. 4318 4 pagini 25 banii Sâmbătă 1 iulie 1967 La Oficiul pentru construirea de locuinţe proprietate personală SE AFIŞEAZA LISTELE PEIMBRU ÎNCĂ 800 DE APARTAMENTE In ziua de 4 iulie, la sediul Oficiului pentru construirea de locuinţe proprie­tate personală din str. Gutenberg 1, se afişează listele cu solicitanţii care s-au înscris şi depus opţiuni pînă la data de 30 iunie pentru noile ampla­samente din bd. Bucureştii Noi, bd. Armata Poporului şi cartierul Titan. De asemenea, se afişează listele cu cei care au optat, tot pînă la 30 iunie* pentru cartierul Jiului­ Scinteia* cit şi pentru alte două blocuri din cartierul Drumul Taberei. Construcţiile sunt de diferite tipuri conform planurilor şi schiţelor afişate la oficiu. In total, listele care se afi­şează in ziua de 4 iulie însumează un număr de peste 800 de apartamente. Azi dimineaţă* tot toate facultăţile­ U­­niversităţii şi Insti­tutelor de Invăţă­­mint superior din Bucureşti a Început concursul de admi­tere in anul I* cursuri de zi. La ora cinci apar aceste rinduri prima probă din concurs, lucra­rea scrisă* s-a con­sumat. In fotografie, can­didaţi la studenţie la Facultatea de Istorie a Universităţii la timpul primei crări scrise. lu- Un serviciu de informaţii Necesitatea organizării unui serviciu de informaţii generale centralizat, s-a făcut simţită in Capitală de ani de zile, actualele servicii de informaţii ale instituţiilor neputind satisface solicită­rile publicului, ale oaspeţilor Capitalei cit si ale bucureştenilor. Şi iată că datorită colaborării mai multor insti­tuţii centrale — Ministerul Căilor Fe­rate, Ministerul Comerţului Interior, Sfatul Popular al oraşului Bucureşti, Uniunea Cooperativelor Meşteşugăreşti- Bucureşti şi Oficiul Naţional de Tu­rism — oraşul Bucureşti va dispune, incepind cu partea a doua a lunii iu­lie, de un asemenea serviciu. Din partea organizatorilor am primit citeva detalii: serviciul de informaţii generale va funcţiona la Gara de Nord, în actualul local al Agenţiei O.N.T., care­ se mută într-un alt spaţiu tot de pe peronul gării. Publicul va pu­tea primi, personal la ghişeele acestui serviciu cit şi prin telefon (la data în­ceperii activităţii vom anunţa şi nu­merele de telefon), Informaţii in limbile română, franceză, engleză, germană sau rusă, din toate domeniile de activitate din oraşul Bucureşti. Se vor putea ob­ţine informaţii cu caracter cultural (spectacole de teatru, cinema d­estradă* ÎN GARA DE NORD SE DESCHIDE generale concerte, adresele muzeelor şi expozi­ţiilor etc.)* adresele ministerelor şi in­stituţiilor centrale, relaţii asupra mij­loacelor de transport spre orice punct al oraşului. Vor putea fi solicitate, de asemenea, informaţii asupra reţelei co­merciale a oraşului (adresele diferitelor magazine) precum şi ale unităţilor co­operaţiei meşteşugăreşti (centre de co­mandă şi reparaţii), adresele unităţilor medico-sanitare, programul lor de acti­vitate precum şi adresele (numerele de telefon) medicilor care acordă asisten­ţă cu plată la domiciliu sau la policli­nicile speciale etc. * Buletin meteorologie INSTITUTUL* METEOROLOGIC CO­­MUNICA­T Azi, la ora 8 d in Bucureştii temperatura aerului a fost de 25 de grade. Maxima de ieri, In aer, a fost de 32 de grade. Iar ti­­in imn­a din cursul nopţii de 18 grade. Timpul probabil de mline ! Vreme frumoasă şl căldu­roasă. Vint slab pînă la potrivit. Temperatura mini­mă va fi cuprinsă Intre 18 şl 20 de grade, iar maxima între 31 şi 33 de grade. Pentru 3, 4 şi 5 iulie ! Vreme fru­moasă şi călduroa­să. Sunt slab pînă la potrivit din sec­torul vestic. Aproape 300 de creatori amatori din Bucureşti şi comunele subordonate ex­pun în jur de 1 000 de obiecte, în cadrul fazei orăşeneşti a celei de-a patra bie­nala de artă populară. La Casa creaţiei populare a oraşului Bucureşti se va deschide, mîine la ora 10, expoziţia ce va cuprinde costume populare, piese de port, ceramică, împletituri, ţesături, crestături în lemn etc. Văzută de DOREL DORIAN A­cum vreo două zile, cînd mi-a fost dat să aud şi această „enormitate" - „Drăguţule, eu n-aveam de unde sä ştiu că or sä vină căl­durile !" - m-am uitat la interlocutorul meu cu o curiozitate care, în afara unui amuzament absurd al situaţiei, era o curiozitate... riguros ştiinţifică.­­Cu­riozitate - pentru că multe mai auzisem eu pina azi, dar o asemenea... cum sä vä spun, încă nu au­zisem ; şi ştiinţifică - pentru că amintita justificare m-a făcut să reflectez, prin nu ştiu ce asociaţie, la teoria evoluţionistă a lui Darwin. Sä se fi Insetat, oare ? Să nu fi evoluat toți ?). Interlocutorul meu, însă - și-l denumesc, cred, interlocutor, pentru că deși era... ospătar nu era, vînzător nu era, organizator de spectacole esti­vale nu era, și orice s-ar fi cuvenit sa fie, tot nu era ! - interlocutorul meu, spun, continua să-mi explice că „de pretins, drăguţă, este foarte uşor, dar de ce-mi pretinzi dumneata bere rece, articole de sezon pentru plajă şi spectacole estivale tocmai acum, vara ? Şi de ce nu mi le-ai cerut astă iar­nă ?... .Că nu comand eu căldurile, nu-s dumnezeu Cine ar fi putut să prevadă?... (o, nu !) şi n-aveam de unde să ştiu că vara o sa se năpustească chiar aşa, dintr-o dată, tocmai... la sfîrşitul lui iunie 31“. Mi-am imaginat un moment, vă daţi seama, că din cauza căldurii, ori el, ori eu... Dar nu ! Din relatările unor confraţi bine informaţi şi cu peniţă ascuţită, am aflat că aceeaşi explicaţie -„de unde să ştim noi că o să vină vara?" - au început s-o furnizeze şi administratorii ştrandurilor, şi cei care ar fi avut obligaţia să ne potolească setea de răcoritoare, şi cei care trebuiau să se gîndească, cît de cît, la... (dar la I.T.S. nici nu vreau să mă gîndesc !), că amintita explicaţie, în sftrşit, face vogă şi că eu între ei - cei care o furnizează - ne consideră pe noi - cei care o refuzăm - un fel de... Poate chiar şi mai rău ! Nu, dragii mei neînțeleşi, nu vă jucafi Cu bătrîna noastră logică omenească ! Faptul că n-aji prevăzut că, în urma rotirii Pâ­­mîntului In­ jurul Soarelui pe o traiectorie elipsoi­­dalâ, primăvara nu-i veşnică şi că e urmată de un alt anotimp - vara - caracterizat prin temperaturi simţitor ridicate, nu mi se pare grav... Grav e doar că, necunoscînd toate aceste lucruri de certă com­petenţă şcolară, aţi acceptat să ocupaţi nişte func­ţiuni care riscă să vă surmeneze... Grav e că tre­buie să ne suportaţi acuzaţiile, atunci cînd, sincer vorbind, sînteţi nişte nevinovaţi.. Şi grav e că cei care vă salarizează pentru lipsa dumneavoastră de previziune vă prevăd lună de lună, nominal, pe statele de plată­­, dacă o singură dată ar uita.­­ Pentru că noi, bunăoară, putem înţelege că producţia de răcoritoare nu se poate dubla peste noapte , că perfecţionarea deservirii populaţiei cere şi ea un timp Dar un asemenea răspuns - „de unde să ştiu eu că or să vină căldurile ?" - nu ne lasă atuşi decit o singură soluţie ! Să recomandăm stăruitor celor care n-au alt răs­puns, să se înscrie din nou la şcoala elementară sau chiar la grădiniţă. Şi să înveţe sîrguincios, îi rugăm, că anul are patru anotimpuri a cîte trei luni fiecare, că iarna e frig, vara e cald... Nu, nu se poate trăi la nesfîrșit numai după ca­­endarul strict subiectiv al... „chenzinelor*. RENTABILIZARE, DAR NI­ PE SEAMA ALTORA Pe baza indicaţiilor Plenarei C.C. al P.C.R. din decembrie 1966, colecti­vele întreprinderilor industriale din oraşul Bucureşti, care lucrau cu pier­deri sau realizau produse nerentabile, au desfăşurat o activitate susţinută de rentabilizare, identifictnd rezer­vele Interne existente și treeind la valorificarea lor. Este vorba Intre al­tele de valorificarea superioară a ma­teriilor prime și folosirea judicioasă a materialelor, mai buna organizare a muncii in vederea reducerii consumu­lui de manoperă etc. Sint Insă şi întreprinderi în cadrul cărora asemenea rezerve sunt negli­jate, solicitîndu-se in schimb tot felul de înlesniri. În cele ce urmează aş vrea să mă refer la cîteva aspecte în legătură cu modul în care înţeleg conducerile u­­nor fabrici şi uzine să acţioneze pentru rentabilizarea unor produse, pentru reducerea pierderilor. Astfel, evitînd calea efortului propriu în ve­derea îmbunătăţirii situaţiei financia­re, conducătorii unor întreprinderi so­licită in mod nejustificat majorarea unor preţuri cu ridicata sau condi­ţionează eliminarea donaţiilor de la bugetul statului, de realizările al­tor unităţi productive, de suplimen­tarea planului de investiţii etc. Con­ducerile fabricii „Fiola", Uzinei chimice „Getica", Uzinei metalur­gice „Griviţa", Uzinei „Electromag­netica", Uzinei „Vulcan", in loc de a se preocupa de mobilizarea colec­tivelor în acţiunea de descoperire şi folosire a rezervelor interne au încercat să apeleze la o cale mai comodă pentru ele dar păgubitoare pentru economia naţională, solici­­tînd majorarea preţului cu ridicata al produselor. Dacă ar fi fost accep­tată o astfel de „soluţie", pierderile nu ar mai fi apărut la întreprinde­rile unde s-au produs ci ar fi fost transferate altor unităţi cu care ele conlucrează şi care ar fi urmat să suporte consecinţele modului defec­tuos de lucru al altora. La „soluţii" de rentabilizare de fe­lul celor amintite a recurs şi con­ducerea Uzinei metalurgice „Griviţa“, care nici nu a mai întocmit în pri­mele luni de la pornirea acţiunii de reducere a pierderilor calcule teh­­nico-economice şi nu a stabilit mă­suri concrete (cu termene precise de realizare­ privind folosirea posibili­tăţilor interne în­­ vederea îmbună­tăţirii situaţiei financiare. Un aseme­nea mod de a privi lucrurile a avut ca efect identificarea în perioada respectivă a unor rezerve infime cu ajutorul cărora pierderile pe produse ar fi fost recuperate doar în pro­porţie de 10 la sută. O situaţie a­­semănătoare a existat şi la Fabri­ca de cabluri şi materiale electroi­­zolante, la fabrica de Încălţăminte „Flacăra roşie“ etc. Alte unităţi au încercat să lichi­deze dotaţiile de la bugetul statu­lui sau pierderile la unele produse, bazîndu-se exclusiv pe factori ex­terni. Desigur că şi asemenea factori (care pot fi adesea incerţi tocmai pentru motivul că depind de acti­vitatea altora) trebuie luaţi in con­sideraţie în măsura in care in mod real ei reflectă o îmbunătăţire de ordin organizatoric oglindită în creş­terea eficienţei economice. Atunci insă cînd acest procedeu reprezintă un mod de a privi doar în curtea vecinului, fără a te mai îngriji de a ta, el devine dăunător. Uzinele „23 August“, de pildă, au prevăzut re­ducerea la maximum a rebuturilor pe seama îmbunătăţirii calităţii alu­miniului provenit de la uzina din Slatina. Bineînţeles că sus-numita u­­zină are datoria de a îmbunătăţi calitatea produselor sale. Numai că Traian Silea șef de grupă adjunct in C.S P. (Continuare In pag. a 8-a) Vâ informăm despre STADIUL LUCRĂRILOR LA AEROPORTUL OTOPENI Au trecut aproape doi ani de sind au Început lucrările la noul aero­port Otopeni, viitoarea mare poartă aeriană a ţării. In ce stadiu se află in prezent ? Ne răspunde Inginerul Diomed Istrătescu, şeful şantierului. „ Au fost terminate platformele de parcare pentru avioanele mijlocii şi grele, drumul de acces şi mare parte din drumurile interioare. Peste o lună — la 30 iulie — va fi gata prelungirea pistei actuale cu încă un kilometru din care s-au executat 500 de metri. In acelaşi timp sunt in execuţie lucrările de consolidare a pistei vechi. De semnalat că pe o por­ţiune de doi kilometri se montează conducte pentru iluminare, fapt ce va face posibilă decolarea, indiferent de condiţiile atmosferice... Şi totuşi, ponderea principală re­vine capitolului construcţii industria­le. Unele dintre acestea au şi căpătat contur, aflindu-se in faza finisărilor. Termenul de execuţie a aerogării de mărfuri este 30 iunie 1968. S-a lu­crat mult anai organizat, aşa că pînă la sfirşitul­ acestui an va fi terminată. Sunt gata şi­ centrala termică, atelie­rele de echipament antiincendiar, la­boratorul şi magazia de uleiuri, de­pozitul de carburanţi, atelierele R.E./4.B. (reparaţii şi exploatarea aparatelor de bord), staţia hidrofor şi apă potabilă, platforma depozitului de carburanţi. Acum o lună a început instalarea farurilor îndepărtate şi a­­propiate de la Mogoşoaia, Ştefăneşti, Tunari şi Otopeni precum şi a postu­rilor trafo. In ansamblu, pînă la sfîr­şitul anului, vom executa lucrări in valoare de 40 000 000 de lei. „­n situaţia „la zi’’ a marelui şan­tier, furnicar de maşini şi oameni (circa 900 de muncitori, ingineri și tehnicieni), L­D. ÎN CADRUL UNEI SESIUNI Referate pe teme şi comunicări juridice în zilele de 24-15 iunie 1961* a avut loc o sesiune de comunicări şi referate ştiinţifice organizată de Asociaţia Juriş­tilor din oraşul Bucureşti. Despre im­portanţa acestei sesiuni am avut o con­vorbire cu tov. DUMITRU POPESCU* preşedintele Comitetului organizaţiei ju­riştilor din Bucureşti. — Sesiunea noastră a constituit un eveniment important în activitatea or­­ganizaţiei Asociaţiei juriştilor din o­­raşul Bucureşti. In cadrul ei au fost prezentate 15 referate, coreferate şi comunicări, şi au luat parte la dis­cuţii peste 50 de jurişti din variate domenii de activitate: cercetători ştiinţifici, cadre universitare, procu­rori, judecători, avocaţi, jurişti care lucrează în administraţia de stat şi alţii. După prezentarea, în plenul se­siunii, a referatului „Rolul condu­cător al Partidului Comunist Romăn in dezvoltarea democraţiei socialiste in tara noastră in etapa actuală, lu­crările au continuat pe secţii. Bunăoară, în cadrul Secţiei de te­oria statului şi dreptului a fost pre­zentată comunicarea privitoare la creşterea rolului statului în etapa actuală. Participanţii la discuţii au scos ln relief sporirea sarcinilor ce revin statului şi organelor sale îa îmbunătăţirea organizării, planificării şi conducerii economiei, precum şi în toate celelalte domenii de activi­tate, corespunzător cerinţelor propă­şirii ţării şi bunăstării materiale şi spirituale a poporului. Referatul prezentat In cadrul Sec­ţiei de drept constituţional şi admi­nistrativ, analizînd formele şi meto­(Continuare in pag. a 8-a) Pentru comerţul cu răcoritoare parcă era mai bine dacă... ploua în continuare CARICATURA de A. Poch Zăpuşeală. 34 de grade la umbră. Centrele de răcoritoare, cofetăriile sunt luate... cu asalt. A-l lipsi acum pe cetăţean de un pahar de sifon sau sirop, de o sticlă de suc şi, dacă vreţi, chiar şi de o bere, bineînţeles, toate reci, a nu-i servi cu înghe­ţata solicitată la cofetărie, înseam­nă a neglija cerinţele sale elemen­tare pe vreme de caniculă. Dar să nu teoretizăm... In urmă cu cîteva luni, într-un ar­ticol publicat în coloanele ziarului, informam cititorii despre măsurile ce au fost prevăzute pentru zilele căl­duroase. Ni s-au dat asigurări că datorită pregătirilor multilaterale nu vor exista neajunsuri în deservirea cu băuturi răcoritoare, îngheţată şi gheaţă. Dar, prima săptămînă de ca­niculă a risipit repede exageratul optimism al unora dintre conducă­torii­­ comerţului local, scoţînd la iveală serioase carenţe. In majori­tatea centrelor de răcoritoare, a bu­fetelor şi restaurantelor, gheaţa s-a terminat zilele acestea cu mult înain­te de ora închiderii. Băuturile, şi aşa puţine,­­unde-s mult lăudatele sortimente noi ?) s-au vîndut calde, în unele locuri, ceea ce este inadmi­sibil. De ce o asemenea situaţie ? Printre altele, pentru că o parte din gheaţa livrată de fabrici se pierde fără nici un rost datorită sistemului organizatoric defectuos în care se face distribuirea ei, indolenţei şi lip­sei spiritului gospodăresc. Cum poate fi altfel calificat faptul că aducerea gheţei la unităţi începe în­­jurul orei... 22, adică la puţin timp după închiderea lor, astfel încît blocurile, depozitate în faţa centrelor de răco­ritoare direct pe trotuarul încins, ajung pînă dimineaţa înjumătăţite? Marţi după-amiază, unităţile de ali­mentaţie publică de pe bd. Gh. Gheorghiu-Dej au rămas după ora 17, în... pană de gheaţă. Situaţia putea fi înlăturată pe loc dacă se găsea pe undeva un strop de ini­ţiativă. De pildă, dacă la solicitările telefonice ale responsabililor, o ma­şină s-ar fi deplasat la unităţi cu un număr suplimentar de blocuri. O ase­menea metodă nu se practică deoa­rece după-amiaza fabricile de ghea­ţă... nu fac livrări către reţeaua co­mercială. Cofetăriile au fost şi ele supra­solicitate. Luni seara cofetăria „Ti­neretului“ nu avea nici un sortiment de răcoritoare. în aceeaşi zi, la prînz, la „Albina“ nu se găseau decit două feluri de îngheţată. Seara şi cofetăria „Scala“ — în general bine aprovi­zionată — a rămas „în gol“. Marţi dimineaţa la ora 10:30 cofetăria „Lă­­mîiţa“ din bd. Gh. Gheorghiu-Dej nu putea oferi consumatorilor decit în­gheţată cu cacao. Deşi unitatea pri­mise încă patru sortimente ele nu puteau fi servite consumatorilor deoarece... conservatorul era defect încă de duminică. Cofetăria „Opera“ tot din... motive de frigider, nu avea în afară de casată şi parfait nici un alt sortiment de îngheţată. Miercuri la prînz şi la cofetăria „Victoriei“ li se servea consumatorilor tot un sin­gur sortiment de îngheţată. Joi şi vineri am cules alte numeroase con- R. Groapa (Continuare in pag. a 3 a) — Xovdiajt, este bine să vă înscrieţi cu toţii la cuvânt ! ULTIMELE ȘTIRI SPORTIVE • Ka FRAGA a început „Memorialul Rosicki" la atletism, cîteva dintre rezul­tate : DISC : Danek (Cehoslovacia) — 59,14 m (reprezentantul nostru, Nagy, cu 56,06 m, a ocupat locul II); 400 M­­ Xrousil (Cehoslovacia) — 46,9; LUNGIME : Vogel (R. D. Germană) — 1,68 m. • In meci amical de fotbal, disputat la LINDAU, formația locală Sport a fost întrecută de Steaua roșie Belgrad cu 5—3 (3—2). • Spaniolul Pedro Carrasco — campion european profesionist de box la cate­goria ușoară — a dispus prin abandon, dictat de arbitru în repriza a 9-a, de danezul Krogh. Intilnirea a avut loc la MADRID. • Pe lacul GUN­TERSVILLE (S.U.A.), americanul Lee Taylor a stabilit un nou record mondial In proba de bărci cu motor, realizînd intr-o oră 154 km. CONCURS PENTRU DENUMIRI DE MAGAZINE Varietatea firmelor şi a reclamelor, individualitatea lor, contribuie la crea­rea unui aspect plăcut al străzii şi con­stituie în acelaşi timp un mijloc de reclamă şi de orientare pentru cumpă­rători. Nu o dată comercianţii oraşului au fost criticaţi pentru uniformitatea supărătoare, pentru soluţiile lipsite de gust şi fantezie de care dau dovadă firmele. Pentru a îndrepta lucrurile, Direcţia comercială a oraşului Bucureşti a hotă­­rît să treacă la consultarea în masă a cetăţenilor de toate profesiile în vederea găsirii celor mai adecvate denumiri pen­tru unităţile comerciale şi de alimenta­ţie publică. Prin această consultare, ce se va desfăşura sub forma unui concurs, dotat cu premii, care se va încheia la data de 20 iulie 1961, se urmăreşte găsirea unor denumiri care să permită o Indi­vidualizare a unităţilor, o cut mai uşoară orientare a cumpărătorilor şi, evident, o popularizare a reţelei comerciale. In cadrul concursului se vor atribui denumiri pentru toate categoriile de unităţi din sectorul alimentaţiei publice — restaurante, bufete, grădini de vară, braserii, cofetării, patiserii etc. — ali­mentar — lapte şi produse lactate, cafea şi produse zaharoase, supermagazine etc. — nealimentar — galanterii, stofe, tricotaje, ciorap­, confecţii, încălţăminte, radio-televiziune, corpuri de iluminat, instrumente muzicale, articole pentru nou născuţi, bijuterii-ceasuri etc. Participanţii la concurs (in grup sau individuali), pot prezenta un număr neli­mitat de propuneri. Denumirile ce sa vor propune pentru concurs trebuie să aibă în vedere in primul rînd obiectul de comerţ al magazinelor. Totodată se primesc sugestii de denumiri pe care le-au avut în trecut unităţile comerciale, adaptabile actualelor magazine. In cadrul concursului se mai pot pro­pune denumiri de firme, fără legătură cu obiectul de comerţ (de exemplu, In sectorul alimentar) dar care prin conţi­nutul lor ar prezenta Interes în obţine­rea unei individualizări a reţelei. Cei care doresc să participe, vor tre­bui să trimită propunerile (pînă la data de 20 iulie 1961) pe adresa Direcţiei co­merciale din bd. Gh. Gheorghiu-Dej nr. 21. Un Juriu format din reprezentanţi ai DCOR, Institutului de lingvistică al Aca­demiei, Institutului de psihologie al Academiei, Uniunii ziariştilor şi Uniunii scriitorilor va analiza şi aprecia fiecare propunere. Se va ţine seama de originalitatea ideii şi de valoarea ei co­mercială. Fiecare propunere de denumire acceptată va primi un premiu de 200 lei. Ieri după-amiază, în sala clubului din str. K­erzei a avut loc un concurs „Cine ştie câştigă“ pe teme de circula­ţie. La concursul dotat cu premii au par­ticipat conducători auto din cadrul Auto­bazei întreprinderii pentru întreţinerea drumurilor şi curăţenia oraşului. In imagine, câştigătorii îşi primesc premiile. IN CADRUL acordului cultural dintre România şi Cehoslovacia, la Muzeul et­nografie din Uherske u­radiste se va deschide o expoziţie de port popular românesc. In acest scop Muzeul de artă populară al Republicii Socialista România, organizatorul expoziţiei, a ex­pediat aproximativ 300 de obiecte și piesa de ceramică* textile, lemn. MATEMATICA Un limbaj greu de universal înţeles Scurt colocviu cu participarea prof. I. M. BEREZANSKI (U.R.S.S.), prof. G. KÖTHE (R.F.G.), prof. H, H. KELLER (Elveţia), prof, G, CIMMINO (Italia) Discuţia a avut loc intr-o pauză a „Coloc­viului de analiză func­ţională“ desfăşurat săp­­tămîna aceasta la Bucu­reşti. — Dv„ ca matema­ticieni, ce credeţi , vom ajunge toţi, la un mo­ment dat, să studiem matematica ca o condi­ţie necesară a exerci­tării profesiunii noas­tre, oricare ar fi ea . Prof. Berezanski — In prezent chiar şi fi­lologii au ajuns să o studieze. E drept, incă nu toţi... O deosebită importantă o capătă Insă studiul ei pentru economişti tntrucit a­­plicaţiile In conducerea economiei şi a admi­nistraţiei sint foarte largi. La Moscova, Kiev şi Novosibirsk funcţionează institute de invâtămînt superior economic Ia care ma­tematica se predă la un nivel foarte înalt. Prof. Cimmino — Cî­teva elemente de mate­matică sunt totdeauna necesare chiar celor ce, ca preocupări, sunt departe de ea. Deşi im­portanţa matematicii se afirmă mereu mai mult nu cred că vom ajunge să impunem studiul ei tuturor. — Dar ar putea-o În­văţa toţi . — Dacă e bine pre­dată, toţi o pot învăţa pina la un anumit ni­vel, destul de avansat. Dar anumite capitole vor rămîne accesibile numai celor pasionaţi. Prof. Köthe — indus­tria modernă cere ma­tematicieni dar nu mari specialişti. Totuşi instrucţia universitară Ie e necesară. Prof. Keller — Orice student trebuie să aibă cîteva cunoştinţe fun­damentale de mate­ma­­tică, în special cei din domeniul ştiinţelor na­turii unde cunoştinţele matematice se cer me­reu mai profunde. O importanţă deosebită o va căpăta studiul sta­tisticii matematice. Ac­centuata pătrundere a calculatoarelor electro­nice în tot mai diverse domenii ale vieţii cere de asemenea un număr sporit de matemati­cieni. — Legat de calcula­toarele electronice, cre­deţi că ele vor ajunge să înlocuiască matema­ticienii in anumite ac­tivităţi ? Prof. Käthe — Nicio­dată. Cu ele devine insă posibilă soluţiona­rea unor probleme care pînă la apariţia lor erau irezolvabile chiar pentru grupuri de ma­tematicieni. — Dacă aţi fi iarăşi studenţi, ce specialităţi v-aţi alege ? Legat şi de perspectivele dez­voltării matematicii... Prof. Cimmino — Cal­culatoarele pot da mult de lucru matematicie­nilor, care trebuie să creeze acum noi meto­de, adaptabile calcula­toarelor numerice. De aici şi dezvoltarea ana­lizei numerice. Dacă aş fi iar student, aş opta pentru ea... Prof. Köthe — Mate­maticianul trebuie sa fie flexibil, schimbîndu-şi uneori rapid speciali­zarea. Eu am început cu algebra... acum mă ocup cu analiza func­ţională. — Se consideră că matematica poate cons­titui un mijloc de înţe­legere, pe un teren co­mun, a savanţilor de diverse specialităţi. De aici necesitatea însu­şirii ei... Dar speciali­zarea face ca în pre­zent, după cum se pare, matematicienii înşişi să nu se mai înţeleagă în­tre ei ! Prof. Köthe — Da, da. Aici e o reuniune de specialitate şi totuşi avem dificultăţi. Prof. Berezanski — Matematica e Intr-ade­văr un limbaj comun al oamenilor de ştiinţă, dar un limbaj greu de înţeles. Prof. Keiler — De fapt nu mai sint chiar asemenea distante intre specialişti ca acum trei decenii. Paralel cu a­­dîncirea specializării au apărut teorii care în­cearcă să unifice cu­noştinţele acumulate. E de altfel un proces ca­racteristic şi altor şti­inţe. A. B. I

Next