Informatia Bucureştiului, iulie 1967 (Anul 14, nr. 4318-4339)
1967-07-01 / nr. 4318
Tovarăşul Chivu Stoica a primit pe ambasadorul Pakistanului Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Romania, Shivu Stelsa, a primit In audienta pe Ahsan-UFI-Huque, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Islamice Pakistan în legătură cu plecarea definitivă a acestuia din Romania. (Agerpres) Proletari din toate tarile, initi-vat INFORMATIA ZIAR AL COMITETULUI ORĂŞENESC BUCUREŞTI AL P. C R. ŞI AL SFATULUI POPULAR AL ORAŞULUI BUCUREŞTI Anul XIV-Nr. 4318 4 pagini 25 banii Sâmbătă 1 iulie 1967 La Oficiul pentru construirea de locuinţe proprietate personală SE AFIŞEAZA LISTELE PEIMBRU ÎNCĂ 800 DE APARTAMENTE In ziua de 4 iulie, la sediul Oficiului pentru construirea de locuinţe proprietate personală din str. Gutenberg 1, se afişează listele cu solicitanţii care s-au înscris şi depus opţiuni pînă la data de 30 iunie pentru noile amplasamente din bd. Bucureştii Noi, bd. Armata Poporului şi cartierul Titan. De asemenea, se afişează listele cu cei care au optat, tot pînă la 30 iunie* pentru cartierul Jiului Scinteia* cit şi pentru alte două blocuri din cartierul Drumul Taberei. Construcţiile sunt de diferite tipuri conform planurilor şi schiţelor afişate la oficiu. In total, listele care se afişează in ziua de 4 iulie însumează un număr de peste 800 de apartamente. Azi dimineaţă* tot toate facultăţile Universităţii şi Institutelor de Invăţămint superior din Bucureşti a Început concursul de admitere in anul I* cursuri de zi. La ora cinci apar aceste rinduri prima probă din concurs, lucrarea scrisă* s-a consumat. In fotografie, candidaţi la studenţie la Facultatea de Istorie a Universităţii la timpul primei crări scrise. lu- Un serviciu de informaţii Necesitatea organizării unui serviciu de informaţii generale centralizat, s-a făcut simţită in Capitală de ani de zile, actualele servicii de informaţii ale instituţiilor neputind satisface solicitările publicului, ale oaspeţilor Capitalei cit si ale bucureştenilor. Şi iată că datorită colaborării mai multor instituţii centrale — Ministerul Căilor Ferate, Ministerul Comerţului Interior, Sfatul Popular al oraşului Bucureşti, Uniunea Cooperativelor Meşteşugăreşti- Bucureşti şi Oficiul Naţional de Turism — oraşul Bucureşti va dispune, incepind cu partea a doua a lunii iulie, de un asemenea serviciu. Din partea organizatorilor am primit citeva detalii: serviciul de informaţii generale va funcţiona la Gara de Nord, în actualul local al Agenţiei O.N.T., care se mută într-un alt spaţiu tot de pe peronul gării. Publicul va putea primi, personal la ghişeele acestui serviciu cit şi prin telefon (la data începerii activităţii vom anunţa şi numerele de telefon), Informaţii in limbile română, franceză, engleză, germană sau rusă, din toate domeniile de activitate din oraşul Bucureşti. Se vor putea obţine informaţii cu caracter cultural (spectacole de teatru, cinema destradă* ÎN GARA DE NORD SE DESCHIDE generale concerte, adresele muzeelor şi expoziţiilor etc.)* adresele ministerelor şi instituţiilor centrale, relaţii asupra mijloacelor de transport spre orice punct al oraşului. Vor putea fi solicitate, de asemenea, informaţii asupra reţelei comerciale a oraşului (adresele diferitelor magazine) precum şi ale unităţilor cooperaţiei meşteşugăreşti (centre de comandă şi reparaţii), adresele unităţilor medico-sanitare, programul lor de activitate precum şi adresele (numerele de telefon) medicilor care acordă asistenţă cu plată la domiciliu sau la policlinicile speciale etc. * Buletin meteorologie INSTITUTUL* METEOROLOGIC COMUNICAT Azi, la ora 8 d in Bucureştii temperatura aerului a fost de 25 de grade. Maxima de ieri, In aer, a fost de 32 de grade. Iar tiin imna din cursul nopţii de 18 grade. Timpul probabil de mline ! Vreme frumoasă şl călduroasă. Vint slab pînă la potrivit. Temperatura minimă va fi cuprinsă Intre 18 şl 20 de grade, iar maxima între 31 şi 33 de grade. Pentru 3, 4 şi 5 iulie ! Vreme frumoasă şi călduroasă. Sunt slab pînă la potrivit din sectorul vestic. Aproape 300 de creatori amatori din Bucureşti şi comunele subordonate expun în jur de 1 000 de obiecte, în cadrul fazei orăşeneşti a celei de-a patra bienala de artă populară. La Casa creaţiei populare a oraşului Bucureşti se va deschide, mîine la ora 10, expoziţia ce va cuprinde costume populare, piese de port, ceramică, împletituri, ţesături, crestături în lemn etc. Văzută de DOREL DORIAN Acum vreo două zile, cînd mi-a fost dat să aud şi această „enormitate" - „Drăguţule, eu n-aveam de unde sä ştiu că or sä vină căldurile !" - m-am uitat la interlocutorul meu cu o curiozitate care, în afara unui amuzament absurd al situaţiei, era o curiozitate... riguros ştiinţifică.Curiozitate - pentru că multe mai auzisem eu pina azi, dar o asemenea... cum sä vä spun, încă nu auzisem ; şi ştiinţifică - pentru că amintita justificare m-a făcut să reflectez, prin nu ştiu ce asociaţie, la teoria evoluţionistă a lui Darwin. Sä se fi Insetat, oare ? Să nu fi evoluat toți ?). Interlocutorul meu, însă - și-l denumesc, cred, interlocutor, pentru că deși era... ospătar nu era, vînzător nu era, organizator de spectacole estivale nu era, și orice s-ar fi cuvenit sa fie, tot nu era ! - interlocutorul meu, spun, continua să-mi explice că „de pretins, drăguţă, este foarte uşor, dar de ce-mi pretinzi dumneata bere rece, articole de sezon pentru plajă şi spectacole estivale tocmai acum, vara ? Şi de ce nu mi le-ai cerut astă iarnă ?... .Că nu comand eu căldurile, nu-s dumnezeu Cine ar fi putut să prevadă?... (o, nu !) şi n-aveam de unde să ştiu că vara o sa se năpustească chiar aşa, dintr-o dată, tocmai... la sfîrşitul lui iunie 31“. Mi-am imaginat un moment, vă daţi seama, că din cauza căldurii, ori el, ori eu... Dar nu ! Din relatările unor confraţi bine informaţi şi cu peniţă ascuţită, am aflat că aceeaşi explicaţie -„de unde să ştim noi că o să vină vara?" - au început s-o furnizeze şi administratorii ştrandurilor, şi cei care ar fi avut obligaţia să ne potolească setea de răcoritoare, şi cei care trebuiau să se gîndească, cît de cît, la... (dar la I.T.S. nici nu vreau să mă gîndesc !), că amintita explicaţie, în sftrşit, face vogă şi că eu între ei - cei care o furnizează - ne consideră pe noi - cei care o refuzăm - un fel de... Poate chiar şi mai rău ! Nu, dragii mei neînțeleşi, nu vă jucafi Cu bătrîna noastră logică omenească ! Faptul că n-aji prevăzut că, în urma rotirii Pâmîntului In jurul Soarelui pe o traiectorie elipsoidalâ, primăvara nu-i veşnică şi că e urmată de un alt anotimp - vara - caracterizat prin temperaturi simţitor ridicate, nu mi se pare grav... Grav e doar că, necunoscînd toate aceste lucruri de certă competenţă şcolară, aţi acceptat să ocupaţi nişte funcţiuni care riscă să vă surmeneze... Grav e că trebuie să ne suportaţi acuzaţiile, atunci cînd, sincer vorbind, sînteţi nişte nevinovaţi.. Şi grav e că cei care vă salarizează pentru lipsa dumneavoastră de previziune vă prevăd lună de lună, nominal, pe statele de plată, dacă o singură dată ar uita. Pentru că noi, bunăoară, putem înţelege că producţia de răcoritoare nu se poate dubla peste noapte , că perfecţionarea deservirii populaţiei cere şi ea un timp Dar un asemenea răspuns - „de unde să ştiu eu că or să vină căldurile ?" - nu ne lasă atuşi decit o singură soluţie ! Să recomandăm stăruitor celor care n-au alt răspuns, să se înscrie din nou la şcoala elementară sau chiar la grădiniţă. Şi să înveţe sîrguincios, îi rugăm, că anul are patru anotimpuri a cîte trei luni fiecare, că iarna e frig, vara e cald... Nu, nu se poate trăi la nesfîrșit numai după caendarul strict subiectiv al... „chenzinelor*. RENTABILIZARE, DAR NI PE SEAMA ALTORA Pe baza indicaţiilor Plenarei C.C. al P.C.R. din decembrie 1966, colectivele întreprinderilor industriale din oraşul Bucureşti, care lucrau cu pierderi sau realizau produse nerentabile, au desfăşurat o activitate susţinută de rentabilizare, identifictnd rezervele Interne existente și treeind la valorificarea lor. Este vorba Intre altele de valorificarea superioară a materiilor prime și folosirea judicioasă a materialelor, mai buna organizare a muncii in vederea reducerii consumului de manoperă etc. Sint Insă şi întreprinderi în cadrul cărora asemenea rezerve sunt neglijate, solicitîndu-se in schimb tot felul de înlesniri. În cele ce urmează aş vrea să mă refer la cîteva aspecte în legătură cu modul în care înţeleg conducerile unor fabrici şi uzine să acţioneze pentru rentabilizarea unor produse, pentru reducerea pierderilor. Astfel, evitînd calea efortului propriu în vederea îmbunătăţirii situaţiei financiare, conducătorii unor întreprinderi solicită in mod nejustificat majorarea unor preţuri cu ridicata sau condiţionează eliminarea donaţiilor de la bugetul statului, de realizările altor unităţi productive, de suplimentarea planului de investiţii etc. Conducerile fabricii „Fiola", Uzinei chimice „Getica", Uzinei metalurgice „Griviţa", Uzinei „Electromagnetica", Uzinei „Vulcan", in loc de a se preocupa de mobilizarea colectivelor în acţiunea de descoperire şi folosire a rezervelor interne au încercat să apeleze la o cale mai comodă pentru ele dar păgubitoare pentru economia naţională, solicitînd majorarea preţului cu ridicata al produselor. Dacă ar fi fost acceptată o astfel de „soluţie", pierderile nu ar mai fi apărut la întreprinderile unde s-au produs ci ar fi fost transferate altor unităţi cu care ele conlucrează şi care ar fi urmat să suporte consecinţele modului defectuos de lucru al altora. La „soluţii" de rentabilizare de felul celor amintite a recurs şi conducerea Uzinei metalurgice „Griviţa“, care nici nu a mai întocmit în primele luni de la pornirea acţiunii de reducere a pierderilor calcule tehnico-economice şi nu a stabilit măsuri concrete (cu termene precise de realizare privind folosirea posibilităţilor interne în vederea îmbunătăţirii situaţiei financiare. Un asemenea mod de a privi lucrurile a avut ca efect identificarea în perioada respectivă a unor rezerve infime cu ajutorul cărora pierderile pe produse ar fi fost recuperate doar în proporţie de 10 la sută. O situaţie asemănătoare a existat şi la Fabrica de cabluri şi materiale electroizolante, la fabrica de Încălţăminte „Flacăra roşie“ etc. Alte unităţi au încercat să lichideze dotaţiile de la bugetul statului sau pierderile la unele produse, bazîndu-se exclusiv pe factori externi. Desigur că şi asemenea factori (care pot fi adesea incerţi tocmai pentru motivul că depind de activitatea altora) trebuie luaţi in consideraţie în măsura in care in mod real ei reflectă o îmbunătăţire de ordin organizatoric oglindită în creşterea eficienţei economice. Atunci insă cînd acest procedeu reprezintă un mod de a privi doar în curtea vecinului, fără a te mai îngriji de a ta, el devine dăunător. Uzinele „23 August“, de pildă, au prevăzut reducerea la maximum a rebuturilor pe seama îmbunătăţirii calităţii aluminiului provenit de la uzina din Slatina. Bineînţeles că sus-numita uzină are datoria de a îmbunătăţi calitatea produselor sale. Numai că Traian Silea șef de grupă adjunct in C.S P. (Continuare In pag. a 8-a) Vâ informăm despre STADIUL LUCRĂRILOR LA AEROPORTUL OTOPENI Au trecut aproape doi ani de sind au Început lucrările la noul aeroport Otopeni, viitoarea mare poartă aeriană a ţării. In ce stadiu se află in prezent ? Ne răspunde Inginerul Diomed Istrătescu, şeful şantierului. „ Au fost terminate platformele de parcare pentru avioanele mijlocii şi grele, drumul de acces şi mare parte din drumurile interioare. Peste o lună — la 30 iulie — va fi gata prelungirea pistei actuale cu încă un kilometru din care s-au executat 500 de metri. In acelaşi timp sunt in execuţie lucrările de consolidare a pistei vechi. De semnalat că pe o porţiune de doi kilometri se montează conducte pentru iluminare, fapt ce va face posibilă decolarea, indiferent de condiţiile atmosferice... Şi totuşi, ponderea principală revine capitolului construcţii industriale. Unele dintre acestea au şi căpătat contur, aflindu-se in faza finisărilor. Termenul de execuţie a aerogării de mărfuri este 30 iunie 1968. S-a lucrat mult anai organizat, aşa că pînă la sfirşitul acestui an va fi terminată. Sunt gata şi centrala termică, atelierele de echipament antiincendiar, laboratorul şi magazia de uleiuri, depozitul de carburanţi, atelierele R.E./4.B. (reparaţii şi exploatarea aparatelor de bord), staţia hidrofor şi apă potabilă, platforma depozitului de carburanţi. Acum o lună a început instalarea farurilor îndepărtate şi apropiate de la Mogoşoaia, Ştefăneşti, Tunari şi Otopeni precum şi a posturilor trafo. In ansamblu, pînă la sfîrşitul anului, vom executa lucrări in valoare de 40 000 000 de lei. „n situaţia „la zi’’ a marelui şantier, furnicar de maşini şi oameni (circa 900 de muncitori, ingineri și tehnicieni), LD. ÎN CADRUL UNEI SESIUNI Referate pe teme şi comunicări juridice în zilele de 24-15 iunie 1961* a avut loc o sesiune de comunicări şi referate ştiinţifice organizată de Asociaţia Juriştilor din oraşul Bucureşti. Despre importanţa acestei sesiuni am avut o convorbire cu tov. DUMITRU POPESCU* preşedintele Comitetului organizaţiei juriştilor din Bucureşti. — Sesiunea noastră a constituit un eveniment important în activitatea organizaţiei Asociaţiei juriştilor din oraşul Bucureşti. In cadrul ei au fost prezentate 15 referate, coreferate şi comunicări, şi au luat parte la discuţii peste 50 de jurişti din variate domenii de activitate: cercetători ştiinţifici, cadre universitare, procurori, judecători, avocaţi, jurişti care lucrează în administraţia de stat şi alţii. După prezentarea, în plenul sesiunii, a referatului „Rolul conducător al Partidului Comunist Romăn in dezvoltarea democraţiei socialiste in tara noastră in etapa actuală, lucrările au continuat pe secţii. Bunăoară, în cadrul Secţiei de teoria statului şi dreptului a fost prezentată comunicarea privitoare la creşterea rolului statului în etapa actuală. Participanţii la discuţii au scos ln relief sporirea sarcinilor ce revin statului şi organelor sale îa îmbunătăţirea organizării, planificării şi conducerii economiei, precum şi în toate celelalte domenii de activitate, corespunzător cerinţelor propăşirii ţării şi bunăstării materiale şi spirituale a poporului. Referatul prezentat In cadrul Secţiei de drept constituţional şi administrativ, analizînd formele şi meto(Continuare in pag. a 8-a) Pentru comerţul cu răcoritoare parcă era mai bine dacă... ploua în continuare CARICATURA de A. Poch Zăpuşeală. 34 de grade la umbră. Centrele de răcoritoare, cofetăriile sunt luate... cu asalt. A-l lipsi acum pe cetăţean de un pahar de sifon sau sirop, de o sticlă de suc şi, dacă vreţi, chiar şi de o bere, bineînţeles, toate reci, a nu-i servi cu îngheţata solicitată la cofetărie, înseamnă a neglija cerinţele sale elementare pe vreme de caniculă. Dar să nu teoretizăm... In urmă cu cîteva luni, într-un articol publicat în coloanele ziarului, informam cititorii despre măsurile ce au fost prevăzute pentru zilele călduroase. Ni s-au dat asigurări că datorită pregătirilor multilaterale nu vor exista neajunsuri în deservirea cu băuturi răcoritoare, îngheţată şi gheaţă. Dar, prima săptămînă de caniculă a risipit repede exageratul optimism al unora dintre conducătorii comerţului local, scoţînd la iveală serioase carenţe. In majoritatea centrelor de răcoritoare, a bufetelor şi restaurantelor, gheaţa s-a terminat zilele acestea cu mult înainte de ora închiderii. Băuturile, şi aşa puţine,unde-s mult lăudatele sortimente noi ?) s-au vîndut calde, în unele locuri, ceea ce este inadmisibil. De ce o asemenea situaţie ? Printre altele, pentru că o parte din gheaţa livrată de fabrici se pierde fără nici un rost datorită sistemului organizatoric defectuos în care se face distribuirea ei, indolenţei şi lipsei spiritului gospodăresc. Cum poate fi altfel calificat faptul că aducerea gheţei la unităţi începe înjurul orei... 22, adică la puţin timp după închiderea lor, astfel încît blocurile, depozitate în faţa centrelor de răcoritoare direct pe trotuarul încins, ajung pînă dimineaţa înjumătăţite? Marţi după-amiază, unităţile de alimentaţie publică de pe bd. Gh. Gheorghiu-Dej au rămas după ora 17, în... pană de gheaţă. Situaţia putea fi înlăturată pe loc dacă se găsea pe undeva un strop de iniţiativă. De pildă, dacă la solicitările telefonice ale responsabililor, o maşină s-ar fi deplasat la unităţi cu un număr suplimentar de blocuri. O asemenea metodă nu se practică deoarece după-amiaza fabricile de gheaţă... nu fac livrări către reţeaua comercială. Cofetăriile au fost şi ele suprasolicitate. Luni seara cofetăria „Tineretului“ nu avea nici un sortiment de răcoritoare. în aceeaşi zi, la prînz, la „Albina“ nu se găseau decit două feluri de îngheţată. Seara şi cofetăria „Scala“ — în general bine aprovizionată — a rămas „în gol“. Marţi dimineaţa la ora 10:30 cofetăria „Lămîiţa“ din bd. Gh. Gheorghiu-Dej nu putea oferi consumatorilor decit îngheţată cu cacao. Deşi unitatea primise încă patru sortimente ele nu puteau fi servite consumatorilor deoarece... conservatorul era defect încă de duminică. Cofetăria „Opera“ tot din... motive de frigider, nu avea în afară de casată şi parfait nici un alt sortiment de îngheţată. Miercuri la prînz şi la cofetăria „Victoriei“ li se servea consumatorilor tot un singur sortiment de îngheţată. Joi şi vineri am cules alte numeroase con- R. Groapa (Continuare in pag. a 3 a) — Xovdiajt, este bine să vă înscrieţi cu toţii la cuvânt ! ULTIMELE ȘTIRI SPORTIVE • Ka FRAGA a început „Memorialul Rosicki" la atletism, cîteva dintre rezultate : DISC : Danek (Cehoslovacia) — 59,14 m (reprezentantul nostru, Nagy, cu 56,06 m, a ocupat locul II); 400 M Xrousil (Cehoslovacia) — 46,9; LUNGIME : Vogel (R. D. Germană) — 1,68 m. • In meci amical de fotbal, disputat la LINDAU, formația locală Sport a fost întrecută de Steaua roșie Belgrad cu 5—3 (3—2). • Spaniolul Pedro Carrasco — campion european profesionist de box la categoria ușoară — a dispus prin abandon, dictat de arbitru în repriza a 9-a, de danezul Krogh. Intilnirea a avut loc la MADRID. • Pe lacul GUNTERSVILLE (S.U.A.), americanul Lee Taylor a stabilit un nou record mondial In proba de bărci cu motor, realizînd intr-o oră 154 km. CONCURS PENTRU DENUMIRI DE MAGAZINE Varietatea firmelor şi a reclamelor, individualitatea lor, contribuie la crearea unui aspect plăcut al străzii şi constituie în acelaşi timp un mijloc de reclamă şi de orientare pentru cumpărători. Nu o dată comercianţii oraşului au fost criticaţi pentru uniformitatea supărătoare, pentru soluţiile lipsite de gust şi fantezie de care dau dovadă firmele. Pentru a îndrepta lucrurile, Direcţia comercială a oraşului Bucureşti a hotărît să treacă la consultarea în masă a cetăţenilor de toate profesiile în vederea găsirii celor mai adecvate denumiri pentru unităţile comerciale şi de alimentaţie publică. Prin această consultare, ce se va desfăşura sub forma unui concurs, dotat cu premii, care se va încheia la data de 20 iulie 1961, se urmăreşte găsirea unor denumiri care să permită o Individualizare a unităţilor, o cut mai uşoară orientare a cumpărătorilor şi, evident, o popularizare a reţelei comerciale. In cadrul concursului se vor atribui denumiri pentru toate categoriile de unităţi din sectorul alimentaţiei publice — restaurante, bufete, grădini de vară, braserii, cofetării, patiserii etc. — alimentar — lapte şi produse lactate, cafea şi produse zaharoase, supermagazine etc. — nealimentar — galanterii, stofe, tricotaje, ciorap, confecţii, încălţăminte, radio-televiziune, corpuri de iluminat, instrumente muzicale, articole pentru nou născuţi, bijuterii-ceasuri etc. Participanţii la concurs (in grup sau individuali), pot prezenta un număr nelimitat de propuneri. Denumirile ce sa vor propune pentru concurs trebuie să aibă în vedere in primul rînd obiectul de comerţ al magazinelor. Totodată se primesc sugestii de denumiri pe care le-au avut în trecut unităţile comerciale, adaptabile actualelor magazine. In cadrul concursului se mai pot propune denumiri de firme, fără legătură cu obiectul de comerţ (de exemplu, In sectorul alimentar) dar care prin conţinutul lor ar prezenta Interes în obţinerea unei individualizări a reţelei. Cei care doresc să participe, vor trebui să trimită propunerile (pînă la data de 20 iulie 1961) pe adresa Direcţiei comerciale din bd. Gh. Gheorghiu-Dej nr. 21. Un Juriu format din reprezentanţi ai DCOR, Institutului de lingvistică al Academiei, Institutului de psihologie al Academiei, Uniunii ziariştilor şi Uniunii scriitorilor va analiza şi aprecia fiecare propunere. Se va ţine seama de originalitatea ideii şi de valoarea ei comercială. Fiecare propunere de denumire acceptată va primi un premiu de 200 lei. Ieri după-amiază, în sala clubului din str. Kerzei a avut loc un concurs „Cine ştie câştigă“ pe teme de circulaţie. La concursul dotat cu premii au participat conducători auto din cadrul Autobazei întreprinderii pentru întreţinerea drumurilor şi curăţenia oraşului. In imagine, câştigătorii îşi primesc premiile. IN CADRUL acordului cultural dintre România şi Cehoslovacia, la Muzeul etnografie din Uherske uradiste se va deschide o expoziţie de port popular românesc. In acest scop Muzeul de artă populară al Republicii Socialista România, organizatorul expoziţiei, a expediat aproximativ 300 de obiecte și piesa de ceramică* textile, lemn. MATEMATICA Un limbaj greu de universal înţeles Scurt colocviu cu participarea prof. I. M. BEREZANSKI (U.R.S.S.), prof. G. KÖTHE (R.F.G.), prof. H, H. KELLER (Elveţia), prof, G, CIMMINO (Italia) Discuţia a avut loc intr-o pauză a „Colocviului de analiză funcţională“ desfăşurat săptămîna aceasta la Bucureşti. — Dv„ ca matematicieni, ce credeţi , vom ajunge toţi, la un moment dat, să studiem matematica ca o condiţie necesară a exercitării profesiunii noastre, oricare ar fi ea . Prof. Berezanski — In prezent chiar şi filologii au ajuns să o studieze. E drept, incă nu toţi... O deosebită importantă o capătă Insă studiul ei pentru economişti tntrucit aplicaţiile In conducerea economiei şi a administraţiei sint foarte largi. La Moscova, Kiev şi Novosibirsk funcţionează institute de invâtămînt superior economic Ia care matematica se predă la un nivel foarte înalt. Prof. Cimmino — Cîteva elemente de matematică sunt totdeauna necesare chiar celor ce, ca preocupări, sunt departe de ea. Deşi importanţa matematicii se afirmă mereu mai mult nu cred că vom ajunge să impunem studiul ei tuturor. — Dar ar putea-o Învăţa toţi . — Dacă e bine predată, toţi o pot învăţa pina la un anumit nivel, destul de avansat. Dar anumite capitole vor rămîne accesibile numai celor pasionaţi. Prof. Köthe — industria modernă cere matematicieni dar nu mari specialişti. Totuşi instrucţia universitară Ie e necesară. Prof. Keller — Orice student trebuie să aibă cîteva cunoştinţe fundamentale de matematică, în special cei din domeniul ştiinţelor naturii unde cunoştinţele matematice se cer mereu mai profunde. O importanţă deosebită o va căpăta studiul statisticii matematice. Accentuata pătrundere a calculatoarelor electronice în tot mai diverse domenii ale vieţii cere de asemenea un număr sporit de matematicieni. — Legat de calculatoarele electronice, credeţi că ele vor ajunge să înlocuiască matematicienii in anumite activităţi ? Prof. Käthe — Niciodată. Cu ele devine insă posibilă soluţionarea unor probleme care pînă la apariţia lor erau irezolvabile chiar pentru grupuri de matematicieni. — Dacă aţi fi iarăşi studenţi, ce specialităţi v-aţi alege ? Legat şi de perspectivele dezvoltării matematicii... Prof. Cimmino — Calculatoarele pot da mult de lucru matematicienilor, care trebuie să creeze acum noi metode, adaptabile calculatoarelor numerice. De aici şi dezvoltarea analizei numerice. Dacă aş fi iar student, aş opta pentru ea... Prof. Köthe — Matematicianul trebuie sa fie flexibil, schimbîndu-şi uneori rapid specializarea. Eu am început cu algebra... acum mă ocup cu analiza funcţională. — Se consideră că matematica poate constitui un mijloc de înţelegere, pe un teren comun, a savanţilor de diverse specialităţi. De aici necesitatea însuşirii ei... Dar specializarea face ca în prezent, după cum se pare, matematicienii înşişi să nu se mai înţeleagă între ei ! Prof. Köthe — Da, da. Aici e o reuniune de specialitate şi totuşi avem dificultăţi. Prof. Berezanski — Matematica e Intr-adevăr un limbaj comun al oamenilor de ştiinţă, dar un limbaj greu de înţeles. Prof. Keiler — De fapt nu mai sint chiar asemenea distante intre specialişti ca acum trei decenii. Paralel cu adîncirea specializării au apărut teorii care încearcă să unifice cunoştinţele acumulate. E de altfel un proces caracteristic şi altor ştiinţe. A. B. I