Informatia Bucureştiului, iulie 1967 (Anul 14, nr. 4318-4339)

1967-07-22 / nr. 4336

INFORMA­ŢI­A ZIAR AL COMITETULUI ORĂŞENESC BUCUREŞTI AL P. C. R. ŞI AL SFATULUI POPULAR AL ORAŞULUI BUCUREŞTI Anul XIV - Nr. 4336 4 PAGINI 25 BANI Simbătă 22 iulie 1967□ LA CABINETUL ORĂŞENESC DE INFORMARE TEHNICO-ECONOMICĂ Păreri, sugestii, propuneri Astăzi se împlinesc 15 zile de cînd in str. Danielopol nr. 2, raionul N.­ Bălcescu, s-a deschis cabinetul orăşenesc de informare tehnico-eco­­nomică, care sintetizează experienţa dobîndită de principalele întreprin­deri industriale ale oraşului în or­ganizarea ştiinţifică a producţiei şi a muncii. Ce se poate remarca aici pînă în prezent ? Tovarăşii din conducerea cabinetului ne-au pus la dispoziţie cifre şi fapte deosebit de intere­sante care demonstrează cît de utilă a fost pentru cadrele tehnice din industrie iniţiativa de a se prezenta, într un tot unitar, cele mai valo­roase metode şi propuneri născute în cadrul amplei acţiuni iniţiate de partid, pentru organizarea superioară a producţiei şi a muncii. Prin sălile cabinetului s-au perin­dat d­in aceste 15 zile, aproape 3500 de cadre tehnice de specialitate din fabricile, uzinele şi şantierele de construcţii ale Capitalei. 1313 spe­cialişti au participat la conferinţele ce au avut loc pe diferite probleme importante ale organizării producţiei şi a muncii. Pe o masă, două registre, Îmbră­cate în pinză roşie, consemnează pă­rerile, sugestiile celor ce-au trecut pragul cabinetului. — „Am cîştigat experienţă şi, mai ales, ne-am Îmbogăţit cu idei pre­ţioase pe care vom căuta să le fruc­tificăm în uzină" — scriu trei spe­cialişti de la Uzina de maşini elec­­trice-Bucureşti. Nouă ingineri şi teh­nicieni de la Filatura şi ţesătoria „Unirea" spun, de asemenea: „Proble­ (Continuare in pag. a 3-a) Din activitatea de organizare ştiinţifică a producţiei şi a muncii Cum am ales organigrama optimă In cadrul acţiunii de organizare ştiinţifică a producţiei şi a muncii, colectivul întreprinderii „Flacăra ro­şie" a acordat atenţie deosebită per­fecţionării activităţii de conducere a proceselor de producţie. Am avut în vedere faptul că obţinerea unei e­­ficienţe economice ridicate în activi­tatea unei întreprinderi depinde în mare măsură de calitatea deciziilor, la toate nivelele şi în toate privin­ţele. Multitudinea de formule organiza­torice folosite în întreprinderile in­dustriei de pielărie şi încălţăminte — urmare firească a faptului că obiec­tul activităţii este foarte variat şi complex în acest domeniu de activi­tate — ne-a determinat să ne pre­ocupăm în primul rînd de găsirea şi formularea principiilor generale care să stea la baza organizării conducerii producţiei. Studierea documentaţiei tehnice de specialitate ne-a relevat o serie de principii generale, de care în mod obligatoriu trebuie să se ţină seama la conceperea organi­gramei întreprinderii, indiferent de condiţiile specifice. Este vorba de : — principiul unicităţii, care cere ca asupra unui compartiment, secţie, serviciu, birou şi pînă la locul de mun­că şi agregat, să acţioneze o singură decizie şi corespunzător o singură responsabilitate, calea de circulaţie a informaţiei şi deciziei fiind una sin­gură i­n principiul uniformităţii, conform căruia încărcarea treptelor ierarhice cu unităţi de coordonare şi răspun­deri, indiferent de nivelul la care se află, trebuie să se situeze intre limite determinate ştiinţific. In acest sens literatura de specialitate arată că o treaptă ierarhică poate coordona optim între 3 şi 6 unităţi, servicii, (secţii, sectoare sau agregate), socotin­­du-se subincărcată atunci cînd coor­donează mai puţin de 3 şi supraîn­cărcată cînd coordonează mai mult de 6 ; — principiul grupării funcţionale, conform căruia o treaptă ierarhică, indiferent de nivel, trebuie să aibă în subordine unităţi înrudite ca func­ţiune şi specific ; — principiul corelării, numit şi principiul punţilor — care se referă Ing. AUREL VULCU director al întreprinderii „Flacăra roşie", Bucureşti la optimizarea modului de cooperare intre resorturile unor grupări func­ţionale diferite ; — principiul corespondenţei intre numărul de trepte de conducere (complexitatea schemei) şi gradul de complexitate şi specific al întreprin­derii. După cunoaşterea principiilor şti­inţifice care stau la baza conceperii variantei optime de conducere a producţiei, am trecut la informarea asupra situaţiei existente. Inginerii şi economiştii noştri au analizat cu maximum de minuţiozitate situaţia reală din întreprindere, trasînd „fo­tografia" organigramei existente, aşa cum ea funcţionează de fapt. Analizată prin prisma principiilor ştiinţifice de organizare a conduce­rii producţiei, organigrama existentă s-a dovedit necorespunzătoare, sem­­nalîndu-se dificultăţi de circulaţie a informaţiei şi deciziei, suprapuneri de decizii, neuniformităţi de încăr­care cu sarcini a treptelor ierarhice, grupare eterogenă a secţiilor şi ser­viciilor şi, mai ales, dificultăţi de corelare. Colectivul de organizare ştiinţifică a producţiei şi a muncii a trecut, aşadar, la alegerea din mai multe soluţii de organizare posibile, a ce­lei mai eficiente. Găsirea soluţiei finale a generat in întreprinderea Flacăra roşie un proces de analiză desfăşurat în mai multe etape: — conceperea unui număr de va­riante de organizare ţinind seamă de principiile ştiinţifice de organizare a conducerii producţiei — verificarea respectării integrale a celor cinci principii și corectarea abaterilor (Continuare in pag. a 3-a) vâzutâ de VARTAN ARACHELIAN A­m participat zilele trecute alături de doii colegi la o Intîlnire publică pe tema culturii gestului diurn, a punctualităţii şi a sincerităţii politeţii. Neobişnuit a vorbi în public, m-am străduit să găsesc totuşi puntea de comunicare cu cele cîteva sute de persoane aflate In sală. Desigur că se poate vorbi mult, la nesfîrşit chiar, despre politeţe, despre atitudinea civilizată, despre cum şi de ce trebuie să ne purtăm aşa şi nu altfel in socie­tate etc. etc. Cert este că vastitatea problemei măreşte inhibiţia, tracul vorbitorului. Nevoia de a dezvolta în şcoala superioară arta vorbirii frumoase, coerente şi cu o coloratură bine dozată ar fi o primă problemă. O a doua, şi mult mai importantă prin eficienţa ei practică imediată, este aceea a modalităţii discursului, a interven­ţiei publice. Că importanţa acestei probleme a fost intuită de multe instituţii destinate instrucţiei publice este dovedită de abandonarea — la casele de cultură, bunăoară — a con­ferinţelor şapirografiate al căror efect aproape unanim era acţiunea somnoterapeutică asupra auditorilor. In lo­cul lor, cîştigă teren — cu reală eficienţă instructivă, simpozionul, dezbaterea pe marginea unei teme date, interviul, masa rotundă. Şi totuşi întrebarea care se pune işi caută încă un răspuns limpede : ce aducem in dis­cuţie ? In jurul căror fapte centrăm dezbaterea ? Valoarea unei lecţii de şcoală — ofer acest paralelism din convin­gerea că scopul instructiv-educativ al casei de cultură Ceva pentru şcolile de după şcoală e acelaşi, deşi destinatarul a altul — (Ine direct de pre­gătire» profesorului, adică de ştiinţa şi conştiinţa pro­fesiei sale, de ingeniozitate» materialului didactic intuitiv la care apelează. In cazul manifestărilor publice aş zice că nu tezele enunţate in propoziţii teoretice, ci tezele diso­ciate pe fapte de viaţă convingătoare, deci anecdotica cea mai semnificativă adusă in discuţie, dau savoare — şi prin aceasta eficienţă — unei conferinţe (simpozion, Interviu, masă rotundă) publice. Gazda acestei manifes­tări nu trebuie să ştie să facă numai un afiş inspirat şi invitaţii pe potrivă, ci să aleagă o temă, o anumită temă şi nu alta, să ştie compoziţia posibilă a auditoriului, dar mai ales să ştie pe cine să aducă la o atare discuţie pe o anumită temă şi cu un anumit public, deci să fie inspirată pentru alegerea profesorului de o oră, două (nu mai mult) pentru acea manifestare. Surprinzător, dar una din şcolile de după şcoală care este casa de cultură, în ciuda dotării sale materiale su­ficiente, este lipsită de material — să-i zicem — didac­tic de acest fel. Desigur că de investiţii e vorba, dar nu materiale, ci de iniţiativă. Pe lingă casele de cultură există cercuri de foto şi poate chiar cinecluburi. Incursiunile acestora pe stradă, în locurile publice ar recolta un excelent ma­terial în jurul căruia s-ar putea discuta convingător, cu folos. Televiziunea, Studioul „Al. Sahia“, ar putea descinde in public nu numai In zilele festive, ci şi in zilele obiş­nuite, găsind in locurile de mare aglomeraţie infinite ipostaze fericite sau nu de comportare civilizată sau ne. Cîteva încercări timide s-au făcut şi cu rezultate mai mult decit promiţătoare. Atunci 7 Cred că cele cîteva sute de persoane invitate la discuţia despre cultura gestului diurn ar fi profitat înzecit dacă expunerile se centrau pe imagini vizuale convingătoare. Iar pînă cînd vom saluta atari realizări, cred că a invita la aceste discuţii observatori ai faptelor de convieţuire zilnică ar fi o garanţie în plus că în materie de educaţia civică, această şcoală de după şcoală , casa de cultură, ar ciştiga in­eficienţă. Invitat, cred că nici uin coleg de la această rubrică n-ar refuza. Deci... A Proletari din toate țările, uniti­vi . CARICATURA ZILEI de V. Timoc s In discuţia Comitetului executiv al S.P.C.R. In şedinţa de ieri, Comitetul exe­cutiv al Sfatului Popular al ora­şului Bucureşti a discutat modul în care se desfăşoară acţiunea de organizare ştiinţifică a producţiei şi a muncii în întreprinderile de con­­strucţii-montaj, în întreprinderile ra­ionale de construcţii şi reparaţii şi I.A.L., în întreprinderile de indus­trie locală şi gospodărie comunală etc. In continuare, comitetul executiv a analizat cum se asigură asistenţa mamei şi copilului. Din informarea prezentată de Secţiunea sănătăţii şi prevederilor sociale rezultă că, in urma măsurilor luate de comitetul executiv, capacitatea maternităţilor creşte cu 1 334 paturi din care 917 pentru obstetrică şi 467 pentru nou născuţi. Pînă în prezent au şi fost date în folosinţă aproape 1 000 pa­turi, urmînd ca restul să fie gata pînă la 1 august. Comitetul de cultură şi artă al oraşu­lui Bucureşti şi Comitetul orăşenesc U.T.C. organizează luni 24 iulie, la ora 19, în grădina de vară a Casei Centrale a Armatei (str. Brezoianu nr. 31 bis), simpozionul „50 de ani de la luptele pur­tate de armata română la Mârăşti, Mă­­râşeşti şi Oituz“. Vor lua cuvîntu­l prof. dr. doc. Dumitru Bercin, decanul Fa­cultăţii de istorie, general maior în rezervă Dumitru Polihron, veteran de război, şi Cornel Dumitru Ţuţu, cercetă­tor ştiinţific principal la Institutul de studii istorice şi social-politice de pe lingă C.C. la P.C.R. Va urma filmul do­cumentar „Mărăşeşti 1917—1967“ şi un film artistic. In caz de ploaie manifestarea va avea loc­ în sala Savoy a Teatrului „C. Tă­­nase“. La Teatrul de vară din Parcul Herăs­trău are loc astă seară ultimul spectacol oferit, pentru bucureşteni, de Teatrul muzical din Galaţi cu spectacolul Fan­­tomas la revistă. In acest Concert-revistă apar o serie de apreciaţi solişti gala­­ţeni de muzică uşoară între care Ionel Miron şi Alexandru Jula, Camelia Mito­şeru, Tedy Munteanu, Boby Bartha, Li­liana Dumitriu şi alţii. INSTITUTUL METEOROLO­GIC COMUNICĂ : Azi la ora 8, în Bucureşti, temperatura aerului a fost de 22 grade. Maxima de ieri în aer a fost de 28 grade iar minima din cursul nopţii de 15 grade. Timpul probabil de mîine . Vremea se menţine frumoasă cu cerul variabil mai mult senin noaptea. Vînt slab din sud. Temperatura minimă va fi cuprinsă între 16—18 grade iar maxima între 80—32 grade. Pentru 24, 25, 26 iulie . Vreme călduroasă și în ge­neral frumoasă Cerul va fi variabil. Vînt slab pînă la potrivit. Temperatura ușor variabilă. L ULMII: ŞTIRI SPORTIVE a I­ a Leipzig, echipa de lupte greco­­romane a clubului Dinamo Bucureşti a terminat la egalitate (4—4) cu formaţia S. K. Leipzig.­­ Meciul patrulateral feminin de na­­taţie Italia — România — Franţa — Spa­nia a început ieri la Siracusa, în Si­cilia. Din rezultatele înregistrate ieri notăm victoria înotătoarei noastre Ag­­neta Steiner, în proba de 100 m fluture, cu 1:11,8 (nou record românesc). La 100 m spate, a ciştigat cunoscuta sportivă franceză Christine Caron cu 1:09,3, ur­mată de reprezentantele noastre Cris­tina Balaban 1:10,4 și Anca Andrei, 1:11,7. In ștafeta 4x100 m mixt prima s-a clasat Franța cu 4:51,0, urmată de Italia cu 4:52,0, România 4:58,7 și Spania 5:02,9. întoarcerea din Olanda a tovarăşului Ion Gheorghe Maurer Vineri după-amiază s-a înapoiat în Capitală, venind de la Haga, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, care a făcut o vizită oficială în Olanda, la invi­taţia guvernului acestei ţări. In timpul vizitei, premierul ro­mân a fost însoţit de Corneliu Mă­­nescu, ministrul afacerilor externe, Angelo Miculescu, prim-vicepreşe­­dinte al Consiliului Superior al A­­griculturii, George Elian, ambasa­dorul României la Haga, de consi­lieri şi experţi. La sosire, pe aeroportul Băneasa, erau prezenţi tovarăşii Gheorghe Apostol, Alexandru Bîrlădeanu, E­­mil Bodnaraş, Ilie Verdeţ, Petre Blajovici, Roman Moldovan, Grigore Geamănu, secretarul Consiliului de Stat şi membri ai guvernului. Au fost de faţă D. H. Visscher, însărcinatul cu afaceri ad-interim al Olandei la Bucureşti şi membrii ambasadei. (Agerpres) HAGA 21 — De la trimisul special Agerpres, Mircea Moarcăş. Vineri la amiază, preşedintele Con­siliului de Miniştri al României, Ion Gheorghe Maurer, şi-a încheiat vi­zita oficială făcută în Olanda, la invitaţia guvernului olandez. Premierul român, împreună cu ministrul afacerilor externe Cor­neliu Mănescu, şi celelalte persoa­ne oficiale române au fost conduse de la hotelul Wittebrug, din Haga, la aeroportul capitalei, de primul ministru al Olandei, Piet de Jo­ng, şi de ministrul de externe Joseph Luns. Garda militară, aliniată pe ae­roport, a prezentat onorul. După ce şi-a luat rămas bun de la per­soanele oficiale prezente, de la membrii ambasadei române, pre­mierul Maurer, însoţit de primul ministru Jong, a trecut în revistă (Continuare in pag. a 4-a) . La sosire pe aeroportul Băneasa In EDITURA POLITICA a apărut: NICOLAE CEAUȘESCU Cuvintarea la Consfătuirea cu activul de bază al Ministerului Afacerilor Interne Lucrarea a fost tipărită într-un tiraj de masă. De la Oficiul pentru construirea de locuinţe proprietate personală aflăm: • Incepind de sapta­­mina viitoare se pot pre­zenta pentru primirea con­tractelor cetăţenii care au încheiat documente pen­tru blocurile: A 12, (marţi 25 iulie), A 11 (miercuri 26 iulie), A 10 (joi 27 iu­lie). • La sfîrşitul săptămî­­nii se va afişa lista am­plasamentelor ce se vor pune in discuţie pentru In­­olitirea de Contracte in cursul lunii august. • Există disponibilităţi — apartamente cu 2, 3 şi 4 camere — cu predarea in acest an în cartierele Bucu­reştii Noi, Titan şi bd. Ar­­mata Poporului. De aseme­nea există disponibilități de­­garsoniere în cartierele Titan și Vatra Luminoasă. Cererile se primesc zilnic la sediul oficiului. Veşti turistice a O.N.T. agenţia Bucureşti anunţă pe cei înscrişi la excursia de mîine 23 iulie, pe litoral, că plecarea are loc din Gara de Nord, cu un tren special, la ora 0,30. • La sediile agenţiei din bd. Repu­blicii 4 şi 68 se găsesc locuri la vile în camere de 2 paturi în staţiunea Efo­rie Sud cu plecări în zilele de 31 au­gust, 1, 2, 3 şi 4 septembrie. De ase­menea se găsesc locuri cu cazarea în hoteluri la Mamaia, Eforie Sud şi Efo­rie Nord cu plecări în fiecare zi după data de 10 septembrie. Solicitanţii be­neficiază de preţuri reduse faţă de se­zonul cald şi de reducere pe C.F.R. de 50 la sută. CAMPINGUL DE LA BĂNEASA In mijlocul pădurii Băneasa, pe o suprafaţă de două hectare se află ame­najat un camping de vară, care dis­pune de 40 de corturi a două locuri şi de 15 căsuţe construite din elemente uşoare de fag cu motive naţionale, avind fiecare cite o mică terasă cu me­­suţe pliante şi loc de parcare a auto­turismului. Complexul mai cuprinde şi o braserie cu terasă acoperită care serveşte in permanenţă grătar, cafele, băuturi şi unde se poate lua micul de­jun. într-un loc special amenajat in cadrul braseriei se află reşouri­ elec­trice pentru turiştii care doresc să-şi încălzească mîncarea sau să gătească. Zilnic se găsesc de vînzare pîine, bis­cuiţi, cafea, zahăr, lapte, ulei şi alte produse alimentare. Se pot închiria ta­câmuri cu ziua, table, şah, remy, pa­turi pliante, pleduri, scaune, şezlon­guri, umbrele etc. Zilele acestea s-a terminat ,­ amenajarea unui grup sa­nitar cu duşuri, băi şi lavabouri. Un loc special amenajat pentru spălat şi gresat maşinile completează dotările a­­cestui camping. în numărul din 29 iunie a. c., ziarul „Informaţia Bucureştiului“ a publicat o amplă relatare a proce­sului bandei falsificato­rilor de bilete I­ T.B. care s-a judecat recent la Tri­bunalul popular al raio­nului Tudor Vladimirescu. Răspunzînd mai multor solicitări, redacţia no­as­­tră a organizat o discuţie pe marginea acestui pro­ces cu participarea to­varăşilor : GHEORGHE PAŞA, preşedintele Tri­bunalului Capitalei, I. BOCAN, contabil şef la I.T.B., cititorul DUMI­TRU MIHALACHE, în­casatoarele ANA DRAGA şi ANIŞOARA MARI­­NESCU de la Gospodăria Floreasca, DUMITRU POPESCU, procuror şef al Procuraturii oraşului Bucureşti. Discuţia a fost condusă de redactorul nostru MANOLE AU­­NEANU. POSTFAŢĂ LA UN PROCES Actul antisocial al infracţiunii - condamnat cu asprime Un semnal de alarmă valabil nu numai pentru I. T. B. REDACTOR : In timpul procesului de care ne ocupăm s-a exprimat o­­pinia — e drept, singulară — că banda de falsificatori a activat ne­stingherită mai bine de 10 ani nu atit din cauza sistemului defectuos de evidenţă şi control folosit de I.T.B., ci pentru că Penciu Ion ar fi fost un „as“ al înşelăciunii. Dum­­neavoastră, tovarăşe preşedinte Paşa, ca om al legii, ce părere aveţi în a­­ceastă privinţă ? GHEORGHE PAŞA : Eu aş propune să începem cu ceea ce e evident pentru toţi cei care au asistat la proces sau au citit „Cronica judi­ciară" , anume că activitatea ilicită a bandei de falsificatori constituie un caz tipic de manifestare anti-so­­cială, de atentat brutal la avutul statului. Iată de ce consider că jus­tificările nu-şi au rostul, fie că ar veni din partea autorilor Infracţiu­nii, fie din partea celor care au inlesnit-o, chiar Inconştient. Nimănui nu-i este permis să se atingă de proprietatea socialistă. Ea este baza orînduirii noastre, chezăşia progresu­lui ţării şi a bunăstării poporului. Apărarea avuţiei naţionale este o datorie de mare răspundere pentru noi toţi. Din păcate, unii conducă­tori de Întreprinderi uită această în­datorire elementară, sau — şi mai grav — o nesocotesc. Puşi in faţa faptului împlinit, ei spun cam aşa : „Ce era să facem, să ne transfor­măm în detectivi? Nu ne pricepem­­să depistăm manifestările infracţio­nalei" Intre noi fie vorba, nimeni nu le cere acest lucru. Pentru ur­mărirea celor certaţi cu legile sta­tului avem la dispoziţie organe competente­: miliţie, procuratura etc. In schimb, sîntem îndreptăţiţi să le cerem să nu lase vraişte averea sta­tului, s-o păzească cu străşnicie- Cum ? Printr-o bună organizare a producţiei, printr-o evidenţă finan­ciară simplă, dar eficientă, prin crearea în întreprinderile respective a unui climat moral sănătos, exi­gent, care să facă imposibilă o e­­ventuală activitate ilicită a celor tentaţi să se dedea la furturi, dela­pidări, înşelăciuni. Din practica de pînă acum am constatat nu o dată că infractorii nu acţionează oriunde, ci numai acolo unde vigilenţa a închis (Continuăm­ in pag. a 3-a) 1 La Cas centrală a creaţiei populare In aceste zile, la Casa centrală a creaţiei populare, o serie de obiective reţin atenţia în mod deo­sebit. E vorba mai întîi de vizio­narea, selecţionarea şi îndrumarea formaţiilor care vor participa la cea de-a IV-a ediţie a Festivalului de folclor ce se va desfăşura pe litoralul Mării Negre între 30 iu­lie—31 august. La acest festival, circa 1500 de interpreţi ai artei populare româneşti vor prezenta în 57 de spectacole un bogat program de cîntece şi dansuri din diferite zone folclorice ale ţârii (datini de Anul nou, vechi obiceiuri legate de muncă şi petrecere, vestiţii că­luşari, „Măsuratul oilor“, „Medei- Ie“, „Drăgaica“ etc.), punînd în va­loare, totodată, fantezia şi frumuse­ţea costumului naţional, precum şi diverse instrumente populare (de la frunză la solz de peşte). Cu această ocazie, turiştii străini care vizitează litoralul vor avea­ prilejul să ia contact cu frumuseţea folclorului românesc.­­ Tot în direcţia afirmării artei populare se înscriu şi pregătirile în vederea etapei finale a celei de-a IV-a Expoziţii bienale de artă populară, care va fi prezentată la Bucureşti în sala Daliei între 5—31 august. Vizitatorii vor putea lua cunoştinţă de cele mai remarcabile lucrări ale creatorilor amatori din întreaga ţară: obiecte de artă populară, ţesături, cusături, cerami­că, obiecte sculptate în os şi lemn etc. *1 (Continuări în pag. a 2-a) Al. Adrian Somnul , inhibiţie? Somnul animalelor şi al omului este o pro­blemă care polarizează preocupările multor cercetători ai fiziologiei nervoase. O muncă ex­perimentală intensă a adus în ultimul dece­niu o serie de date surprinzătoare care au schimbat fundamental interpretarea fenome­nului. Pînă în jurul anu­lui 1960 somnul era pri­vit mai ales ca o con­secinţă a unui proces de „dezactivare” a scoarţei cerebrale. (Chiar şi unele expe­rienţe de inducere a somnului — făcute de I. P. Pavlov, W. R. Hess şi alţii — erau in­terpretate în sensul in­stalării în creier a unei reduceri generale de activitate prin declan­şarea unor „centri ai somnului“). Descoperirea, in anul 1957, de către W. De­ment şi N. Kreitman a fazei paradoxale a somnului a introdus un element de dezorientare în gîndirea neurofizio­­logilor. Caracterul pa­radoxal al acestei faze, confirmat şi cuno­cut mai bine prin cercetări ulterioara, constă­­ nu­meroase asemănări cu starea de veghe in ceea ce priveşte reactivita­tea scoarţei şi a altor structuri cerebrale ; fapte similare s-au sta­bilit şi pentru alte faze ale somnului. Cercetă­rile făcute de E. V. E­­varts, G. Moruzzi, H. Jung, G. F. Rossi, E. Favale şi de M. De­­metrescu şi colabora­torii în cadrul Institu­tului de endocrinologie al Academiei au dus insă la un început de clarificare a probleme­lor şi la noi interpre­tări. Astăzi se poate con­sidera că in timpul ve­ghii scoarţa cerebrală este supusă permanent unor influenţe exerci­tate de formaţiuni sub­cortical­e, influenţe care asigură o funcţionare e­chi­brată, coordonată, a agregatelor neuronale corticale ; pe acest fond influenţele facili­tatoare exercitate as­cendent de structurile subcorticale contribuie la realizarea eficacită­ţii funcţionale caracte­ristice stării de veghe. In somn, ambele ti­puri de influenţe as­cendente scad şi numai cele facilitatoare mai reapar în faza para­doxală ; caracteristica principală a întregului somn pare astfel a fi creşterea reactivităţii scoarţei ca urmare a scăderii influenţelor in­hibitoare exercitate a­­supra sa. Această stare de „dezhibiţie“ din somn este rezultatul unei re­organizări complexe şi active a întregii acti­vităţi cerebrale. Cercetările viitoare vor clarifica probabil şi alte aspecte ale som­nului animal şi uman şi ne vor indica posi­bilităţile eventuale de a interveni în desfăşu­rarea lui. Dr. George Iosif

Next