Informatia Bucureştiului, septembrie 1967 (Anul 15, nr. 4369-4394)

1967-09-01 / nr. 4369

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRII.E UNIŢI-VA ! INFORMA­ŢIA ZIAR AL COMITETULUI ORĂŞENESC BUCUREŞTI AL P. C R. ŞI AL SFATULUI POPULAR AL ORAŞULUI BUCUREŞTI Proiecţii despre sateliţii artificiali Azi, la ora 19.30, la sediul Observatoru­lui astronomic popular din bd. Ana Ipă­­tescu 21 are loc o nouă seară de pro­iecţii comentate. Vor fi prezentate şi co­mentate circa 25 de diafilme despre sa­teliţii artificiali ai pămîntului. Prezenţe româneşti peste hotare Ieri a plecat la Montpellier (Franţa) o delegaţie a uniunii societăţilor ştiin­ţelor medicale din Republica Socialistă România pentru a lua parte la cel de al xxvii-lea Congres al Federaţiei in­ternaţionale farmaceutice şi la reuniu­nea comisiei reprezentanţilor laboratoa­relor de control al medicamentului din cadrul acestei federaţii. Din delegaţie fac parte prof. dr. D. Ştefănescu, vice­preşedinte al U.S.S.M. şi prof. dr. Io­­nescu Stoian, directorul Institutului de control al medicamentului. EXCURSII IN R. P. POLONĂ ŞI U.R.S.S. La sediul agenţiei O.N.T, din calea Victoriei nr. 100, se primesc înscrieri pentru o nouă excursie de 10 zile în R.P. Polonă, pe itinerarul Cernăuţi — I­wov — Varşovia. Plecarea are loc, cu trenul, în ziua de 1 octombrie. De asemenea, s-au pus în vînzare locuri pentru o excursie în Uniunea So­vietică, pentru 14 zile, pe ruta Kiev — Leningrad — Moscova. Plecarea, în ziua de 2 octombrie. Controlul medical preventiv In unele întreprinderi Astăzi, începe etapa a I-a a con­trolului medical preventiv al munci­torilor din unele locuri de muncă deosebite. Controlul se face de medici de diferite specialităţi — internişti, derma­tologi, neurologi, O.R.L.-işti, oftalmologi etc. — constituiţi în echipe. Constatările făcute ca şi, în unele cazuri, rezultatele de laborator vor fi înscrise în fişele me­dicale ale celor consultaţi. Acţiunea durează pînă la sfîrşitul anu­lui pe baza programărilor făcute, pe ra­ioane, de către Secţiunea sănătăţii şi prevederilor sociale a Sfatului Popular al oraşului Bucureşti împreună cu în­treprinderile în cauză. Conducerile în­treprinderilor, comitetele sindicatelor sunt solicitate să sprijine echipele de medici şi să creeze condiţiile necesare pentru ca toţi salariaţii să se prezinte la con­trolul medical. Receptivitate şi faţă de propunerile răspundere şi sesizările oamenilor muncii Legat prin mii de fire de poporul pe care-l slujeşte cu abnegaţie, partidul nostru promovează cu con­secvenţă practica consultării mase­lor asupra principalelor probleme legate de îmbunătăţirea continuă a muncii în toate domeniile de activi­tate. De aceea, oamenii muncii se adresează cu deplină încredere or­ganelor de partid şi de stat, ştiind că prin aceasta participă la dezba­terea şi rezolvarea multiplelor as­pecte pe care le ridică construcţia socialistă, că îşi aduc contribuţia la perfecţionarea relaţiilor sociale. „Cetăţenii se adresează partidului şi la bucurie şi la necaz, cu partidul se sfătuiesc cînd întreprind ceva hotărîtor pentru viaţa lor" — subli­niază tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Această încredere acordată de mase partidului obligă pe toţi comuniştii care sunt aleşi în munci de răspun­dere la o continuă grijă faţă de re­zolvarea operativă, principială şi cu grijă tovărăşească a cererilor, sesi­zărilor şi propunerilor oamenilor muncii. ★ Practica dovedeşte că scrisorile primite, ca şi sesizările şi cererile prezentate personal de către cetă­ţeni la audienţe, au fost şi sunt un sprijin preţios în activitatea orga­nelor de partid şi de stat. Ele ne ajută să cunoaştem şi să lichidăm la timp unele manifestări de biro­cratism, de neglijenţă sau pagube SANDU ŞERBAN prim-secretar al Comitetului raional de partid Tudor Vladimirescu din avutul obştesc, de încălcare disciplinei de partid şi de stat. Cu ocazia instruirii aparatului activului raional, ori a unor ple­nare sau şedinţe de lucru, dar mai ales, în activitatea de îndrumare concretă efectuată în organizaţiile de partid, secretarii şi membrii bi­roului comitetului raional Tudor Vla­dimirescu ajută şi controlează felul cum sunt cercetate şi soluţionate cererile oamenilor muncii, dau in­dicaţii ca anumite concluzii des­prinse cu diferite ocazii să fie dez­bătute, în funcţie de caz, cu top comuniştii sau chiar cu întreaga masă a salariaţilor din unitatea res­pectivă. Din sutele de scrisori primite în acest an de comitetul nostru raio­nal am reţinut pentru început, doar două care dovedesc grija pe care cei care muncesc o poartă bunei desfăşurări a procesului de producţie, gospodăririi temeinice a întreprinderilor, apărării avutului obştesc. De exemplu, ţesătoarea L. Voitevici de la Uzina textilă „7 Noiembrie" ne-a sesizat că propu­nerile ei privitoare la scurtarea timpului de montare a sulurilor la războaie întîrzie să se aplice. După intervenţia biroului comitetului ra­ional, aceste propuneri au deter­minat reducerea, timpului pentru montarea unui sul cu o oră, ceea ce permite ca într-o lună să se ob­ţină în plus de la 30 de războaie, 2 500 m. ţesături. Manifestând grija faţă de avutul obştesc, tov. C. Vulpe, de la Fabrica de încălţăminte „Fla­căra roşie", ne-a scris că în această unitate mai sunt oameni care sus­trag piei, talpă şi alte materiale. Întrucît sesizarea s-a dovedit înte­meiată, s-au luat măsuri disciplinare împotriva celor vinovaţi şi în ace­laşi timp s-a cerut­ organizaţiilor de partid să intensifice munca politico­­educativă în rîndurile tuturor sala­riaţilor fabricii. Unele scrisori sau sesizări care se referă la tărăgănarea unor repartiţii de imobile, la lucrări executate ne­corespunzător de către I.R.C.R., la chestiuni privind proasta întreţinere şi gospodărire a fondului de lo­cuinţe, au ajutat comitetul raional de partid să cunoască anumite de­ficienţe şi să propună măsuri pen­tru îmbunătăţirea muncii în diferite sectoare de activitate. Desigur, este pozitiv faptul că oa­menii muncii se adresează cu încre­dere comitetului raional pentru re­zolvarea celor mai diverse pro­bleme. Totuşi, multe scrisori sau discuţii în cadrul audienţelor de­monstrează faptul că cetăţenii se adresează comitetului raional de partid pentru că nu găsesc întot­deauna înţelegerea necesară în re­zolvarea cererilor şi sesizărilor lor la întreprinderea sau instituţia unde muncesc, la sfatul popular raional sau la consiliul sindical raional. De pildă, un grup de muncitori de la Uzina „Timpuri noi" au sesizat că la secţia turnătorie, ing. Costache Stan şi alţi salariaţi nu se ocupau de organizarea producţiei, aveau o atitudine nejustă faţă de oameni. în scrisoare se preciza că comitetul de partid din această uzină, cu toate că a fost informat despre si­ (Continuare in pag. a 3-a) şi Strada văzută de VASILE NICOROVICI La fiecare sfîrşit de săptămînâ, începînd cam de prin mai, adevărate fluvii de automobile, motociclete şi autobuze se varsă pe şosele ce duc afară din Bucureşti. Un privitor neavizat, poposit întîmplător în orele de vîrf ale fluxu­lui de echipaje motorizate, rămîne uimit, dacă nu şi în parte ameţit, de vertiginosul du-te-vino, care - de ce să n-o recunoaştem ? - în ciuda unor dezarmonice scrîşnete de frîne şi claxoane, îşi are frumuseţea sa. Dar ne înăbuşim at ei, cu regret, elanul liric, fiindcă rostul însemnării de astăzi nu e acela de a celebra mişcarea frenetică a şoselei moderne, ci cu totul altul... Căci preocuparea miilor şi zecilor de mii de bucureşteni aflaţi în mijlocul acestui torent se rezumă în cele din urmă la laconica întrebare : ,,unde mergem astăzi ?". Posibilităţi sunt nu­meroase, dar din necesitatea de a ne exprima cît mai pe scurt, vom spune, ca şi specialiştii în materie, că ele se încadrează într-una din cele două variante stabilite după criteriul dis­tanţei Una, denumită şi „zona de recreare apro­piată" cuprinde aşa numitele „împrejurimi ale Bucureştiului" cu localități ca Snagovul, Buda NOUTĂŢI DE LA TELEFOANE încă 2800 abonaţi preluaţi de centrala Dorobanţi Mîine, 2 septembrie începînd de la ora 16, intră în vigoare etapele 5 şi 6 de preluare a unui număr de peste 2 800 abonaţi telefonici de cen­trala din calea Dorobanţi. Abo­naţii respectivi primesc noi nu­mere de telefon. Iată cîteva dintre noile numere ale unor întreprinderi şi instituţii: Complexul pen­tru industrializa­rea lemnului Pi­pera — S3 00 80 ; Institutul de studii şi proiectări fo­restiere — S3 40 40; Studioul cinemato­grafic „Al. Sahia" — 33 66 60 ; Gru­pul de uzine pen­tru aparataj elec­tronic — 33 00 90; întreprinderea in­dustrială de stat Autom­at­ica — 33 00 10 ; Gospo­dăria I.T.B. Flo­­reasca — 33 01 60; Policlinica nr. 10 — 33 29 80 ; Staţia de salvare a regiunii Bucureşti — 33 05 05 (comenzi) şi 33 13 11 (dispe­cerat); Notariatul de stat al raionu­lui 30 Decembrie — 33 32 51; Secto­rul I apă al I.C.A.R. 33 71 31; Casa de economii şi consemnaţiuni a raio­nului 1 Mai — agenţia nr. 9 Floreasca 33 66 32 ; Şcoala generală nr. 44 — 33 07 12 ; Liceul „I. L. Caragiale" se­cretariat — 33 50 21 ; Circumscripţia medicală nr. 7 pentru copii 33 46 72 ; Circumscripţia medicală de adulţi nr. 8 —­ 33 71 32 ; Secţia financiară a Sfatului popular al raionului 30 Decembrie — 33 17 01; Circum­scripţiile medicale nr. 6 şi 7 pentru adulţi — 33 77 41; Şcoala generală nr. 4 — 33 76 02; Comitetul orăşe­nesc al femeilor Bucureşti — 33 63 91; Comitetul raional al femeilor 30 De­cembrie — 33 74 81. Convorbiri adiţionale începînd de azi, 1 septembrie, toţi abonaţii din centralele Victoria şi Nord (telefoanele încep cu numerele 13, 14, 15, 16, 17, 18 şi respectiv 53, 54, 55, 56, 57, şi 58 deci inclusiv abonaţii cuplaţi) au fost conectaţi la contor şi vor fi debitaţi cu convor­birile adiţionale, adică tot ce depă­şeşte peste 200 de convorbiri lunar. Şi de ce spre Dunăre pe Argeş, Mogoşoaia, Pasărea şi altele. Cealaltă, „zonă îndepărtată" atinge prin Sinaia şi Pre­deal, prin Rucăr sau Cîmpulung - Carpaţii, iar prin Mamaia şi Eforie - Marea. Curiozitatea e că din toate aceste itinerare nici unul nu caută direcţii care, la prima arun­care de ochi asupra hărţii, ar trebui să fie ex­trem de atrăgătoare. E vorba de localităţi si­tuate pe Dunăre. Nu ne putem gîndi la ele, fără să simţim o strîngere de inimă, întrucît nedrep­­tăţirea lor, prin lipsa de trasee turistice de mare aflux, se răsfrînge de­­fapt asupra acestui grandios fenomen al naturii, care e însuşi flu­viul. Pentru noi, cei de pe aceste meleaguri, această imensă potecă de apă înseamnă mai mult. Dunărea, alături de Carpaţi, intră ca un element constitutiv al fiinţei­­ noastre primordiale. E nevoie, spre a o dovedi, să­­ răscolim vechi balade, sau cronici şi mai vechi, care coboară pînă în veacurile erei trecue, pînă la bătrînul Istros ? Dar, generos, fluviul ne oferă şi nouă, celor de astăzi, trăitori în oraşele trepidante, daruri care se cheamă frumuseţe, linişte, bucurie. Pentru a le obţine însă e nevoie de o anume vrednicie. Fie că ea constă în amenajarea unor locuri de agrement, pentru obişnuitele­ „week-end"-uri, care să permită contactul nemijlocit cu apa, cu aerul curat şi soarele,­­ plăcerea inedită de a mînca un peşte la proţap, de a face o plim­bare într-o ambarcaţiune. Fie că e vorba­­ de croazierele de mai lungă durată, pe apa lină, care nu provoacă „rău de mare", dar oferă mi­nunate amurguri şi pastelurile fără egal ale Del­tei în auriul septembrie ? ...Şi­­ fie-ne permis, ca măcar, acum la sfîrşit să nu ne cenzurăm elanul şi să ne închipuim ce ar însemna pentru un turist o călătorie cu maşina de-a lungul unui drum de asfalt curat, ca oglinda care ar însoţi, dintr-un port la altul, malurile maiestuosului flu­viu... Şi să vedem, plutind pe apă alături su­medenie de bărci de tot felul, ambarcaţiuni cu pînze, vaporaşe de agrement, nave rapide, încărcate cu oameni veseli, arși de soare, vi­­guroși. CARICATURA ZILEI de A. Poch — Cum de nu cade ?­­ — Asta mă în­treb și eu de cînd lucrez în instituția pe care o conduce așa cum o con­duce. Buletin meteorologic INSTITUTUL METEOROLOGIC CO­MUNICA : Azi, la ora 8, în București, temperatura aerului a fost de 18 grade. Timpul probabil de mîine . Vreme în general frumoasă cu cerul variabil. Vîn­­tul va sufla slab pînă, la potrivit. Tem­peratura aerului : minima va fi cu­prinsă între 12 și 14 grade, iar maxima între 23 şi 27 grade. Pentru zilele de 3, 4 şi 5 septembrie : Vreme schimbătoare cu cer temporar noros, favorabil ploii de scurtă durată spre sfîrşitul intervalului. Anul XV­­ Nr. 4369 4 pagini 25 bani Vineri 1 septembrie 1967 IN CARTIERUL DRUMUL TABEREI Un modern magazin cu produse industriale Zilele acestea, în cartierul Drumul Ta­berei se va deschide un magazin cu produse industriale aparţinînd O.C.L. „Universal”. Magazinul, funcţionînd în­­tr-un local modern, pe două niveluri, va fi una din unităţile cele mai mari de acest gen din București. Pentru deţinătorii de pomi Pentru a se stăvili atacul omizilor a­­supra patrimoniului pomicol şi dendro­­logic din raza oraşului Bucureşti şi co­munelor subordonate, deţinătorii de pomi au datoria să controleze în mod amănunţit pomii şi arborii ce-i deţin şi, în cazul în care se constată pre­zenţa cuiburilor de omizi să anunţe ime­diat la telefonul 316814. Consiliul agri­col al oraşului Bucureşti execută în mod gratuit, prin echipele de munci­tori specializaţi, stropitul pomilor ata­caţi. Cetăţenii particulari pot procura, tot gratuit, materialele necesare pentru com­baterea dăunătorilor de la Centrul de stropit din str. Drumul Cooperativei nr. 20, raionul V. I. Lenin (Ghencea). Mate­rialele se eliberează pe baza unei ce­reri, solicitantul urmînd să se prezinte cu ambalajul necesar. Se va calcula circa 100 grame pentru un pom. Sezon prelungit După toate previziunile meteo­rologice, septembrie va fi o lună cu temperaturi destul de ridi­cate, cu zile frumoase şi căl­duroase cît se poate de pro­pice petrecerii concediului pe li­toral. In consecinţă ONT a luat o serie de măsuri organi­zatorice care vin în sprijinul tuturor solicitanţilor din ţară şi străinătate, măsuri ce vizează o mai bună exploatare a bazelor hoteliere. La toate agenţiile din ţară s-au pus deja în vînzare biletele. Astfel, se preconizea­ză ca zilnic să poposească pe litoral circa 1000—1500 de vi­zitatori, din ţară, alături de nu­meroşii turişti străini (în jur de 15—20 000 pe serie). De sem­nalat că şi în această perioa­dă toate localurile de distracţie vor funcţiona ca şi în lunile precedente. Numărul de excursii se va mări simţitor. Pe agenda ONT-ului vor figura depla­sări la monumentele istorice (Histria, Callatis, Tomis etc.), la diferite obiective economice noi din regiune, unităţi agricole mo­derne, Delta Dunării. Se vor face excursii şi pe litoralul bul­­gar, în acelaşi timp OSTA organizează spectacole deosebit de atractive. După cum se vede, sezonul pe litoral nu s-a încheiat odată cu data de 1 septembrie. In plus ONT oferă solicitanţilor şi unele înlesniri. Intre 1 şi 15 septembrie preţul unui bilet va fi de 36 lei (cazare şi masă) iar de la 16 septembrie, 30 lei pe zi. In fotografie, un aspect de la primele întreceri de azi dimineaţă AU ÎNCEPUT „MONDIALELE" DE LUPTE GRECO-ROMANE Astăzi, la patinoarul 23 August, au început campionatele mondiale de lupte greco-romane. Pînă la închiderea ediţiei au fost consem­nate următoarele rezultate : CA­TEGORIA 52 KG. : C. Turturea (România) egal cu Lacour (R. F. a Germaniei) ; Sakurama (Japo­nia) învinge la puncte pe Mewis (Belgia) ; Zeman (Cehoslovacia) egal cu Burger (Danemarca) ; CATEGORIA 57 KG. : I. Baciu (România) egal cu Besergil (Tur­cia) ; Puls (R. D. Germană) în­vinge la puncte pe Rapajic (Iugo­slavia) ; Shafizadeh (Iran) învinge la puncte pe Stange (R.D. Ger­mană) ; CATEGORIA 63 KG. : Rurova (U.R.S.S.) învinge la puncte pe­ Laakso (Finlanda) ; Fujimoto (Japonia) învinge prin tus pe Hutter (Elveția) ; Galincev (Bulgaria) egal cu Svec (Ceho­slovacia). PIMA PRIMULUI MINIŞTRI ŞI MISII Al AIACIU­NI AL DANEMARCEI, JENS OTTO KRAG Joi la amiază a părăsit Bucureş­­tiul primul ministru şi ministru al afacerilor externe al Danemarcei, Jens Otto Krag, împreună, cu so­ţia, care, la invitaţia preşedintelui Consiliului de Miniştri al Republi­cii Socialiste România, Ion Gheor­­ghe Maurer, a făcut o vizită oficia­lă în ţara noastră. înaltul oaspete danez a fost în­soţit de Svend Aage Sandager Jep­­pesen, ambasadorul Danemarcei la Bucureşti, Jens Christensen, amba­sador, subsecretar de stat adjunct în Ministerul Afacerilor Externe, Gunnar Seidenfaden, ambasador, subsecretar de stat adjunct în Mi­nisterul Afacerilor Externe, Kai Jo­hansen, subsecretar de stat adjunct în Ministerul Afacerilor Externe, Richard Wagner Hansen, consilier al Ambasadei Danemarcei la Bucu­rești, Per Green și Soren-Ole Olsen, secretari ai primului ministru. Primul ministru şi ministru al afacerilor externe al Danemarcei, şi soţia, au fost salutaţi la aeroport de preşedintele Consiliului de Mi­niştri al Republicii Socialiste Româ­nia, Ion Gheorghe Maurer şi soţia, Corneliu Mănescu, ministrul aface­rilor externe, şi soţia, Pompiliu Macovei, preşedintele C.S.G.A., Gheorghe Cioară, ministrul comer­ţului exterior, Mihai Suder, minis­trul economiei forestiere, Bucur Şchiopu, ministrul industriei ali­mentare, George Macovescu, prim­­adjunct al ministrului afacerilor ex­terne, Gheorghe Ploeşteanu, amba­sadorul României la Copenhaga. Pe aeroport se aflau, de aseme­nea, conducători ai unor instituţii centrale, generali şi ofiţeri supe­riori, ziarişti români şi străini. Au fost de faţă şefi ai unor mi­siuni diplomatice acreditaţi la Bucu­reşti. Pe aeroport erau arborate drape­lele de stat ale României şi Dane­marcei. După intonarea imnurilor de stat ale celor două ţări, primul minis­tru al Danemarcei şi preşedintele Consiliului de Miniştri al Republi­cii Socialiste România au trecut în revistă garda de onoare aliniată pe aeroport. Oaspeţii şi-au luat apoi un căl­duros rămas bun de la persoanele oficiale aflate pe aeroport. Un grup de pionieri a oferit flori. (Agerpres) COMUNICAT La invitația guvernului Republicii Socialiste România, primul ministru al Republicii Turcia, Suleyman De­mirel, va face o vizită oficială in România, între 13—17 septembrie 1967. Aseară în sala Savoy a Teatru­lui satiric-muzical „G. Tănase“ a avut loc un spectacol muzical­­coregrafic prezentat de colectivul Teatrului de estradă din Deva, în fotografie, un moment comic din spectacolul Telerevista Deva. Librăriile sunt pregătite pentru inceput de an școlar Librăriile au început să cunoască a­­fluenţa specifică din preajma începutu­lui de an şcolar. Pentru­­ a preveni a­­glomeraţia, C.L.D.C. regionala Bucureşti a luat o serie de măsuri pentru aprovi­zionarea din vreme a librăriilor. „ Faţă de anul trecut, numărul re­chizitelor pentru librăriile din Capitală este mai mare cu 50 la sută. în ce pri­veşte distribuirea lor, în afară de siste­mul livrării la domiciliu (librăria „Ion Creangă“, tel. 18 30 50) a seturilor pentru clasele I—VIII, librăriile „Mihail Emi­­nescu“ — secţia papetărie — difuzează, începînd de la 1 septembrie, rechizite sub formă de seturi dinainte pregătite.­­ Se vor găsi în vînzare şi trei seturi de caiete pentru clasele mai mari, şi unul de rechizite cu caracter tehnic (cre­ioane, raportoare, linii etc.). Tot la li­brăria „Mihail Eminescu“ există şi arti­cole preambalate. De pildă, un pachet de 5 lei conţine 11 coli de hîrtie albas­tră, un plic cu etichete şi o coală su­gativă. Elevii care anul acesta vor trece prima oară pragul şcolii, găsesc în se­turile destinate clasei­­, printre altele, un alfabetar, o numărătoare, un penar, două pungi cu beţişoare din material plastic şi un plic cu „Pic”, praf pentru şters petele de cerneală. 9 Seturile comandate sunt livrate la domiciliu de către librării. 9 în Capitală au fost amenajate noi librării şi spaţii pentru difuzarea rechi­zitelor şcolare. Astfel notăm complexul comercial Berceni-Sud Librăria 39, com­­plexul Titan şi cartierul Militari, la par­terul blocului 22. 9 în librării s-au pus în vînzare şi noi tipuri de material didactic.­­ Liste orientative şi vitrine speciale informează cumpărătorii asupra noilor măsuri pentru difuzarea rechizitelor şcolare. Seraliştii au început şcoala Astăzi se inaugurează, în liceele de cultură generală, deschiderea noului an de învăţămînt — pentru cursul seral. Tot azi a început concursul de admi­tere în liceele de specialitate — In­dustriale economice — pentru cursurile serale. SIMPOZION Comitetul de cultură şi artă al oraşu­lui Bucureşti şi Comitetul orăşenesc al femeilor, organizează simpozionul „Rolul naţiunii in cursul ascendent al societăţii umane“. Vor vo­rbi prof. dr. docent Edwin Glaser şi Victor Ducules­­cu, cercetător ştiinţific la Institutul de cercetări juridice al Academiei, va urma un film artistic. Manifestarea are loc astăzi, la ora 19, în grădina de vară a Casei Centrale a Armatei (în caz de timp nefavorabil, la sala de spectacole a C.C.A., din bd. Gheorghe Gheorghiu- Dej nr. 2). „Ţării noastre îi revine dificila sar­cină dar nobila misiune de a fi gazda unor manifestări muzicale de o înaltă valoare artistică, cu un preţios caracter internaţional. Este vorba, fireşte, de Concursul şi Festivalul internaţional „George Enescu“, organizare trienali, ajunsă acum la cea de-a patra ediţie, despre care se poate spune, cu temei­nice argumente, că are confirmate pers­pective de a se înscrie în universalitate cu un prestigiu de tradiţie“ , ne spu­ne, în convorbirea cu noi, scriitorul ION PAS, preşedintele Comitetului de orga­nizare a Concursului şi Festivalului internaţional „George Enescu“. „Cînd am început ciclul acestor or­ganizări, întru cinstirea memoriei mare­lui român, în anul 1958, scontam un interes internaţional, desigur, dar nu puteam anticipa aşezarea organizării chiar de la primele ei ediţii, pe o orbită universală. A doua, şi­ apoi cea de-a treia ediţie a Concursului şi a Festivalului, desfă­şurate în anii 1961 şi 1964, au confir­mat succese deosebite : de organizare, de interes în această arie de-a dreptul inter­continentală, de conţinut muzical şi, im­plicit, de afirmare a valorilor româ­neşti într-o competiţie în care confrun­tarea este dintre cele mai exigente. Nouă, celor din „generaţia Enescu1", pentru a numi astfel prezenţa noastră în contemporaneitatea cu genialul compa­triot — cei ce i-am cunoscut mişcările şi i-am ascultat graiul şi altfel decit din ceea ce se păstrează posterităţii pe peli­culă sau în înregistrări, cei ce i-am ur­mărit mersul uşor săltat şi i-am preţuit delicateţea în relaţiile cu oamenii­­— in orice împrejurare şi ori­unde l-a purtat marea lui artă — la fel după cum l-am admirat mînuind arcuşul, la pian sau la pupitru, diri­jind, aşa după cum l-am păstrat în noi, pentru totdeauna, prin compoziţiile sale cărora, din instinct şi din raţiune patriotică, le-a dat o auten­ticitate românească, noi cei care am avut contact direct cu acest muzician român aparţinînd întregii omeniri — nouă celor din „generaţia Enescu“ ne revine satis­facţia — cu temeinice profunzimi — de a fi iniţiat o manifestare pe care ţara românească o va păstra de-a lungul ani­lor, atît timp cît Enescu va rămîne în patrimoniul muzicii universale. Şi Enescu va trăi întotdeauna, atît timp cît muzica rămîne un atribut al gîndirii şi al sentimentelor omeneşti. O manifestare în care multe din virtu­ţile cu care poporul nostru este capaci­tat, o manifestare care exprimă puterea organizatorică a înjghebărilor de artă de la noi, o manifestare ce dovedeşte şi astfel interesul si sprijinul pe care sta­ V. Firoiu (Continuare In pag. a 3-a) IN PREAJMA MARELUI EVENIMENT: „Manifestările enesciene de la Bucureşti 1­7 înscrise in universalitate“ • Ultimele ştiri sportive Şi în sferturile de finală ale turneu­lui internaţional de tenis de la Brati­slava, reprezentantul nostru Ion Ţiriac l-a învins pe cehoslovacul Javorski cu 9—7, 6—3.­­ După şase runde, pe primul loc în turneul de şah de la Havana, se află Polugaevski (U.R.S.S.) cu 5 p. Lar­sen (Danemarca) și Smîslov (U.R.S.S.) împart locurile 2 și 3 cu cîte 4'/1 p. • In cursul acestei săptămlni In Un­garia a avut loc o nouă etapă a cate­goriei A la fotbal, a 21-a. Cîteva dintre rezultate : Tatabanya—Szeged 4—0 ; Fe­rencváros—Dunaújváros 5—0 ; Salgótar­ján—Honved 1—0. Ferencváros totalizează 40 p, iar a doua clasată, Újpest Dosza 31 p. • A început marele turneu de tenis de la Forest Hills. în primul tur, Emer­son (Australia) a dispus de Goven (Franța) cu 6—4, 6—4, 7—5, Paici (Iugo­slavia) de Roemer (S.U.A.) cu 6—1, 6—2, 7—5 și Barnes (Brazilia) de Brown (Aus­tralia) cu 6—4, 2—6, 7—5, 8—6. Fizica metalului in condiţiile frigului cosmic. Aplicaţii ale tehnicii superconductorilor minumam Studiul fenomenelor de superconductibilitate şi cercetările pentru găsirea unor noi ma­teriale a căror rezis­tenţă electrică să dis­pară la temperaturi foarte scăzute au de­venit în ultimii ani o preocupare de seamă a fizicii. Dacă la sfîr­şitul deceniului al şa­selea erau cunoscute circa 20 de metale şi combinaţii intermetali­­ce la care apărea fe­nomenul de supercon­ductibilitate, în prezent numărul acestora a trecut de 500. Nu nu­mai metale curate şi aliaje, ci şi metale cu impurităţi pot deveni superconductoare, adică îşi pot pierde brusc la o anumită tempe­ratură, rezistenţa e­­lectrică. La unele mate­riale — cum ar fi, de exemplu, aluminiul — rezistenţa electrica se micşorează în acest caz de 16 miliarde de ori. Interesante aplicaţii ale superconductibilită­­ţii le reprezintă mag­neţii cu cîmpuri foarte puternice, cu bobine superconductoare. Aceş­tia lucrează practic fără pierderi de ener­gie ; pentru excitarea bobinei sunt suficienţi curenţii slabi. Tempe­ratura bobinei trebuie menţinută însă sub minus 2690c prin scu­fundare într-o baie cu heliu lichid. După com­portarea în cîmpurile magnetice superconduc­­torii se clasifică în slabi şi tari, în func­ţie de felul în care res­ping sau string liniile cîmpului magnetic. Su­­perconductorii tari, ase­meni oţelului, string li­niile cîmpului magnetic şi sunt indicaţi pentru utilizări în domeniul producerii de energie termonucleară şi pentru ecranarea navelor cos­mice împotriva radiaţi­ilor. Capacitatea de a conduce curentul elec­tric a unui aliaj nio­­biu-zirconiu a putut fi mărită de 10 ori prin prelucrări mecanice şi tratamente termice. Prin acoperirea superconduc­torilor compacţi cu fil­me subţiri, de alte ma­teriale, se pot modifica unele proprietăţi, în special se pot mări tem­peraturile la care a­­pare superconductibili­­tatea. Un film de a­­luminiu gros de 1/100000 mm devine supercon­ductor la minus 270,880c în timp ce alu­miniul compact devine superconductor la mi­nus 272,020 c. Pentru wolfram această dife­renţă ajunge la 400 c. Cercetările se concen­trează în prezent în ve­derea obţinerii unor fil­me de metal cu tempe­raturi de apariţie a su­perconductibilităţii mai mari de minus 2550 C. In acest domeniu ră­cirea ar fi mult uşu­rată prin utilizarea hi­drogenului lichid in lo­cul heliului lichid. Un magnet supercon­ductor construit şi ex­perimentat la Brookha­­ven (S.U.A.) lucrează la minus 268,950 c şi produce un cîmp mag­netic continuu de 140.000 gauss. Lentilele mag­netice cuadripolare su­perconductoare utilizate în acceleratoarele de particule au dimensiuni mult mai mici şi pro­duc cîmpuri mai puter­­nice decit cele ale lenti­lelor magnetice feroa­se. Utilizarea supermag­­neţilor simplifică o se­rie de instalaţii compli­cate întrucât consumul redus de curent permi­te renunţarea la gene­ratori voluminoşi şi cos­tisitori. A. M.

Next