Informatia Bucureştiului, noiembrie 1967 (Anul 15, nr. 4421-4446)

1967-11-01 / nr. 4421

INFORMA­ŢI­A ZIAR AL COMITETULUI ORĂŞENESC BUCUREŞTI AL P. C. R. ŞI AL SFATULUI POPULAR AL ORAŞULUI BUCUREŞTI Anul XV­­ Nr. 4421 4 PAGINI 25 BANI Miercuri 1 noiembrie 1967 SISTEMUL DE CREDITARE PÂRGHIE A UNEI ACTIVITĂŢI ECO­­NOMICE EFICIENTE Proiectul de Directive ale C.C. al P.C.R. cu privire la perfecţionarea conducerii şi planificării economiei naţionale face o analiză ştiinţifică, creatoare a multiplelor şi complexe­lor probleme privind teoria şi prac­tica construcţiei socialiste, cores­punzător noii etape de dezvoltare a României, în cadrul măsurilor pe care parti­dul le preconizează în vasta acţiune de ridicare a eficienţei activităţii A. Petre­scu director in Banca Naţională a Republicii Socialiste România în toate compartimentele vieţii eco­nomice şi sociale, un loc însemnat îl ocupă examinarea aprofundată a sistemului bancar, măsurile de îm­bunătăţire a activităţii lui în lu­mina stadiului ac­tual al dezvoltării şi diversificării e­­conomiei noastre. O economie mo­dernă presupune promovarea unor concepţii moderne în organizarea sis­temului bancar, care să pătrun­dă adine în toa­te compartimente­le producţiei ma­teriale, constituind astfel un factor dinamizator al pro­gresului bazat pe eficienţă econo­mică. Pe bună dreptate, aşa cum se re­marcă în Proiectul de Directive, este necesar ca concomitent cu îmbună­tăţirea structurii organizatorice a sistemului bancar, pe principiul specializării pe ramuri, creditul să participe mai activ — cu un rol important în economie — la asigu­rarea utilizării optime a fondurilor, începînd din faza stabilirii obiecti­velor de investiţii, a realizării aces­tora şi pînă la darea în folosinţă, atingerea parametrilor proiectaţi, obţinerea şi realizarea unei produc­ţii sporite pentru piaţa internă şi export. Creşterea participării creditului bancar la formarea mijloacelor cir­culante, alături de perfecţionările ce se preconizează în organizarea şi conducerea întreprinderilor, mă­resc rolul băncilor, creditul deve­nind în noile condiţii o pîrghie mult mai puternică de stimulare a reali­zării planurilor de producţie şi de utilizare tot mai eficientă a mijloa­celor fixe şi circulante. Aşezarea relaţiilor de credit din­tre băncile specializate pe de o par­te şi întreprinderile şi centralele (Continuare în pag. a 3-a) . . văzută de MANOLE AUNEANU S­e spune că examenele de admitere sunt un fel de loterie, sincer să fiu, n-aș prea crede ! Te prezinți, adică, în fața comisiei, tragi biletul și... Ei, aici e aici! Culegi ce ai semănat vara, ce ai semănat, poate, în anii de liceu. E drept, pentru fie­care loc există un număr de candidaţi : 4, 6, 10 etc. Iar de reuşit, nu reuşeşte decât unul singur. Concursul de admitere este (trebuie să fie !) o întrecere dreaptă, echitabilă. De obicei, cştigă cei mai bine pregătiţi. Dar ceilalţi ce fac ? 1. Unii se încadrează în producţie cu intenţia de a se înscrie la cursurile serale sau fără frecvenţă ; 2. Alţii se îndreaptă spre alte facultăţi, cu locuri mai multe şi candidaţi mai puţini ; 3. Alţii se pregătesc in continuare, hotăriţi să În­cerce cu mai mulţi sorţi de izbindă, in anul viitor. Anul trecut am cunoscut Un tinăr care voia să ur­meze cursurile Institutului de arhitectură „Ion Mincu“. Consultind listele cu candidaţii înscrişi pentru admi­tere, a constatat, insă, că numărul acestora era foarte mare şi că şansa lui de a reuşi era foarte mică. (Ştia el, probabil, ceva...). In consecinţă, vrind să devină SITA A CERNUT... (II) student cu orice preţ (replica lui de atunci : „Invina, nu mă pot întoarce acasă, mi-e ruşine !“), s-a inscris la altă facultate. Şi a reuşit. întâmplarea a făcut sâ-l reîntâlnesc şi în toamna aceasta. Era complet derutat, pur şi simplu nu ştia ce să facă. Facultatea la care apelase ca la o manta de vreme rea, îl lăsase repe­tent... Deci sita exigenţei acţionase, imprcîndu-l exact în punctul din care pornise iniţial. Dar asta încă n-ar fi fost cine ştie ce ! Mai grav mi se pare faptul că lipsa de interes pentru viitoarea profesie îi anulase şi preocuparea pentru învăţătură, îndemnîndu-l la o existenţă parazitară, fără perspectivă. Practic, tine­­rul nostru nu mai ştia dacă e sau nu în stare să în­veţe intr-o facultate. Pentru că una e să ratezi un examen de admitere şi alta e să ratezi un an de studii. Făcind abstracţie de „candidaţii de profesie“, bine­cunoscuţii pierde-vară, tenacitatea celor din ultima categorie mi se pare de bun augur. Cu o condiţie : ră­gazul dintre cele două examene să fie folosit pentru un studiu temeinic, care să le asigure succesul de mai tirziu. Revin la corespondenţa ele care aminteam în articolul de miercurea trecută. Nu, nu mă încumet încă să-i răspund la întrebare. Răspunsul îl va găsi singură, analizîndu-şi cu luciditate propriile posibili­tăţi. Vreau doar să-i amintesc că 25 la sută din can­didaţii admişi anul acesta la Institutul de medicină s-au prezentat la concurs pentru a doua şi chiar a treia oară. Ceea ce înseamnă că aşteptarea lor a dat roade, întrucît luînd totul de la capăt, învăţînd încă o dată şi incă o dată, au reuşit să facă faţă exigen­ţelor unui asemenea concurs. Dar tot atit de adevă­rat e că 15 la sută din candidaţii respinşi n-au făcut altceva decât să-şi „îmbogăţească“ experienţa eşecuri­lor anterioare. Iată de ce mi se pare mai importantă întrebarea nu dacă să aştepţi, ci cum să aştepţi vii­toarea confruntare ? • La Varşovia, reprezentativa de box a R. D. Germane a întrecut cu 14—6 echipa secundă a Poloniei. • Formaţia de fotbal Legia Var­şovia a jucat la Oran cu o selec­ţionată algeriană, de care a dispus cu 1—0. • în zilele de 4 şi 5 noiembrie, la Crimmitschau va avea loc dubla întîlnire dintre selecţionatele de hochei pe gheaţă ale R. D. Germane şi Ungariei. • Primul meci Nottingham Fo­rest — F.C. Zürich, contînd în „Cupa oraşelor tîrguri“ la fotbal, a revenit, cu 2—1, primei echipe. Buletin meteorologic INSTITUTUL METEOROLOGIC COMU­NICA : Azi, la ora 8, în Bucureşti, tem­peratura aerului a fost de :13 grade. Maxima de ieri, în aer, a fost de 16 gra­de, iar minima din cursul nopţii de 13 grade. Timpul probabil de mîiie . Vreme umedă, cu cerul mai mult noros. Tem­porar ploaie. Vint slab pînă la potrivit. Temperatura minimă va fi cuprinsă intre 9 și 11 grade, iar maxima între 13 și 15 grade. Pentru 3, 4 și 5 noiembrie . Vreme in general umedă și rece. Cerul va fi mai mult noros. Ploaie temporară. Vînt slab pînă la potrivit. Temperatura în scădere. I­I . . PROLETARI DIN TOATE TARILE UNIIT-VA ! Un complex de sere pentru flori ...Aceasta este denumirea cu­rentă a serei aflate în construc­ţie în cartierul Militari şi care urmează a fi dată în folosinţă în toamna aceasta. Sera propriu­­zisă, în suprafaţă de 10 000 mp, întruneşte atributele „fabricilor de flori“ moderne : încălzire cu calorifer, proces de aerisire şi udare, realizat pe cale mecani­zată etc. Pe o bună parte din suprafaţa serei (pe care unităţile D.G.C.M. trebuiau, de fapt, s-o fi dat în folosinţă zilele tre­cute, în întregime) a şi fost pre­gătit solul pentru culturi , specii deosebite de garoafe şi frezii. Sala este amplasată într-un spaţiu care va permite extinde­rea ei în viitor, cît şi organiza­rea unor culturi de flori în aer liber. Pe şantier se lucrează la terminarea dotărilor aferente : un grup social, drumuri de acces şi altele. Alţi medici care acorda asistenţă medicală cu plata la domiciliu După cum s-a mai anunţat, un însemnat număr de medici acor­dă asistenţă medicală cu plată la domiciliul bolnavilor. Listele cu adresele respective au fost publicate în presă şi se află pen­tru informare la serviciul telefo­nic 05, precum şi la Policlinica specială din calea Griviţei nr. 7, tel. 15.34.98. Pentru a satisface în mai bune con­diţiuni această formă de asis­tenţă medicală, Secţiunea sănă­tăţii şi prevederilor sociale a S.P.C.R. a luat măsura ca numărul medicilor care au drep­tul să consulte cu plată la do­miciliul bolnavilor să fie sporit. (Continuare în pag. a 3-a) í * 1­4 * Plecarea la Moscova a delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Socialiste România care va participa la manifestările prilejuite de sărbătorirea celei de a 50-a aniversări a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie Azi dimineaţă a părăsit Capitala, îndreptindu-se spre Moscova, dele­gaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Socialiste România, care, la invitaţia Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, a Prezidiului So­vietului Suprem al Uniunii Sovietice şi a Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., va participa la manifestă­rile prilejuite de sărbătorirea celei de-a 50-a aniversări a Marii Revo­luţii Socialiste din Octombrie. Din delegaţie fac parte tovarăşii Nicolae Ceauşescu, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, conducătorul dele­gaţiei, "Ion Gheorghe Maurer, mem­bru al Comitetului Executiv, al Pre­zidiului Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, Leonte Răutu, membru al Comitetu­lui Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Iosif Banc, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Teodor Marinescu, mem­bru al C.C. al P.C.R., ambasadorul Republicii Socialiste România la Moscova. La plecare, pe aeroportul Băneasa, au fost prezenţi tovarăşii Chivu Stoica, Gheorghe Apostol, Alexandru­ Bîrlădeanu, Emil Bodnaraş, Alexan­dru Drăghici, Paul Niculescu-Mizil, Ilie Verdeţ, membri şi membri su­­­pleanţi ai Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., secretari ai C.C. al P.C.R., vicepreşedinţi ai Consiliului de Stat şi ai Consiliului de Miniştri, membri ai C.C. al P.C.R., ai Consi­liului de Stat şi ai guvernului. Au fost de faţă, de asemenea, A. V. Basov, ambasadorul Uniunii Sovietice la Bucureşti şi membri ai ambasadei. Numeroşi bucureşteni, aflaţi pe aeroport, au salutat călduros pe con­ducătorii de partid şi de stat. (Agerpres) La plecare, pe aeroportul Băneasa Pe şantierele de construcţii iarna se apropie, dar sania nu-i gata • Dacă anul ar avea cinci trimestre... • Drumuri de acces „pavate” cu... Ne aflăm în perioada cînd pe şantie­­rele de construcţii-montaj urmează a se încheia pregătirile menite să asigure folosirea integrală şi cu maximum de randament a forţei de muncă şi a uti­lajelor pe timpul friguros. Totuşi, pe unele şantiere din Capitală ritmul a­­cestor lucrări nu este corespunzător, iar pregătirea şi începerea lucrărilor pentru anul viitor sunt rămase in urmă faţă de grafic. I.C.M. nr. 5, spre exem­plu, din cauza neeliberăr­ii amplasamen­telor, a deschis frontul de lucru pentru numai 264 apartamente faţă de 2 567 planificate. întîrzieri există şi la I.C.M. nr. 1, I.C.M. nr. 3 şi I.C.M. nr. 4. Ane­voie se desfăşoară lucrările de închi­dere şi încălzire a spaţiilor, amenajarea căilor de acces pe şantiere, asigurarea stocului de agregate necesare staţiilor de betoane şi mortar etc. D­eşi experienţa anului trecut a dovedit că neglijarea acestui aspect creează serioase pertur­bări, nu numai în ceea ce priveşte activitatea în anotimpul friguros, dar şi în perioada de primăvară, unii conducători de șantiere nu au tras ■învăţămintele cuvenite. — In citeva zile — spune tov. ing. Emil Rizac, șef de lot pe șantierul Institutului de arhitectură „Ion Min­cu“ — trebuie să fim gata cu închi­derile laterale. Am propus însă ca în loc de prelate sau P.F.L. — pe care nu le avem — să facem închiderile cu zidărie de cărămidă cu mortar de argilă. In felul acesta am putea mer­ge pe încălzire definitivă, ceea ce ne-ar permite să obţinem o tempera­tură constantă de cel puţin 15°C. Conducerii întreprinderii i-a trebuit insă foarte mult timp pentru a lua o hotărire in legătură cu propunerea noastră. De la inginerul şef al I.C.M. nr. 2, tov. Nicolae Toma, aflăm că , închide­rile cu zidărie „costă cu circa 40 mii lei mai mult faţă de soluţia cu pre­late“. Dar, dacă calculele vor demon­stra că ea este bună... (n.a. în cele din urmă, s-au ales trei variante : că­rămidă, prelate şi P.F.L.). — Deşi nu am făcut încă un calcul, părerea mea este­­că soluţia cu zidă­rie provizorie de cărămidă aduce a­­vantaje — precizează şi Olimp Du­­mitriu, directorul I.I.M.I. Şi uite aşa, din păreri în păreri, vremea trece şi pregătirile pentru iarnă abia au început. Din păcate, acest caz nu este izolat. Pe şantierul nr. 1 al I.C.M. nr. 1, frontul de lucru la blocul II a fost deschis în mod formal, fiind afectaţi pentru această treabă (Continuare în pag. a 3-a) Filip Popescu Cooperativa Tehno-metalica expune in magazinul din calea Victoriei nr. 1-5, tipuri moderne de lustre cu 2, 3 şi 5 braţe, aplice şi veioze. Ele sunt executate din lemn şi metal cizelat. i­D şi Dolari contraband d­ ecembrie 1966. O „echipă de sacrificiu“ a poliţiei brazi­liene înconjoară, în tăcere, o vilă elegantă dintr-unul din car­tierele prezidenţiale ale oraşului Sao Paulo. Dar, poliţiştii au fost observaţi. Cu arme automate în mîini, trăgînd in dreapta şi în stin­gă, Darcy Rubeiro, „regele contra­bandiştilor“ din Brazilia, şi oamenii lui îşi croiesc drum spre un auto­mobil, aflat în apropiere, şi reu­şesc să dispară. Operaţia poliţie­nească, menită să ducă la captura­rea şefului celei mai mari bande de contrabandişti din această ţară, dăduse, încă o dată, greş. Darcy Rubeiro a crezut că noro­cul îi va surîde, din nou, şi va reu­şi, iarăşi, să scape din plasa întinsă de poliţie. Recent, el a fost reperat la Toledo, localitate situată în sta­tul Parana­. Contrabandistul închi­­riase aici, sub un nume fals, o vilă, unde locuia împreună cu iubita lui, frumoasa Elba Maria Gonzales. In zorii zilei,­­casa a fost înconjurată de poliţişti, aduşi cu elicopterele. Timp de zece minute s-a dus o lup­tă înverşunată, apoi, asupra vilei a coborit liniştea. Cind poliţiştii au pătruns înăuntru, l-au găsit pe „regele contrabandiștilor“ în mijlo­cul unui lac de singe. Ei primiseră ordinul să-l prindă viu pe Darcy Rubeiro dar medicul adus nu a putut face altceva. .­decit să consta­te moartea lui. Aeroporturile secrete La vîrsta de 42 de ani, cînd a murit, Darcy Rubeiro conducea cea mai puternică organizaţie de con­trabandă din întreaga Americă de Sud. El nu se ocupa cu afaceri în stil mic sau cu transporturi mărun­te, efectuate prin diverse puncte de frontieră, de contrabandişti insigni­fianţi . Darcy a organizat contra­(Continuare în pag. a 4-a) Cu 24 de ore înaintea sosirii vicepreşedintelui S.U.A. Humphrey DEMONSTRAŢIE ANTIAMERICANĂ ÎN MALAYEZIA KUALA LUMPUR 1 (Agerpres). — Poliţia din oraşul malayez Penang a folosit ieri grenade de gaze lacrimogene pentru a împrăştia pe participanţii la o demonstraţie antiamericană orga­izată cu 24 de ore înaintea vizitei pe care vicepreşedintele S.U.A., Hubert Humphrey, urmează să o facă în Federaţia Malayeză. Numeroşi manifestanţi au străbătut străzile centrale ale oraşului scandînd "Go home Humphrey". ! ! I î . La cooperativa „întreţinerea“ Obiective noi pe agenda deservirii populaţiei — Sîmbăta trecută — ne informează tovarăşul EMANOIL DUMITRU, preşedintele cooperati­vei „întreţinerea" — a avut loc o şedinţă de lu­cru la care au fost tra­sate jaloanele privind deservirea populaţiei, în viitorul apropiat, de că­tre cooperativa noastră. Discuţiile s-au axat în mare parte pe sarcinile ce ne revin în lumina recentelor documente a­­doptate de Plenara C.C. al P.C.R. din 5—6 oc­tombrie 1967. Astfel, pornind de la ideea că în viitorul apropiat oa­menii muncii­ ne vor solicita proiecte pentru diferite apartamente, am­ trecut la elaborarea unor documentaţii pan Proiecte tip pen­tru locuinţe proprie­­tate personala Centru pentru moder­nizarea apartamente­lor B Arhitecţi la dispoziţia publicului tru locuinţe proprietate personală ce vor fi con­struite cu credite de la stat. Specialiştii noştri vor realiza 4—5 tipuri de proiecte de locuinţe mici, doar cu parter (in circa două săptămîni vor fi gata). Asta nu înseamnă că nu vom da curs şi proiectelor pe care ni le vor soli­cita cetăţenii. De altfel, unele elemente ale do­cumentaţiilor au şi fost realizate. Ca urmare, între altele, s-a trecut la executarea unei in­stalaţii mici de încălzire centrală, care va fi ex­perimentată la începu­tul anului viitor. — Ce preconizaţi pe linia întreţinerii fondului de locuinţe? — în această pro­blemă am pornit de la experiența existentă (Continuare în pag. a 3-a) L. D. ­ 1 g i /I 19 0 II­I EI I­SI­E IBIliBillBiBIflIiiBDBIIIBHBIil Concurs de arta plastica pentru şcolari Consiliul Naţional al Organiza­ţiei Pionierilor, împreună cu Mi­nisterul Invăţămîntului au instituit un concurs de artă plastică la care pot participa elevi din cla­sele I—VIII. 1Lucrările (portret, peisaj, compoziţie după natură sau din imaginaţie), pot fi exe­cutate în creion, acuarelă, tem­pera, grafit, ulei etc., alegerea femei rămînînd la aprecierea ori­cărui participant. EXCURSII DE 0 ZI IN R.P. BULGARIA La sediul agenţiei O.N.T., din calea Victoriei, 100, au fost puse în vînzare locuri pentru excursii de o zi în R. P. Bulgaria, la Russe. Plecările au loc în zilele de 26 şi 30 noiembrie şi în 2­ 7 şi 10 decembrie. §1 Intre 25 şi 28 octombrie, a­ra avut loc la Praga cel de al 8-lea TM Congres al Uniunii internaţionale­­ de presă medicală. Cu acest pri-­­­lej dr. Dimitrie Nanu, directo­­­­­rul Centrului de documentare medicală din Bucureşti, a fost­­ ales secretar general al Uniunii. Cosmonautul sovietic Pavel Popovici vizitează Bucureştiul . Azi dimineaţă, cosmonautul­­ sovietic Pavel Romanovici Po-­­­povici, împreună cu soţia, care a la invitaţia Consiliului Gene- I ral ARLUS şi a C.C. al U.T.C.,­­ va lua parte la manifestările p din ţara noastră, prilejuite de m sărbătorirea semicentenarului­­ Marii Revoluţii Socialiste din H Octombrie, a avut o întîlnire jj cu membri ai biroului Consi- I liului General ARLUS şi ai­­ C.C. al U.T.C. §I în cursul zilei de astăzi,­­ cosmonautul sovietic, împreu­­­­nă cu soţia, va vizita Capi- H­­ala, iar după-amiază va parti- I cipa la o întîlnire cu oamenii I muncii, care va avea loc la­­ Casa Prieteniei Româno-Sovie­­­­tice. (în fotografie, un aspect­­ de la sosirea cosmonautului IQ sovietic pe aeroportul Bă­ H­neasa). 1 „ Filme realizate­­ de studenţi ■“ Recent la I.A.T.C. „I. L. Cara­g­­giale“ au fost vizionate pro - d­ucţiile studenţilor din anul IS IV—V, filme care vara aceasta au­­ participat la două festivaluri in­­n­ternaţionale: la Locarno și Madrid. jg Este vorba de „Jocul oamenilor­­ mari" regia Mircea Moldovan. Jj Divorț românesc" regia Carol ■ Corianta, „Manechinul și fata" ,­­ regia Costin Azimioară. F‘ I ‘­d JJO UB KEB­I'IKA: . en W' B. .Bl.».

Next