Informatia Bucureştiului, decembrie 1967 (Anul 15, nr. 4447-4472)

1967-12-01 / nr. 4447

I" . I PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIŢI-VA I­NFORMA­TI­A ZIAR AL COMITETULUI ORĂŞENESC BUCUREŞTI AL P.C.R. ŞI AL SFATULUI POPULAR Al ORAŞULUI BUCUREŞTI Anul XV­­ Nr. 4447 4 PAGINI 25 BANI Vineri 1 decembrie 1967 rim UNOR MASURI­­ DE ORGANIZARE STATIRICĂ A PRODUCŢIEI ! !­­ Până nu de mult, Uzina „Griviţa Roşie“ era deficitară în realizarea unor indi­catori de plan. Acum însă situaţia în aceasta privinţă s-a îmbunătăţit simţitor. Prin creşterea productivităţii muncii în ultimele şase luni s-a obţinut un însemnat spor la producţia marfă vîndută şi încasată şi beneficii suplimentare. Cum s-a ajuns la aceste rezultate ? Directorul general al uzinei, ing. JAN BRIU, ne-a spus : — Faptul că uzina noastră face parte din grupul întreprinderilor în care se experimentează unele regle­mentări ale legislaţiei în­­ vigoare ne-a permis competenţe mai largi în legătură cu dreptul de a putea ho­tărî singuri scheme de organizare. Acest lucru ne-a îngăduit redistribui­rea sarcinilor între diferitele com­partimente ale uzinei. Astfel, au fost desfiinţate o serie de servicii, ale căror sarcini se suprapuneau,­­ fiind create altele noi cu atribuţiuni pre­cise, cum sunt, de exemplu, serviciul de programare şi lansare a produc­ţiei sau serviciul de organizare su­perioară a acesteia. Reorganizările făcute au avut re­zultate imediate. Cîteva exemple sunt concludente : s-a trecut la reorgani­zarea unor secţii şi ateliere pe spe­cific de operaţii. Aşa, de pildă, în secţia de prelucrări mecanice s-au reorganizat atelierele în hale sepa­rate, s-­au reamplasat utilajele, dotîn­­du-se în acelaşi timp locurile de muncă cu rafturi, scule etc. Măsurile propuse au permis în a­­celaşi timp şi o nouă formulă de programare şi lansare a fabricaţiei, bazată pe corelarea capacităţilor cu sarcinile de plan, pe spe­cific de ateliere. Rezul­tatele bune obţinute în cadrul secţiei de prelu­crări mecanice unde s-a experimentat iniţial această metodă i-au îndemnat pe specialişti să ex­tinde această formă organizatorică şi la atelierul II de subansambluri inte­rioare şi lucrări de ievărie. Pentru a se stabili atribuţii mai precise pentru fiecare salariat al întreprinderii — nu numai pentru muncitori — în legătură cu realiza­rea planului s-a introdus antecal­­culul încă din faza de contractare a comenzilor. In acest fel se pot fundamenta cheltuielile de manoperă şi materiale în concordanţă cu pre­vederile planului de stat. Sînt inte­resaţi în acest fel proiectanţii, teh­nologii şi lucrătorii din celelalte compartimente să dea soluţii efici­ente nu numai cu privire la consu­murile de materiale, ci şi cu pri­vire la consumurile de manoperă. Toate aceste înnoiri au contribuit din plin la antrenarea întregului colectiv de muncă la bătălia pentru realizarea şi depăşirea planului de producţie, la creşterea simţului de răspundere. Noua schemă organiza­torică, programa­rea optimă a fa­bricaţiei şi urmă­rirea operativă a sarcinilor au scos, în acelaşi timp, la iveală o serie de rezerve însemnate. De pildă, volumul mare al operaţiilor Recent, la în­treprinderea de prelucrare a maselor plasti­ce „Muntenia4" Bucureşti, a in­trat în procesul de producţie o nouă secţie pentru confec­ţionarea de sfori şi frînghi din fire de po­­lipropilenă. Noi­le produse au proprietăţi su­perioare faţă de cele similare din cînepă, atit ca rezistenţă la tracţiune, cît şi ca durată de funcţionare, de taiere a oţelurilor înalt aliate — operaţie care consuma multă mano­peră şi timp — a determinat pe specialiştii uzinei ca împreună cu fi­liala din Timişoara a Academiei să realizeze şi să aplice pentru prima oară în ţară, pe scară industrială, tăierea oţelurilor înalt aliate prin jet de plasmă, procedeu ce a dus la creşterea productivităţii muncii la a­­ceastă operaţie cu peste 40 la sută. Un alt procedeu care a fost aplicat şi a dus la rezultate interesante îl constituie sudura automată a oţelu­rilor inoxidabile cu grosimi mai mari de 5 milimetri. Acestea sînt numai cîteva din o­­biectivele realizate de Uzina „Gri­­viţa Roşie". In prezent, colectivul de muncă de aici este animat de dorinţa împlinirii în condiţii exem­plare a sarcinilor ce le revin pentru întregul an. Ing. FI. Teodorescu LA UZINELE„GWHA WIE " Văzută de MIHAI STOIAN­ xistă, la ora actuală, o întreagă literatură ştiin­ţifică (ori mai puţin ştiinţifică) despre timpul liber, controversele­­chiar între oamenii de ştiin­­fiind încă la ordinea zilei. Dar vom sări peste E­d­­sie. In fond, care­ ar fi funcţiunile timpului liber (după unii autori) , odihna­­r distracţia A- dezvoltarea personalităţii. Aşadar, un fel de rachetă în trei trep­te, a cărei funcţionare globală asigură succesul ac­ţiunii, cu alte cuvinte consumarea acestui segment de timp în mod raţional. Din păcate, foarte mulţi oa­­meni îşi cheltuiesc timpul liber într-un mod unila­teral : fie doar pentru odihnă, fie doar pentru dis­tracţie, fie doar pentru dezvoltarea propriei perso­nalităţi... (tipul care după terminarea lucrului doar­me tot timpul, ori tipul care după terminarea lu­crului învaţă tot timpul ş.a.m.d.). Lăsînd deoparte orice pretenţie de sistematizare, să-ncercăm totuşi a lămuri puţin „problema“. Care-i rostul ODIHNEI ? Odihna are o funcţiune reparato- . Timpul liber fie, de recuperare a forţelor întrebuinţate în orele de muncă (forţe fizice şi nervoase), căci şi în civiliza­ţia industrială continuă,­­bineînţeles, solicitarea ner­voasă. Dar DISTRACŢIA ? Distracţia urmăreşte cu totul altceva : ea caută să-i ofere omului încă o di­mensiune (sau mai multe) a existenţei, un soi de viaţă „complementară“, deosebită de viaţa de toate zilele, şi lucrul e realizabil prin excursii (schimbarea jicului cu care eşti obişnuit), prin sport, prin jocuri, prin participarea la spectacole de teatru şi viziona­rea filmelor sau lectura cărţilor. Cit priveşte DEZ­VOLTAREA PERSONALITĂŢII — tinde să comple­teze cunoştinţele afective şi intelectuale ale omului, să-i cultive aptitudinile dobîndite cîndva, poate mai in tinereţe, dar depăşite necontenit din cauza evo­luţiei complexe a societăţii; stimulează atitudinea activă — de selecţie — a individului aflat faţă-n faţă cu multitudinea surselor de informaţii (presă, film, radio, televiziune). Fireşte, fiecare Îşi poate împărţi cum vrea tim­pul său liber. Dar nu merită să mediteze — fiecare — cit de puţin asupra rosturilor lui­­să nu se înţelea­gă de­ aici că este necesar un exagerat examen al scopurilor precise, căci la fel cum, după opinia mea, este de condamnat cel care îşi cheltuieşte timpul liber doar pentru discuţii despre fotbal şi pentru privitul din tribună, este de condamnat şi cel care se înfundă decenii la rînd numai în bibliotecă — cu o excepţie ! oamenii care, prin înzestrare, depăşesc nivelul me­diu şi pentru care, evident, timpul liber în întregi­mea lui se suprapune timpului de muncă, pasiunii fundamentale). Să recunoaştem deschis că, alături de noi, mai trăieşte încă o categorie destul de mare de oameni mulţumiţi să bea „un şpriţuleţ« (4—5 ore), să tragă „o şuetă“ (4—5 ore), să facă „o partidă« (de table sau pocher), etc., să citească doar revistele care... nu o­­bosesc, să vizioneze doar filmele care... distrează, să meargă — exclusiv — la spectacolele de revistă... N-am de gînd să susţin că cine merge la operă este neapărat o valoare umană „superioară“ aceluia care merge la operetă (pentru că un gen ar fi plasat mai sus pe scara valorilor, decit celălalt), indiscutabil, valoarea (intrinsecă) a omului contează, nu a genu­rilor de literatură sau teatru, a genurilor de distrac­ţii pe care le frecventează. Unilateralitatea însă taie (exprimîndu-ne elementar metaforic) aripile persona­lităţii şi — asta cred cu tărie — nimeni nu doreşte, în mod deliberat să fie pe o treaptă inferioară a capacităților umane. Timpul liber, de acord, dar atenție­­ : 0JUL întrevedere între şeful delegaţiei române şi directorul general al F.A.O. NEW YORK­­ - Tri­misul special Agerpres, R. Căplescu, transmite: Mircea Maliţa, şeful de­legaţiei române la actua­la sesiune a O.N.U., ad­junct al ministrului afa­cerilor externe, însoţit de Gheorghe Diaconescu, reprezentantul perma­nent al României la O.N.U­, a avut o între­vedere la sediul Naţiu­nilor Unite cu H. Boer­ma, directorul general al Organizaţiei Mondia­le pentru Alimentaţie şi Agricultură (F.A.O.), re­cent ales în această ca­litate. In cadrul discuţiilor avute au fost abordate unele aspecte ale cola­borării intre forurile competente române şi F.A.O­ pe linia realizării programului de ansam­blu al activităţii Organi­zaţiei şi alte aspecte pri­vind înfăptuirea în cele mai bune condiţii a ac­ţiunilor de cooperare tehnică ale instituţiilor noastre de specialitate și F.A.O. De azi... „Luna cadourilor". Cu prilejul acestui­ eveniment și Magazinul copiilor a îmbrăcat haine de sărbătoare SUCCESE ALE CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE STUDENŢEŞTI Recent, s-au încheiat lucrările celei de-a 9-a Conferinţe pe ţară a cercurilor ştiinţifice Studenţeşti. Am solicitat cîteva opinii conclu­­zive tovarăşei SUZANA GÂDEA, prorector al Institutului politehnic din Capitală, preşedinte al juriului.­­ Pentru prima oară Conferinţa cercurilor ştiinţifice a fost organi­zată după criteriul tematic şi nu al profilului de facultate — la Bucu­reşti intrunindu-se să dezbată pro­bleme comune cu interes studenţii facultăţilor de mecanică, de con­strucţii de maşini şi ai celor me­talurgice. De subliniat faptul că, faţă de trecut, s-a efectuat o triere mai riguroasă, în sesiune fiind admise doar comunicările care au demonstrat reale calităţi. — Consideraţi că nivelul Con­ferinţei s-a ridicat la înălţimea intenţiilor organizatorilor ? — Nu pot să răspund decit afir­mativ. Şi aceasta datorită diversi­tăţii tematice, abordării cu serio­zitate a subiectelor, realizării unui larg schimb de opinii prin partici­parea substanţială la discuţii­— Secţia metalurgie şi construc­ţii de maşini a premiat 42 de stu­denţi, autori a 14 lucrări. Care dintre comunicările evidenţiate v-au plăcut cel mai mult, şi de ce ? — Cei mai buni, după opinia mea, au fost gălăţeanul Valeriu Georgescu („Influenţa structurii iniţiale şi a imbătrinirii asupra co­roziunii oţelurilor E şi 09 G 2“), clu­jenii P. Brinzaş, Al. Kopany şi G. Birtaci („Aparat complet automa­tizat pentru determinarea compo­ziţiei granulometrice a pulberilor fine“), şi bucureştenii C. Silvestru („Aspecte ale zonei «neportante» a filmului de lubrifiant“) şi C. Schuler („Determinarea regimului de lucru al unui taler rotativ pen­ti.­c. (Continuare in pag. a III-a) Cu planul anual îndeplinit Fabrica „Reactivul“ Mobilizaţi de către organiza­ţia de partid pentru aplicarea în viaţă a Directivelor Con­gresului al IX-lea al P.C.R., muncitorii, inginerii şi tehni­cienii fabricii „Reactivul“ ra­portează îndeplinirea sarcini­lor de producţie pe anul 1967 la 29 noiembrie a.c. Pînă la 31 decembrie, COLECTIVUL FA­BRICII VA OBŢINE PESTE PLAN PRODUSE ÎN VALOA­RE DE 5,7 MILIOANE LEI, ECONOMII DE 1 950 000 LEI ŞI 4,5 MILIOANE LEI BENE­FICII. De asemenea, şi-au îndepli­nit planul de producţie pe anul în curs întreprinderile „Frigo­tehnica", „Neferal" şi între­prinderea industrială pentru piese de construcţie. i i i Un nou preparat pe bază de procaină: //Ger­o vital super H-3 O vizită la Institutul de geriatrie din Bucureşti ne face cunoştinţă cu rezultatele unor noi cercetări ştiinţi­fice care au drept obiect profilaxia imbătrinirii. „ Noi nu facem minuni, ne spune tov. prof. dr. Ana Aslan, directorul institutului. Pentru a îm­pinge cît mai departe în timp, mala­dia ireversibilă a imbătrinirii, în pri­mul rînd este necesară voinţa individului ca încă din tinereţe să OBBBM ducă o viaţă echilibra­tă şi în primul rînd fără abuz de alcool şi tutun. Aceste măsuri se înscriu în acţiunea de profilaxie, care cu­prinde şi tratamentul a­­plicat sub supraveghere medicală cu Gerovital H—3. Rezultatele obţi­­nute pînă acum sînt re­marcabile şi ne putem mîndri cu pacienţi care, -------------­în urma tratamentului aplicat pe baza indica- HUMH­ţiilor specialiştilor noştri, îşi desfăşoară activitatea cu energie tinerească, în ciuda vîrstei înaintate. în tratamentul nostru sînt cuprinşi şi oa­meni care sînt mai tineri şi doresc să prevină apariţia fenomenelor de îmbătrînire. Printre ei se află lau­reaţi ai Premiului Nobel, cunoscuţi interpreţi de muzică uşoară, scriitori şi artişti etc. Din Peru şi Africa, din Canada şi insulele Nipone sau India, din Australia şi Europa, în cursul ultimilor ani, în institut au sosit nu mai puţin de 50 000 de scrisori de mulţumire. Ele sînt un argument că bătrîneţea, chiar dacă nu poate fi învinsă, este totuși întîrziată. Printre preocupările actuale ale cercetătorilor institutului, se în­scriu studiile privind punerea la punct a unui nou produs pe bază de Gerovital. Este vorba de Ge­rovitalul H—3 potentat denumit de către entuziaști „Super H—3". A­­cesta, pe lîngă calităţile fratelui său mai „bătrîn“, care are o puter­nică acţiune eutrofică generală, are şi proprietatea de a acţiona în ar­­teroscleroze. Observîndu-se şi o in­fluenţă pozitivă în anumite maladii ale ochilor (ajută la îmbunătăţirea clarităţii vederii, în combaterea ca­taractei), se fac cercetări pentru a fi folosit şi în acest sens. Gerovital H­3 potentat va intra în curînd în producţie şi există toate premisele ca în lunile următoare să fie li­vrat unităţilor farmaceutice. După loţiunea de păr care in trata­­ment şi-a dovedit eficienţa, cerce­tătorii Institutului, sub îndrumarea prof. dr. Ana Aslan, au pus la punct un nou produs cosmetic, o cremă care are o deosebită efica­citate în combaterea fenomenelor de îmbătrînire a pielii. Peste puţin timp şi acest preparat va fi pus la dis­poziţia publicului, însoţit bineînţeles de toate recomandările de rigoare privind folosirea lui. Gh. Niculiţă Leac împotriva ridurilor aa • Profilaxia imbătrinirii • Oaspeţi ai Institutului de geriatrie 50 000 de scrisori de mulţumire . Vaduri comerciale inaccesibile cumpărătorilor V Calea Victoriei şi... atelierele de croitorie V Comerţul In conflict cu birourile V Un metru pătrat de magazin = 30—80 mii lei vânzare anuală V Comerţul şi clienţii săi cer să fie repuşi în drepturi Suprafeţele comerciale nou clădiţi s-au extins, cum era şi firesc, în cartierele de locuinţe construite în ultimii ani In acelaşi timp însă, ne­cesităţile de sistematizare, destinaţia noilor construcţii centrale, au redus spaţiile comerciale în această zonă. De aceea, din cauza reţelei insufi­ciente din centrul oraşului, comerţul întîmpină greutăţi în desfacerea unui volum sporit de mărfuri. Şi totuşi, perimetrul central nu se poate plînge de lipsă de localuri a­decvate comerţului. O recentă acţiune de identificare a principalelor spaţii comerciale din centru, folosite în alte scopuri, a scos la iveală nu mai puţin de 56 de localuri, cu o suprafaţă de peste 11 000 mp. Intrînd, de-a lungul anilor, în folosinţa unor insti­tuţii, vechi vaduri comerciale au de­venit ad-hoc birouri, ateliere, cluburi, biblioteci etc. Fostul magazin „Sora“ de pe calea Victoriei nr. 11 cu o su­prafaţă totala de 2 500 m­p (din car­e 1 000 mp reveneau sălii de vînzare) este deţinut actualmente de Biblioteca Institutului de istorie a artei al Aca­demiei şi de Muzeul de artă (depozit de păstrare şi atelier de recondiţio­­nare). Acest local redat comerţului ar asigura o vînzare anuală de peste 50 milioane lei. Aurel Radu (Continuare In pag. a III a) DE LA „ROM RESIDENCE“ fc\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\m EA NOROIUL DIN TSHAGASHA Prima oară reporterul revistei hamburgheze „Stern“ l-a întîlniit pe locotenentul-mercenar Heim Weissmann, originar din Nürnberg, la Bukavu. Ocupa un apartament la elegantul hotel „Royal Resi­dence“, purta o uniformă impeca­bilă, dunga pantalonilor părea o lamă de cuţit. Ras proaspăt, par­fumat, fercheş, arogant, arbora un optimism de neclintit. Reîntîlnirea a avut loc la o distanţă de numai 50 km de Bukavu. Pornind pe ur­mele mercenarilor care au fost si­liţi să părăsească Congo, reporte­rul i-a găsit cantonaţi în mica localitate ruandeză Tshagasha. Şi iată-l din nou faţă în faţă cu Heinz Weissmann. Parcă este alt om. Poartă o cămaşă murdară, panta­lonii mototoliţi şi pătaţi de noroi, barba mare îi dă un aer de bor­faş. A pierdut cu totul stăpînirea . „Coloşii albi" s-au împot­molit O Lăcustele umane îşi continuă „opera" O Schram­me studiază harta de sine şi se lamentează : „Mizera­bile timpuri“. Baraca de scînduri, doi metri pe doi, pe care o ocupă împreună cu „mini-Schmitt“, cole­gul său, poreclit astfel pentru sta­tuia sa (1,55 m) şi cu metresele lor fac să apară şi mai­­ evident contrastul. „Aşa este viaţa merce­narului, azi în lux, mîine în mi­zerie“, filozofează el resemnat. În lagărul de la Tshagasha La Tshagasha totul înoată în noroi. „Coloşii albi“ — cum le pla­ce mercenarilor să li se spună — par deprimaţi şi obosiţi. Printre scîndurile barăcii lui Weiszmann şi Schmitt se vede forfota din ju­rul barăcii în care se adăposteşte comandantul, „colonelul“ Jean Schramme Prima numărătoare a­­rată că la Tshagasha au ajuns 109 mercenari albi, 856 jandarmi ka­­tanghezi, 1 020 femei şi copii (me­trese ale mercenarilor, soţii şi co­pii ai jandarmilor, ostatici). Aşa­dar, din cei 160 mercenari albi (Continuare in pag. a 4-a) C •wwmmrm ■""■"tr» Automagazinele­­ pe şantierele de construcţii I După excursia pe B litoral, cele două au-­­ tomagazine ale I.C.S. |j Comaliment s-au re­­s întors acasă. Acum I ele pot fi văzute pe ■ două dintre marile I şantiere de construc- B ții. Unul face zilnic ■ o staţie de două ore ^ — între 9 și 11 —­­ în cartierul Berceni , sud, apoi se retrage la capătul tramvaiu­lui 21 pînă la orele 16. Celălalt se opreş­­te dimineaţa pe şan­tierele din Titan, iar după aceea se „fi­xează" la capătul bulevardului L. Să­­lăjan. In timpul funcţio­nării pe şantiere, ma­gazinul pe roţi oferă muncitorilor construi­­tori diferite produse alimentare, băutu­ri, dulciuri. Gospodinele care locuiesc în îm­prejurimile punctelor de staţionare pot face şi comenzi pen­tru diferite mărfuri urmînd ca acestea să fie aduse în ziua ur­mătoare. H H H I Pînă la sfîrşitul anului s-a prelungit din nou termenul de primire a comenzilor pentru li­vrarea cartofilor şi a verzei la do-Expoziţie cu lucrări plastice ale elevilor Astăzi la prînz, la Teatru­l „Ion Creangă“, din str. Eremia Grigores­­cu nr. 24, a avut loc vernisajul expo­ziţiei de artă plastică cu lucrările elevilor din raionul 16 Februarie, or­ganizată de Comitetul raional U.T.C. V. d­o­miciliu, pînă la sfîrşitul anului în curs. Solicitanţii se pot adresa tele­fonic la oficiile interraionale de va­lorificare a legumelor şi fructelor, specificînd cantităţile, adresa şi ziua cînd doresc să primească produsele. Preţurile sînt cele curente, la care se adaugă taxele de transport, sor­tare şi ambalare. Pavel Constantinescu premiul oraşului Leipzig : Un nou trofeu vine să încu­ia­nuineze activitatea rodnică a­­ documentariştilor români. Pre­u­­zentat în cadrul Festivalului §i internaţional de la Leipzig,­­ filmul Copilărie­­furată în care l§ regizorul român Pavel Con- K­stantinescu aduce o impresio­­nantă mărturie de imagini a­­s­­upra atacurilor piratereşti­­ ale aviaţiei americane împo­­t triva populaţiei paşnice viet- gj gj nameze s-a bucurat de o una­­­nimă apreciere. Acest repor­­taj realizat de o echipă de j| cineaşti români aflaţi primă­­­vara trecută în R.D. Vietnam,­­ a fost distins cu Premiul ora­­­şului Leipzig şi cu Diploma­­ de onoare a juriului pentru 11 regie. = $ Sfatul Popular al Oraşului ii Bucureşti şi Direcţia Miliţiei Ca­ jf gg pitalei organizează duminică 3­1 decembrie 1967, la ora 8,30, în vf sala cinematografului „Republica“ ■Ş din bd. Magheru, un concurs pe­n teme de circulaţie „Cine ştie cîş­­­­tigă”, ca La acest concurs vor participa finaliştii fazelor raionale din Ca- 1 3 pitală. Va urma un program mu­ri­dical distractiv susţinut de cu­u­ noscuţi actori ai Teatrului de estradă.­ ­ CALENDAR DE PERETE 1968 Editura politică a tipărit, pen­tru anul 1968, un calendar bloc de perete care cuprinde aniver­sări, comemorări, evenimentele mai­ importante, informaţii des­pre realizările din ţara noastră sau din alte ţări, probleme de istorie, geografie, literatură şi artă, sfaturi practice, rubrici de curiozităţi etc.­­ 9 Luni, la ora 19:30, în stu­dioul de concerte al Radioteleviz­e zi­un­ii reîncepe stagiunea de ve­­v­­citaluri poetice care s-au bucurat­­ de un mare succes anul trecut. Sub titlul „Antologie lirică româ­nească“ participanţii vor asculta pagini valoroase din creaţia noa­stră poetică, de la balada popu­­lţiii Iară la autori contemporani, in­­ interpretarea actorilor : Radu Beligan şi Ion Finteşteanu, ar­tişti ai poporului, Irina Răchi­­ţeanu-Şirianu, Eugenia Popovici, Emil Botta, artişti emeriţi, Lu­dovic Antal, Gh. Cozorici, D. Fur­­dui, Dinu Ianculescu, Mariana Mihuţ, victor Rebengiuc, Val Sandulescu, Elena Sereda, Cris­tina Tapoi, Rodi­ca Tapalagă ş.a. Regia artistică : Constantin Moru­­zari. Antologia versurilor aparţine lui C. Săbăreanu. Sesiune tehnico-ştiinţifică Azi dimineaţă, în sala de con­ferinţe a C.N.I.T. din calea Vic­toriei nr. 118, au început lucră­rile sesiunii tehnico-ştiinţifice cu tema : „Probleme de transporturi şi depozitări ale industriei uşoare — stadiu, rezolvări, perspective“. Organizată de Institutul de pro­iectări al industriei uşoare, în colaborare cu Consiliul naţional al inginerilor şi tehnicienilor, se­siunea cuprinde o serie de im­portante referate şi comunicări la care specialiştii din Ministerul Industriei Uşoare şi cele două instituţii organizatoare îşi vor spune cuvîntul. Ne vizitează ţara cîţiva renu­miţi artişti de peste hotare. As­tăzi urmează să sosească în Ca­­m­pitală mezzosoprana Ivana Mixova TM (Cehoslovacia) pentru a cînta la­rg Opera Română în „Carmen“ (2 ‘M decembrie) şi „Aida­ (6 decem­- TM­brie), după­ care îşi va continua ■ tu »-neu! I Q Dnor'o « r—i., j ' ‘ - **•» —^ o» Ou Ol­tit, Ulii V^XIAJ, pe scena căreia vor mai evolua SI şi tenorul Karlis Zarini şi mezzo-­­ soprana Laima Anderson, ambii M din U.R.S.S. La sfirşitul săptămâ­nii viitoare cunoscutul violonist sovietic Valeri Klimov va con­certa cu Filarmonica de stat „George Enescu“ (8 şi 9 decem­brie). Ultimele ştiri sportive . La Praga, intr-un meci in­ternaţional de hochei, echipa secundă a Suediei a învins cu 9 5 (3—2, 4—-6, 2—3) selecţionata de tineret a Cehoslovaciei. 9 111 meci retur pentru preli­minariile turneului de fotbal U.E.F.A., pentru juniori, echipa Iugoslaviei a învins cu 3—1 for­maţia Austriei. Pentru turneul final s-a calificat Iugoslavia, cîş­­tigătoare şi a primului joc cu 1—0. 9 La Trnava, în „Cupa cupe­lor” la fotbal, formaţia locală Spartak, a fost învinsă cu 2—1 de Torpedo Moscova. Formaţia sovietică­­ a obţinut calificarea pentru turul următor întrucît a cîştigat şi prima manşă cu 3—0. 9 Echipe de hochei a Cana­dei a evoluat la Leningrad în compania formaţiei secunde a U.R.S.S. Hocheiştii sovietici au obținut victoria cu 9—3 (4—1, 5-2, 0-0).m­ai :■ ffi ta sa I ■ fi I I I I a i I i La I 1 I 1 a I ■ a I 1 i I i a I ■ I a Interior din grădina de iarnă „Triumf“, redes­chisă zilele acestea pe locul fostei grădini de vară - W­i g i­ m ti m i .... i ll!IBI!!lB!!!!H!inflliailllHi:il Blin­in!a!iL!:ilBI!ll^ BULETIN METEOROLOGIC INSTITUTUL METEOROLOGIC COMUNICA : Azi, la ora 8, In Bucu­reşti, temperatura aerului a fost de 4 grade. Maxima de ieri în aer a fost de 6 grade, iar minima din cursul nopţii de 3 grade. Timpul probabil de minne . Vremea se menţine umedă, dar se va răci uşor. Cerul va fi mai mult noros, temporar precipitaţii. Vint în intensificare din nord-est. Temperatura aerului : minima va fi cuprinsă între minus 1 şi plus 1 grad, iar maxima între 1 şi 3 grade. Pentru zilele de 3, 4 şi 5 decembrie . Vreme în general rece, cu cer schimbător. Vor cădea precipitaţii slabe. Vînt potrivit Temperatura aerului In scădere ușoară.

Next