Informatia Bucureştiului, februarie 1968 (Anul 15, nr. 4498-4522)
1968-02-01 / nr. 4498
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNTTI-VÄ ! INFORMA TI A ZIAR AL COMITETULUI ORĂȘENESC BUCUREȘTI AL P.C.R. SI AL SFATULUI POPULAR AL ORASULUI BUCUREȘTI An I XV — Nr. 4498 4 PAGINI 25 BANI Joi 1 februarie 1968 DEZBATEREA SARCINILOR DE PLAN PE ANUL 1968 LA UZINELE „23 AUGUST“ Cîteva jaloane semnificative au marcat dezbaterile din Adunarea generală a reprezentanţilor salariaţilor de la Uzinele „23 August“, cu privire la obiectivele de plan pentru anul în curs. 1967 a fost un an rodnic pentru activitatea colectivului acestei mari întreprinderi bucureştene, indicatorii producţiei globale, productivităţii muncii şi de beneficii fiind îndepliniţi şi depăşiţi. Elocvent este că rezultate superioare au fost orobiectivele ce stau in faţa Întreprinderii sunt mult mai mari, mobilizînd in mai mare măsură capacitatea organizatorică, inteligenţa, pregătirea profesională, entuziasmul fiecărui salariat al întreprinderii. De aceea întreaga atenţie a adunării generale s-a îndreptat spre reliefarea acelor carenţe care s-au mai manifestat într-un sector sau altul, spre elucidarea unor soluţii cu finalizări prompte şi complete. Faptul că Problemele sectoarelor metalurgice ale uzinei au fost amplu analizate în dezbateri, fapt ce se explică prin aceea că, în cursul anului trecut, ca şi în prima lună a lui 1968, la turnătoria de oţel şi mai ales la cea de fontă s-au manifestat serioase deficienţe. Este vorba de faptul că procentajul rebuturilor se menţine încă ridicat. „Rebuturile se datoresc mai ales nerespectării tehnologiei de fabricaţie, în diferite etape ale acesteia Fundament trainic pentru realizările viitoare ţinute cu precădere în a doua parte a anului , după declanşarea acţiunii de organizare ştiinţifică a producţiei şi a muncii şi experimentarea unor măsuri avînd ca scop lărgirea atribuţiilor în conducerea, planificarea şi finanţarea activităţii economice a uzinei — şi, mai cu seamă, în ultimul trimestru, cînd efectele acestor căutări creatoare şi-au făcut din plin simţită prezenţa. Această perioadă a anului trecut — ea reprezentînd un început — a demonstrat ce posibilităţi are colectivul de la Uzinele „23 August“, ce rezerve trebuie aduse în circuitul economic al producţiei în 1968, cînd un număr mare de contracte de livrări au rămas neonorate i-a determinat pe majoritatea celor care au luat cuvinitul să amintească importantele sarcini de livrări ce trebuie realizate încă din primul trimestru al anului în curs (utilaje metalurgice pentru laminorul bluming de la Hunedoara, pentru Combinatul siderurgic de la Galaţi, locomotive, utilaje chimice, motoare etc.), o bună parte dintre acestea fiind destinate exportului. De aceea, cu sprijinul Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini, trebuie asigurată o corespunzătoare aprovizionare cu materiale — în special cu metale neferoase şi materiale auxiliare, pentru turnătorie — creîndu-se astfel im decalaj de timp care să permită organizarea temeinică a producţiei in fiecare compartiment al acesteia. — arăta Ing. şef al turnătoriei de fontă, Mircea Drăgulin — şi, pe lîngă efectele economice negative amintite, ele provoacă perturbări şi activităţii din alte sectoare, influenţează negativ ritmicitatea întregii producţii a uzinei. „Depinde numai de noi ca situaţia aceasta să nu se mai repete în 1968 — completa un alt vorbitor. Luînd măsuri pentru întărirea disciplinei muncii, pentru respectarea riguroasă a tehnologiilor, există posibilităţi de reducere la jumătate a rebuturilor de la turnătoria de fontă , astfel ne putem îndeplini angajamentul de a realiza peste plan 1500 de tone de piese turnate“. Prin lansarea lucrului pe bază de programare vor fi eliminate şi numeroase deficienţe din secţia mecanică unde „gîtuirile de producţie“ provoacă neajunsuri pe întregul flux tehnologic. „Faptul că în 1967, noi am înregistrat unul dintre cei mai scă- Mihai Macarie (Continuare în pag. a 111-a) Strada văzută de MIHAI STOIAN Am imtaţit pe cineva la Secţiunea financiară a raionului T. Vladimirescu. Omul voia să obţină o simplă adeverinţă din care să se constate că e la zi cu impozitul pentru maşină şi că n-are nici o altă angaja. Prima coadă , la ghişeul unui birou anume constituit — „Auto“. Aici a aflat ce trebuie să facă pentru a intra în posesia adeverinţei : să plătească, cum e şi firesc, impozitul pe trimestrul în curs, apoi să facă o cerere, să obţină, referatele (atenţie! plural)... Dar despre asta vom mai vorbi. A doua coadă , la ghişeul circumscripţiei respective, unde i s-a completat chitanţa (25 lei) care a pornit, mai departe, pe căi nevăzute, la casierie A treia coadă , la casierie (unde omul aşteaptă să fie strigat — minimum 30 minute cronometrate). După care i se spune să completeze o cerere şi să posede un timbru fiscal de 3 lei (nici una, nici alta nu se găsesc pe loc, in instituţie). A treia coadă bis (am intitulat-o astfel fiindcă e in afara Secţiunii financiare) , la tutungeria din apropiere... Aici cozile se întrerup deocamdată (căci vreau să fiu extrem de exact în descrierea peripeţiilor omului meu), urmind obţinerea... referatelor. Cite ? Să le numărăm : primul referat — „Biroul Auto”, al doilea referat — „Biroul Solidari“, al treilea referat — „Biroul Sechestre**, al patrulea referat — „Biroul Amenzi“... Stop ! Adică nu, reîncep cozile : a patra coadă — înapoi la ghişeul circumscripţiei respective — pentru ştergerea din rol, a cincea coadă — la maşina de bătut, a şasea coadă — la şeful secţiunii, pentru semnătură, a şaptea coadă — la registratură. Acum, în sfîrşit, omul pe care-l însoţeam era fericitul posesor al unei adeverinţe. Şi fiindcă complicatele operaţiuni durează destul timp, am intrat în biroul (cu secretară la uşă) al tovarăşului şef al Secţiunii financiare, încercînd să aflu ce părere are domnia sa despre acest lanţ al referatelor etc. Şi, surpriză , un atac deschis la adresa zia Iarăşi despre timp... riştilor care au mai scris fără să se documenteze ş.a.m.d., plus insinuarea că vizitatorul său n-ar dori decit... să obţină mai repede astfel adeverinţa prietenului său. Şi mai trist e faptul că interlocutorul meu nu s-a arătat preocupat, nici o clipă, să caute totuşi (măcar in viitor) vreo posibilitate de simplificare a acestui slalom în timpul cetăţeanului (de altfel, oricine intră aici poate vedea zeci de oameni aşteptînd cu orele in faţa ghişeelor , de ce ?) Iată cîteva din „argumentele“ celui care conduce secţiunea : „Eu, să ştiţi, am venit la lucru dimineaţă la ora 60... „Am 28 de funcţionari bolnavi“ etc. Care este realitatea ? Aici — şi nu numai aici — se face o inadmisibilă risipă cu timpul cetăţeanului şi, implicit, cu acela al funcţionarilor. Trebuie să ştiţi că la „Biroul Amenzi“, referatul n-a fost urmarea unei consultări de registre, ci a fost scris din... memorie, că referatele însumează aproape 100 (una sută) cuvinte şi pe puţin şase semnături. Şi iată şi o sugestie pe care i-am fi făcut-o direct interlocutorului nostru (bineînţeles, dacă acesta ar fi fost mai dispus să primească — măcar verbal — sugestii) , dacă tot există un birou „Auto“, unde se pare că fiinţează o evidenţă (cartotecă) pentru fiecare maşină, de ce nu s-ar proceda în aşa fel incit fişa maşinii care are vreo angaja (amendă etc.) să nu fie acolo, ci trimisă la biroul respectiv (Amenzi, Solidari, etc.) ? Cetăţeanul care doreşte o adeverinţă se prezintă la biroul „Auto“ ; dacă fişa lui e în cartotecă, înseamnă că adeverinţa se poate elibera pe loc ; dacă nu el n-are decit să umble pe filiera descrisă anterior (99 la sută din cetăţeni ar primi pe dată hîrtia solicitată). Lucrul care, o dată pentru totdeauna, trebuie să fie extirpat, din mentalitatea unor funcţionari, este ideea că pretinzi prea mult şi faci trafic de influenţă sau eşti scandalagiu dacă vrei... să obţii o hîrtie în ziua in care ai cerut-o, imediat chiar. De altfel, la sesizarea primită, şeful secţiunii a chemat-o în biroul său pe funcţionara (mai vîrstnică) care „trădase“ cetăţeanului secretul (faptul că sint necesare 5 — cinci —referate) : „Ce nevoie are dînsu! să ştie ast° ! Acum o să scrie în presă, cum ei-e obilejul, că birocraţia...** Ce previziune ! I-o dorim şi în aprecierea destinului hîrtiilor (inclusiv al timpului cetăţeanului). / CARICATURA ZILEI de Neagu Rădulescu — Trei aşază marfa, unul o priveşte, una serveşte şi patruzeci aşteaptă! Buletin meteorologic INSTITUTUL METEOROLOGIC COMUNICĂ : Azi, la ora 8, în Bucureşti, temperatura aerului a fost de 1 grad. Maxima de ieri, în aer, a fost de 5 grade, iar minima din cursul nopţii de 0 grade. Timpul probabil de mîine : Vreme călduroasă, cu cerul variabil. Vînt slab. Temperatura minimă va f cuprinsă între 0 şi 2 grade, iar maxima între 0 şi 8 grade. Dimineaţa şi seara, ceaţă slabă. Pentru 3, 4 şi 5 februarie : Vremea se menţine în general călduroasă. Cer temporar noros favorabil precipitațiilor în a doua parte a intervalului. Vînt slab pînă la potrivit. Temperatura în scădere ușoară spre Sfîrșitul intervalului. Am privilegiul de a fi primul gazetar român venit aici, la Grenoble, înaintea începerii Jocurilor olimpice. Cînd am sosit, era înainte de a se face ziuă şi o lumină violetă, prevestind răsăritul soarelui, contura crestele zimțuite ale masivului Belledonne, unde sunt amplasate pistele de la Chamrousse şi Alpe d’Huez, în Grenoble n-a mai nins de mai bine de o săptămînă şi, ziua, temperatura atinge valori de plus 6 grade, vreme de primăvară. Munţii dimprejur sînt abia pudraţi cu alb, dar văile unde se vor desfăşura concursurile sunt literalmente încărcate cu zăpadă, chiar mai multă decit au nevoie sportivii. Este şi motivul pentru care echipe speciale ale trupelor franceze alpine tasează, zilnic, troienele pentru a crea condiţii cit mai favorabile desfăşurării... antrenamentelor, deocamdată, în (Continuare în pag. a III-a) LA JOCURILE OLIMPICE GRENOBLE '68 Trimisul nostru special CONSTANTIN DIAMANTOPOL transmite: VREME DE UN ORAȘ PRIMĂVARA OLIMPIADEI opta ediţie a LA „Lunii cărţii la sate" care se desfăşoară ,începînd de astăzi, pe tot cuprinsul ţării, capătă semnificaţiile unei adevărate sărbători a cărţii româneşti. Această manifestare culturală organizată sub auspiciile Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă şi Uniunii centrale a cooperativelor de consum, are loc intr-un moment în care noile măsuri preconizate de partid şi de stat lărgesc perspectivele satului socialist. In anul care a trecut, librăriile şi standurile săteşti au primit peste 11 milioane cărţi şi broşuri. Astăzi, în mediul rural funcţionează peste 800 librării, circa 7000 puncte de librărie în magazinele universale şi mixte şi 18 autocaravane-librării. Librăria republicană „Cartea prin poştă" şi cele 15 filiale regionale ale sale dispun de UN FOND DE 50 000 ABONAŢI PERMANENŢI în lumea satelor, care primesc cărţile la domiciliu. Numai în anul 1967 a realizat o difuzare de peste 4 milioane lei. Un rol important in răspîndirea cărţii l-au avut cei peste 10.000 difuzori voluntari recrutaţi dintre cadrele didactice, bibliotecari şi alţi activişti care conferă un caracter de masă muncii nobile de popularizare şi difuzare a cărţii. In 1967, s-a realizat faţă de anul 1965 o creştere de 13 la sută, s-au difuzat la sate cărţi în valoare de peste 75 milioane lei. In acest an, prin organizarea tradiţionalelor manifestări in cadrul „Lunii cărţii la sate" la care vor participa un număr mare de scriitori, redactori din edituri, activişti culturali etc. se urmăreşte asigurarea unei dezbateri largi privind modul cum este difu ■ zată cartea la sate, probleme pe care cititorii din acest mediu le-ar dori abordate de către scriitori ş.a. Editura politică a iniţiat cu acest prilej un concurs cu premii intitulat „Cine citeşte cîştigă" ce se va desfăşura in zece regiuni, iar „CENTROCOOP" va organiza cîteva acţiuni inedite : zilele cărţii pentru gospodine, concursul „Cel mai activ difuzor la sate" etc. împreună cu manifestările ce se vor organiza în librării, cămine culturale, şcoli, C.A.P., I .A.S., acestea vor contribui la o mai bună cunoaştere a realizărilor editoriale. 9 PARFUMURI ACŢIONATE DE GAZE PROPELANTE 9 ŞAMPON MEDICAL PENTRU COMBATEREA MĂTRE- ril • „CROMOPLATIN", UN NOU COLORANT PENTRU PĂR • FARDURI MODERNE ÎN DIFERITE NUANȚE START IN „LUNA CĂRȚII LA SATE" Amnarul scapără nevăzînd „istoria“ unor incendii ai senzaţia că acestea sînt, poate, cea ■mai concretă întruchipare a cuvintelor după care, „cauzele mici au efecte mari“. O defecţiune de construcţie (grindă lingă coş), o sobă încărcată pînă la refuz cu deşeuri de brad şi cărbuni şi... efectul: in ziua de 16 decembrie 1967, casa cetățeanului Badea Victor din comuna Tunari, raionul 1 Mai, a fost distrusă de un incendiu. În alt caz, „supraîncălzirea“ cu... băutură a locatarului (Teca Vasile, str. Cornul Caprei nr. 11, raionul Tudor Vladimirescu) i-a adus acestuia o trezire la realitate cam bruscă şi nu tocmai plăcută : arsuri de gr. II, datorate unui incendiu provocat de o banală lampă cu petrol (nesupravegheată !), în casa din Piaţa Romană nr. 9 a fost necesară intervenţia pompierilor pentru că nişte copii s-au jucat cu focul... (După cum se vede, mai sunt încă părinţi care nu-şi dau seama ce înseamnă nesupravegherea copiilor şi la ce catastrofe poate duce acest lucru. Multe incendii sunt provocate de... neînsemnatul muc de ţigară. Un muncitor, mai curînd inconştient decit neatent, a aruncat o ţigară aprinsă la întîmplare, într-o baracă cu diverse materiale ale Şantierului nr. 3 ICM din Drumul Taberei şi numai o acţiune rapidă a putut stăvili pojarul, bineînţeles fără a se evita pagubele. Alte incendii au izbucnit din cauza manipulării neatente a unor materiale uşor inflamabile (petrol, benzină, neofalină), din cauza unor defecţiuni ale instalaţiei electrice, etc. Urmarea ? Construcţii, bunuri materiale distruse sau avariate, victime chiar. • ,,N-o sa ia foc chiar la noi..."?! Există oare o fatalitate, o inerenţă a vilvătăilor şi a valurilor de fum pe care le zăreşti izbucnind deodată din podul unei clădiri sau pe fereastra unui bloc ? Evident că nu ! Cauzele acestor „fatalităţi“ se cheamă în mod curent : neatenţie, neglijenţă, lipsă de prevedere. Grav este că neglijenţele sau neatenţiile pot genera oricînd o catastrofa în care să piară un cămin clădit îndelung şî cu răbdare, sau o întreprindere pentru construirea căreia s-au investit milioane. Şi mai grav e că, uneori, în asemenea cazuri neglijenţa ajunge să fie plătită cu cel mai scump preţ î viaţa unor oameni. — Există legi, decrete, care stabilesc obligaţiile precise ale cetăţenilor şi ale întreprinderilor în cadrul măsurilor de pază contra incendiilor — ne spun organele P.C.I. Cu prilejul controalelor se găsesc încă în numeroase locuri cazuri de încălcare flagrantă a celor mai elementare dispoziţiuni. Nu se poate vorbi de o simplă nepăsare ca pe un întreg şantier — este cazul şantierului lot I.Tf.G.U. aparţinând Centralei electrice de termoficare Bucureşti—Sud (şef al serviciului administrativ — Ion Secară) — sa fie găsite la controlul efectuat in ziua de 8 ianuarie a.c. absolut toate stingătoarele de incendiu goale. Un lanţ întreg de abateri au găsit organele de control şi în comuna Căţelu (secretar al sfatului popular — Ion Porumbel). Materialele absolut necesare pentru o primă intervenţie lipseau cu Petru Calapodescu (Continuare în pag. a IlI-a) neglijenţei .. incendii ROMÂNIA - IZRAEL în preliminariile C. M. de handbal MÜNCHEN (Agerpres) — Acum două săptămîni au fost stabilite la München intîlnirile preliminarii din cadrul viitorului campionat mondial masculin de handbal, al cărui turneu final se va desfăşura in 1970 în organizarea federaţiei franceze de specialitate. Conform regulamentului, ieri au fost confirmate aceste jocuri care se vor disputa tur-retur după cum urmează : Danemarca — Olanda ; Polonia — Luxemburg; U.R.S S. — Austria ; R.F. a Germaniei — Portugalia ; R. D. Germană — Belgia; Ungaria — Spania ; ROMANIA — Izrael ; Iugoslavia — Bulgaria ; Suedia — Finlanda. Selecţionatele Norvegiei, Islandei şi Elveţiei vor participa la un triunghiular, echipa învingătoare calificîndu-se pentru turneul final. Vor participa direct la turneul final echipele Cehoslovaciei, campioană mondială. Franţei, ca ţară organizatoare, Canadei, Japoniei şi Tunisiei. • La Bruxelles, in preliminariile turneului de fotbal U.E.FA, pentru juniori s-au întîlnit echipele Belgiei şi Luxemburgului. Fotbaliştii belgieni au repurtat victoria cu scorul de 7—1 (3—0). PORT o no -13 Va prezentam Şedinţa Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România In ziua de 31 ianuarie 1968, a avut loc, la Palatul Republicii, şedinţa Consiliului de Stat, prezidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat. Au luat parte tovarăşii Emil Bodnaraş, Constanţa Crăciun şi Ştefan Peterfi, vicepreşedinţi ai Consiliului de Stat, Constantin Stătescu, secretarul Consiliului de Stat, şi Anton Breitenhofer, Ion Cosma, Constantin Daicoviciu, Vasile Daju, Constantin Dragan, Suzana Gâdea, Nicolae Hudiţeanu, Athanase Joja, Ion Popescu-Puţuri, Cristofor Simionescu, Gheorghe Stoica, Ludovic Takacs şi Iacob Teclu, membri ai Consiliului de Stat. Consiliul a examinat şi adoptat mai multe proiecte de decrete interesînd diferite domenii ale activităţii de stat. Printre acestea figurează decretul privind organizarea Consiliului Economic, potrivit hotărîrii Conferinţei Naţionale a Partidului Comunist Român din 6-8 decembrie 1967 ; decretul pentru modificarea unor articole din Legea nr. 27/1966 privind pensiile de asigurări sociale de stat şi pensia suplimentară ; decretul pentru completarea articolului 19 al Decretului nr. 76/1953 cu privire la economia vînatului şi pescuitului, precum şi decretul prin care s-au abrogat, cu data de 1 ianuarie 1968, unele dispoziţii referitoare la sistemul de colectare la carne, producătorii fiind scutiţi, pe aceeaşi dată, de obligaţiile restante rezultate din aplicarea dispoziţiilor abrogate. De asemenea, Consiliul de Stat a ratificat Tratatul cu privire la principiile care guvernează activitatea statelor în explorarea şi folosirea spaţiului extra-atmosferic, inclusiv Luna şi celelalte corpuri cereşti, semnat la 27 ianuarie 1967 şi a adoptat decretul privind aderarea Republicii Socialiste România la Convenţia vamală relativă la importul temporar de material profesional, încheiată la Bruxelles, la 8 iunie 1961 Consiliul a rezolvat apoi lucrările curente. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu s-a întîlnit cu delegaţia Partidului Comunist din Izrael Miercuri, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al C.C. al P.C.R , s-a întîlnit cu delegaţia Partidului Comunist din Izrael, formată din tovarăşii Samuil Mikunis, secretar general al P.C.R., şi Moshe Sneh, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.I. In cursul şederii în ţara noastră delegaţia P.C. din Izrael a avut convorbiri cu tovarăşii Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R. şi Mihai Dalea, secretar al C.C. al P.C.R. A participat tovarăşul Constantin Vasiliu, adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R. In cadrul întîlnirilor părţile s-au informat reciproc asupra activităţii celor două partide şi au făcut un schimb de păreri asupra unor probleme ale situaţiei internaţionale actuale şi mişcării comuniste şi muncitoreşti. Ele au relevat necesitatea de a se depune eforturi susţinute pentru întărirea unităţii partidelor comuniste şi muncitoreşti, a tuturor forţelor antiimperialiste în lupta pentru pace, independenţă naţională, democraţie şi socialism. Convorbirile s-au desfăşurat într-o atmosferă caldă, tovărăşească. ★ Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a oferit, miercuri seara, o masă în cinstea oaspeţilor. 1001 de produse cosmetice Specialiştii întreprinderii „Macul roşu•• experimentează în permanenţă diferite produse cosmetice, urmărind să creeze o gamă largă de articole de toaletă care să corespundă exigenţelor actuale ale cumpărătorilor. După livrarea unor noi articole de parfumerie (apa de colonie „Cristal", „Farmec", „București“) fabricate sub formă de aerosoli (îmbuteliate sub presiune cu ajutorul unor gaze propelante). In momentul de față se află in probe tehnologice numeroase produse cosmetice. Şamponul „Miraj“, de pildă, va apărea în mai multe variante : sub formă de cremă perlată, fabricat pe bază de sulf coloidal , fluid, realizat pe bază de depante nol (un bun regenerator care combate mătreaţa, fiind indicat pentru orice tip de păr), şi o cremă nutritivă cu ou, recomandată, îndeosebi, pentru părul uscat şi care are o acţiune vitaminizantă. Şi la un curs de experimentare mai multe produse antisudorifice şi dezodorizante de mare eficacitate. Prezentate într-o manieră modernă, ele ni se înfăţişează sub formă de emulsie, loţiune sau în flacoane cu dopbilă, avînd indici superiori de calitate , sunt mai bine suportate de epidermă, nu produc iritaţii, nu colorează şi nu atacă ţesuturile. Loţiunea antisudorifică „Bob“ se va prezenta sub forma unui lichid Incolor şi parfumat, intr-un sistem special cu bilă, iar dezodorizantul „Stick-Nonodor“ — care se fabrică la noi pentru prima oară — este un produs modern, în formă de baton, uşor de utilizat şi foarte economicos. In gama articolelor de combatere a mirosurilor se înscrie şi odorantul de cameră, care are proprietatea să răspîndească în orice încăpere un aer proaspăt, aromat, cu miros de brad. Menţionăm şamponul colorant „Cromoplatin“, care întruneşte caracteristicile celor mai moderne produse de acest fel ; crema omogenă „Cromoplatin“ (ce va fi realizată în 17 nuanţe), va putea reda părului aspectul natural, colorîndu-l în nuanţele dorite (brun, închis, şaten de toate tonurile, arămiu, blond etc.). De subliniat faptul că şamponul spală şi colorează simultan, mascînd începuturile de încărunţire. In probe tehnologice se mai află produse de fardare, printre care rujul de buze cu nuanţe de sclipire şi sidef, în culori pastelate ; fardul de ochi pentru pleoape (diferite nuanţe); fardul de obraz „Farmec“, ce va fi prezentat sub formă fluidă în nuanţe pastelate; loţiunea pentru mîini „Darclée“, o emulsie fină, colorată în nuanţe pastel, cu o mare putere de penetraţie în piele ; laptele de toaletă nutritiv „Farmec", diferite pudre fine etc. Noile produse cosmetice vor intra treptat în procesul de fabricaţie, urmînd ca ele să fie livrate unităţilor comerciale de specialitate, in cursul acestui an. Ileana Barbu Un oarecare Florea Năstase a urmat, in perioada 1966— 1967, cursurile şcolii de conducători auto l.T.B. La absolvire, a „uitat“ de contractul încheiat cu întreprinderea, prin care se obligase să lucreze, timp de trei ani, ca şofer l.T.B., precum şi de taxa de şcolarizare pe care trebuia s-o achite întrucît nu se prezentase la post. în consecinţă, l.T.B.-ul îl acţionează în judecată şi Tribunalul raional 23 August îl obligă (prin sentinţa civilă nr. 5008 din 20 octombrie 1967) să plătească taxa amintită la care se adăugau cheltuielile de judecată. Firească revendicarea I.T.B.-ului, numai că suma respectivă s-a reţinut nu de la şoferul suferind de „amnezie ci din salariul laminoristului Florea Năstase, „descoperit“ la laminorul de 3 ţoli al Uzinei „Republica“ — un meseriaş serios, de vreo 40 şi ceva de ani, cu nevastă şi copii, care lucrează în uzină de la 20 septembrie 1957 şi locuieşte în Titan, str. Otavei nr. 8, bloc S-22, ap. 21 ; deci nu putea fi, evident, una şi aceeaşi persoană cu acel Florea Năstase, care păcălise I.T.B.-ul, acesta domiciliind în. . . comuna Dobroieşti, str. 6 Martie nr. 28 — „amănunt“ neobservat, pare-se, ori „trecut cu vederea“ de funcţionarul Vasile Voinea, de la biroul urmăriri debitori al I.T.B., ca şi de cei de la serviciile personal şi financiar ale Uzinei „Republica**, care s-au grăbit să-i reţină primului Florea Năstase găsit rata lunară de 150 lei din salariu. Omul, indignat, reclamă la forurile in drept ale uzinei nedreptatea ce i se făcuse. Deci, se întreprind cercetări de către funcţionari bine-voitori — vă imaginaţi cît timp pierdut, totuşi ! — şi, în sfîrşit, se dă de urma pîrîtului Florea Năstase pe care îl căuta (un fel de a spune. . .) I.T.B.-ul e un tînăr de vreo 20 de ani. Şi de ce toate astea ? Pentru că un salariat superficial, Vasile Voinea, s-a bizuit, cu inexplicabilă uşurinţă, pe afirmaţia pîrîtului — care este o minciună — că ar lucra la Uzina „Republica“, cu marca nr. 466. La adresa trimisă, la 12 ianuarie a.c., de către Uzina „Republica" biroului urmăriri debitori al I.T.B. — in care se clarifică această poveste tipică de birocratism — nu s-a primit nici un răspuns. Drept care, la minoristul Florea Năstase a trebuit să se prezinte personal la Vasile Voinea, pentru că altfel popririle curg ! . . La acestea, ne relatează păgubaşul, funcţionarul i-a răspuns : „Dacă uzina ne-a confirmat că te numeşti Florea Năstase şi că ai marca 466, eşti bun de plată, nici nu mai discut cu dumneata !** Ne surprinde indiferenţa celor de la biroul urmăriri-debitori ai I.T.B. faţă de un cetăţean nedreptăţit printr-o eroare comisă tocmai dintr-o evidentă neglijenţă. în ultimă instanţă, dacă ne gîndim bine, atitudinea unor asemenea funcţionari nu înseamnă, oare, incompetenţă profesională ? Constantin Radovici Simplă eroare? , I. T. B. ne anunţă: ■i Ca urmare a unor lucrări în reţeaua de alimentare cu energie electrică ce se execută de către I.D.E.B., duminică, 4 februarie, intre orele 4 şi 14, circulaţia pe unele trasee de transport in comun se modifică astfel : Tramvaiele liniei 2 vor circula numai între cartierul „16 Februarie“ şi Podul Izvor, iar cele ale liniei 3 numai între şoseaua Chitilei şi str. Sevastopol unde vir întoarce prin bd. A. Cuza, bd. Duca, calea Griviţei, şos. N. Titulescu urmînd apoi traseul normal. Tramvaiele liniei 15 vor circula de asemenea pe un traseu scurtat (porţiunea Piaţa Muncii — Parcul Rahova, unde vor întoarce). Troleibuzele liniei 88 vor circula între bd. Lacul Tei şi str. Carol Davilla. In acest interval de timp pe traseele bd. Ghencea — Piaţa Puişor şi şoseaua Alexandriei — Parcul Rahova circulaţia va fi asigurată cu autobuze. Turneul teatrului■ „Al. Davila“-Piteşti I Teatrul „Al Davila“ din Piteşti îşi anunţă deplasarea in Capitală la începutul acestei luni. In ziua de 5 februarie ora 19.30, colectivul teatrului piteştean va prezenta, în sala Comedia a Teatrului naţional „I. L. Caragiale**, drama istorică Io, Mircea Voievod de Dan Tărchilă. Spectacolul va fi reluat, în ziua următoare, la Teatrul „C I. Nottara“, iar pe data de 7 februarie, ora 19.30, aceeaşi sală va găzdui evocarea dramatică Ecaterina Teodoroiu de Tăutu. In cadrul clubului „Discuţii Interesante“, Casa de cultură a tineretului din raionul Tudor Vladimirescu (str. Turturele 11) organizează mîine, 2 februarie ora 18 o manifestare pe tema : „Primul popas al omului pe lună este aproape ?“ Vorbeşte tov. Flatei Alexeescu, director al Observatorului astronomic popular Bucureşti. III!» m 9 ■ a 1 a 1 i I fi I m I a 1 fi I fi 1 Imp • La galeriile de artă din bd. Magheru nr. 20, s-a deschis expoziția de tapiserie a Ilenei Balotă.