Informatia Bucureştiului, februarie 1968 (Anul 15, nr. 4498-4522)

1968-02-01 / nr. 4498

PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNTTI-VÄ ! INFORMA TI A ZIAR AL COMITETULUI ORĂȘENESC BUCUREȘTI AL P.C.R. SI AL SFATULUI POPULAR AL ORASULUI BUCUREȘTI An I XV — Nr. 4498 4 PAGINI 25 BANI Joi 1 februarie 1968 DEZBATEREA SARCINILOR DE PLAN PE ANUL 1968 LA UZINELE „23 AUGUST“ C­îteva jaloane semnificative au marcat dezbaterile din Aduna­rea generală a reprezentanţilor salariaţilor de la Uzinele „23 August“, cu privire la obiectivele de plan pen­tru anul în curs. 1967 a fost un an rodnic pentru activitatea colectivului acestei mari întreprinderi bucureştene, indicatorii producţiei globale, produc­tivităţii muncii şi de beneficii fiind îndepliniţi şi depăşiţi. Elocvent este că rezultate superioare au fost or­obiectivele ce stau in faţa Întreprin­derii sunt mult mai mari, mobilizînd in mai mare măsură capacitatea or­ganizatorică, inteligenţa, pregătirea profesională, entuziasmul fiecărui sa­lariat al întreprinderii. De aceea întreaga atenţie a adu­nării generale s-a îndreptat spre re­liefarea acelor carenţe care s-au mai manifestat într-un sector sau altul, spre elucidarea unor soluţii cu finali­zări prompte şi complete. Faptul că Problemele sectoarelor metalurgice ale uzinei au fost amplu analizate în dezbateri, fapt ce se explică prin aceea că, în cursul anului trecut, ca şi în prima lună a lui 1968, la turnă­toria de oţel şi mai ales la cea de fontă s-au manifestat serioase defi­cienţe. Este vorba de faptul că pro­centajul rebuturilor se menţine încă ridicat. „Rebuturile se datoresc mai ales nerespectării tehnologiei de fa­bricaţie, în diferite etape ale acesteia Fundament trainic pentru realizările viitoare ţinute cu precădere în a doua parte a anului , după declanşarea acţiunii de organizare ştiinţifică a produc­ţiei şi a muncii şi experimentarea unor măsuri avînd ca scop lărgirea atribuţiilor în conducerea, planifica­rea şi finanţarea activităţii economice a uzinei — şi, mai cu seamă, în ul­timul trimestru, cînd efectele acestor căutări creatoare şi-au făcut din plin simţită prezenţa. Această perioadă a anului trecut — ea reprezentînd un început — a demonstrat ce posibilităţi are colec­tivul de la Uzinele „23 August“, ce rezerve trebuie aduse în circuitul economic al producţiei în 1968, cînd un număr mare de contracte de li­vrări au rămas neonorate i-a determi­nat pe majoritatea celor care au luat cu­vinitul să amintească importantele sarcini de livrări ce trebuie realizate încă din primul trimestru al anului în curs (utilaje metalurgice pentru la­minorul bluming de la Hunedoara, pentru Combinatul siderurgic de la Galaţi, locomotive, utilaje chimice, motoare etc.), o bună parte dintre a­­cestea fiind destinate exportului. De aceea, cu sprijinul Ministerului Indus­triei Construcţiilor de Maşini, trebuie asigurată o corespunzătoare aprovi­zionare cu materiale — în special cu metale neferoase şi materiale auxi­liare, pentru tur­nătorie — creîn­­du-se astfel im decalaj de timp care să permită organizarea temei­nică a producţiei in fiecare compar­timent al acesteia. — arăta Ing. şef al turnătoriei de fontă, Mirc­ea Drăgulin — şi, pe lîngă efectele economice negative amintite, ele provoacă perturbări şi activităţii din alte sectoare, influenţează ne­gativ ritmicitatea întregii producţii a uzinei. „Depinde numai de noi ca situaţia aceasta să nu se mai repete în 1968 — completa un alt vorbitor. Luînd măsuri pentru întărirea disci­plinei muncii, pentru respectarea ri­guroasă a tehnologiilor, există posi­bilităţi de reducere la jumătate a re­buturilor de la turnătoria de fontă , astfel ne putem îndeplini angaja­mentul de a realiza peste plan 1500 de tone de piese turnate“. Prin lansarea lucrului pe bază de programare vor fi eliminate şi nume­roase deficienţe din secţia mecanică unde „gîtuirile de producţie“ provoa­că neajunsuri pe întregul flux teh­nologic. „Faptul că în 1967, noi am înregistrat unul dintre cei mai scă- Mihai Macarie (Continuare în pag. a 111-a) Strada văzută de MIHAI STOIAN A­m imtaţit pe cineva la Secţiunea financiară a raionului T. Vladimirescu. Omul voia să obţină o simplă adeverinţă din care să se constate că e la zi cu impozitul pentru maşină şi că n-are nici o altă angaja. Prima coadă , la ghişeul unui birou anume constituit — „Auto“. Aici a aflat ce trebuie să facă pentru a intra în posesia adeverinţei : să plătească, cum e şi firesc, impozitul pe trimestrul în curs, apoi să facă o cerere, să obţină, referatele (atenţie! plural)... Dar despre asta vom mai­ vorbi. A doua coadă , la ghişeul circumscripţiei respective, unde i s-a completat chitanţa (25 lei) care a pornit, mai departe, pe căi ne­văzute, la casierie A treia coadă , la casierie (unde omul aşteaptă să fie strigat — minimum 30 minute cronometrate). După care i se spune să completeze o cerere şi să posede un timbru fiscal de 3 lei (nici una, nici alta nu se găsesc pe loc, in instituţie). A treia coadă bis (am intitulat-o astfel fiindcă e in afara Sec­ţiunii financiare) , la tutungeria din apropiere... Aici cozile se întrerup deocamdată (căci vreau să fiu ex­trem de exact în descrierea peripeţiilor omului meu), urmind obţinerea... referatelor. Cite ? Să le numărăm : primul referat — „­Biroul Auto”, al doilea referat — „Biroul Solidari“, al treilea referat — „Biroul Seches­tre**, al patrulea referat — „Biroul Amenzi“... Stop ! Adică nu, reîncep cozile : a patra coadă — înapoi la ghişeul circumscripţiei respective — pentru ştergerea din rol, a cincea coadă — la maşina de bătut, a şasea coadă — la şeful secţiunii, pentru semnătură, a şaptea coadă — la registratură. Acum, în sfîrşit, omul pe care-l însoţeam era fericitul posesor al unei adeve­rinţe. Şi fiindcă complicatele operaţiuni durează destul timp, am intrat în biroul (cu secretară la uşă) al tovarăşului şef al Secţiunii financiare, încercînd să aflu ce părere are domnia sa despre acest lanţ al refera­telor etc. Şi, surpriză , un atac deschis la adresa zia­ Iarăşi despre timp... riştilor care­ au mai scris fără să se documenteze ş.a.m.d., plus insinuarea că vizitatorul său n-ar dori decit... să obţină mai repede astfel adeverinţa priete­nului său. Şi mai trist e faptul că interlocutorul meu nu s-a arătat preocupat, nici o clipă, să caute totuşi (măcar in viitor) vreo posibilitate de simplificare a acestui slalom în timpul cetăţeanului (de altfel, oricine intră aici poate vedea zeci de oameni aşteptînd cu orele in faţa ghişeelor , de ce ?) Iată cîteva din „argu­mentele“ celui care conduce secţiunea : „Eu, să ştiţi, am venit la lucru dimineaţă la ora 60... „Am 28 de funcţionari bolnavi“ etc. Care este realitatea ? Aici — şi nu numai aici — se face o inadmisibilă risipă cu timpul cetăţeanului şi, implicit, cu acela al funcţionarilor. Trebuie să ştiţi că la „Biroul Amenzi“, referatul n-a fost urmarea unei consultări de registre, ci a fost scris din... memo­rie, că referatele însumează aproape 100 (una sută) cu­vinte şi pe puţin şase semnături. Şi iată şi o sugestie pe care i-am fi făcut-o direct interlocutorului nostru (bineînţeles, dacă acesta ar fi fost mai dispus să pri­mească — măcar verbal — sugestii) , dacă tot există un birou „Auto“, unde se pare că fiinţează o evidenţă (car­­totecă) pentru fiecare maşină, de ce nu s-ar proceda în aşa fel incit fişa maşinii care are vreo angaja (a­­mendă etc.) să nu fie acolo, ci trimisă la biroul res­pectiv (Amenzi, Solidari, etc.) ? Cetăţeanul care do­reşte o adeverinţă se prezintă la biroul „Auto“ ; dacă fişa lui e în cartotecă, înseamnă că adeverinţa se poate elibera pe loc ; dacă nu e­l n-are decit să umble pe filiera descrisă anterior (99 la sută din cetăţeni ar primi pe dată hîrtia solicitată). Lucrul care, o dată pentru totdeauna, trebuie să fie extirpat, din mentalitatea unor funcţionari, este ideea că pretinzi prea mult şi faci trafic de influenţă sau eşti scandalagiu dacă vrei... să obţii o hîrtie în ziua in­ care­ ai cerut-o, imediat chiar. De altfel, la sesiza­rea primită, şeful secţiunii a chemat-o în biroul său pe funcţionara (mai vîrstnică) care „trădase“ cetăţea­nului secretul (faptul că sint necesare 5 — cinci —­re­ferate) : „Ce nevoie are dînsu! să ştie ast°­ ! Acum o să scrie în presă, cum ei-e obile­jul, că birocraţia...** Ce previziune ! I-o dorim şi în aprecierea destinului hîrtiilor (inclusiv al timpului cetăţeanului). / CARICATURA ZILEI de Neagu Rădulescu — Trei aşază marfa, unul o pri­veşte, una ser­veşte şi patruzeci aşteaptă! Buletin meteorologic INSTITUTUL ME­TEOROLOGIC CO­MUNICĂ : Azi, la ora 8, în Bucureşti, temperatura aerului a fost de 1 grad. Maxima de ieri, în aer, a fost de 5 gra­de, iar minima din cursul nopţii de 0 grade. Timpul probabil de mîine : Vreme călduroasă, cu cerul variabil. Vînt slab. Temperatura mini­mă va f cuprinsă între 0 şi 2 grade, iar maxima între 0 şi 8 grade. Diminea­ţa şi seara, ceaţă slabă. Pentru 3, 4 şi 5 februarie : Vremea se menţine în ge­neral călduroasă. Cer temporar noros favorabil precipita­țiilor în a doua par­­te a intervalului. Vînt slab pînă la potrivit. Temperatu­ra în scădere ușoa­ră spre Sfîrșitul in­tervalului. Am privilegiul de a fi primul gazetar român venit aici, la Gre­noble, înaintea începerii Jocurilor olimpice. Cînd am sosit, era înainte de a se face ziuă şi o lu­mină violetă, prevestind răsăritul soarelui, contura crestele zimțuite ale masivului Belledonne, unde sunt amplasate pistele de la Chamrousse şi Alpe d’Huez, în Grenoble n-a mai nins de mai bine de o săptămînă şi, ziua, temperatura atinge valori de plus 6 grade, vreme de primăvară. Munţii dimprejur sînt abia pu­draţi cu alb, dar văile unde se vor­ desfăşura concursurile sunt literalmente încărcate cu zăpadă, chiar mai multă decit au nevoie sportivii. Este şi motivul pentru care echipe speciale ale trupelor franceze alpine tasează, zilnic, troienele pentru a crea condiţii cit mai favorabile desfăşurării... antrenamentelor, deocamdată, în (Continuare în pag. a III-a) LA JOCURILE OLIMPICE GRENOBLE '68 Trimisul nostru special CONSTANTIN DIAMANTOPOL transmite: VREME DE UN ORAȘ PRIMĂVARA OLIMPIADEI opta ediţie a LA „Lunii cărţii la sate" care se desfăşoară ,în­­cepînd de astăzi, pe tot cuprinsul ţării, capătă sem­nificaţiile unei a­­devărate sărbători a cărţii româneşti. Această manifes­tare culturală or­ganizată sub aus­piciile Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă şi Uniunii centrale a cooperativelor de consum, are loc intr-un moment în care noile măsuri preconizate de partid şi de stat lărgesc per­spectivele satului socialist. In anul care a trecut, libră­riile şi standurile săteşti au primit peste 11 milioane cărţi şi broşuri. Astăzi, în mediul rural funcţionează peste 800 librării, circa 7000 puncte de librărie în magazinele univer­sale şi mixte şi 18 autocara­­vane-librării. Librăria republi­cană „Cartea prin poştă" şi cele 15 filiale regionale ale sale dispun de UN FOND DE 50 000 ABONAŢI PERMA­NENŢI în lumea satelor, care primesc cărţile la domiciliu. Numai în anul 1967 a realizat o difuzare de peste 4 milioane lei. Un rol important in răspîn­­direa cărţii l-au avut cei pes­te 10.000 difuzori voluntari recrutaţi dintre cadrele didac­tice, bibliotecari şi alţi acti­vişti care conferă un caracter de masă muncii nobile de popularizare şi difuzare a căr­ţii. In 1967, s-a realizat faţă de anul 1965 o creştere de 13 la sută, s-au difuzat la sate cărţi în valoare de peste 75 milioane lei. In acest an, prin organiza­rea tradiţionalelor manifestări in cadrul „Lunii cărţii la sate" la care vor participa un număr mare de scriitori, redac­tori din edituri, activişti cul­turali etc. se urmăreşte asi­gurarea unei dezbateri largi privind modul cum este difu­ ■ zată cartea la sate, probleme pe care cititorii din acest mediu le-ar dori abordate de către scriitori ş.a. Editura politică a iniţiat cu acest prilej un concurs cu pre­mii intitulat „Cine citeşte cîş­­tigă" ce se va desfăşura in zece regiuni, iar „CENTRO­­COOP" va organiza cîteva ac­ţiuni inedite : zilele cărţii pen­tru gospodine, concursul „Cel mai activ difuzor la sate" etc. împreună cu manifestările ce se vor organiza în librării, cămine culturale, şcoli, C.A.P., I .A.S., acestea vor contribui la o mai bună cunoaştere a realizărilor editoriale. 9 PARFUMURI ACŢIONATE DE GAZE PROPELANTE 9 ŞAMPON MEDICAL PEN­TRU COMBATEREA MĂTRE-­ ril • „CROMOPLATIN", UN NOU COLORANT PENTRU PĂR • FARDURI MODER­­NE ÎN DIFERITE NUANȚE START IN „LUNA CĂRȚII LA SA­TE" Amnarul scapără nevăzînd „istoria“ unor incendii ai senzaţia că acestea sînt, poate, cea ■mai concretă întruchipare a cuvinte­lor după care, „cauzele mici au efecte mari“. O defecţiune de construcţie (grindă lingă coş), o sobă încărcată pînă la refuz cu deşeuri de brad şi cărbuni şi... efectul: in ziua de 16 de­cembrie 1967, casa cetățeanului Badea Victor din comuna Tunari, raionul 1 Mai, a fost distrusă de un incendiu. În alt caz, „supraîncălzirea“ cu... băutură a locatarului (Teca Vasile, str. Cornul Caprei nr. 11, raionul Tu­dor Vladimirescu) i-a adus acestuia o trezire la realitate­ cam bruscă şi nu tocmai plăcută : arsuri de gr. II, datorate unui incendiu provocat de o banală lampă cu petrol (nesuprave­gheată !), în casa din Piaţa Romană nr. 9 a fost necesară intervenţia pompie­rilor pentru că nişte copii s-au jucat cu focul... (După cum se vede, mai sunt încă părinţi care nu-şi dau sea­ma ce înseamnă nesupravegherea co­piilor şi la ce catastrofe poate duce acest lucru­. Multe incendii sunt provocate de... neînsemnatul muc de ţigară. Un mun­citor, mai curînd inconştient decit neatent, a aruncat o ţigară aprinsă la întîmplare, într-o baracă cu diverse materiale ale Şantierului nr. 3 ICM din Drumul Taberei şi numai o ac­ţiune rapidă a putut stăvili pojarul, bineînţeles fără a se evita pagubele. Alte incendii au izbucnit din cauza manipulării neatente a unor mate­riale uşor inflamabile (petrol, ben­zină, neofalină), din cauza unor de­fecţiuni ale instalaţiei electrice, etc. Urmarea ? Construcţii, bunuri mate­riale distruse sau avariate, victime chiar. • ,,N-o sa ia foc chiar la noi..."?! Există oare o fatalitate, o inerenţă a vilvătăilor şi a valurilor de fum pe care le zăreşti izbucnind deodată din podul unei clădiri sau pe fereastra unui bloc ? Evident că nu ! Cauzele acestor „fata­lităţi“ se cheamă în mod curent : nea­tenţie, neglijenţă, lipsă de prevedere. Grav este că neglijenţele sau neaten­ţiile pot genera ori­cînd o catastrofa în care să piară un cămin clădit înde­lung şî cu răbdare, sau o întreprindere pentru construirea căreia s-au investit milioane. Şi mai grav e că, uneori, în ase­menea cazuri neglijenţa ajunge să fie plătită cu cel mai scump preţ î viaţa unor oameni. — Există legi, decrete, care stabilesc obligaţiile precise ale cetăţenilor şi ale întreprinderilor în cadrul măsurilor de pază contra incendiilor — ne spun or­ganele P.C.I. Cu prilejul controalelor se găsesc încă în numeroase locuri cazuri de încălcare flagrantă a celor mai ele­mentare dispoziţiuni. Nu se poate vorbi de o simplă nepăsare ca pe un întreg şantier — este cazul şantierului lot I.Tf.G.U. aparţinând Centralei electrice de termoficare Bucureşti—Sud (şef al serviciului administrativ — Ion Secară) — sa fie găsite la controlul efectuat in ziua de 8 ianuarie a.c. absolut toate stingătoarele de incendiu goale. Un lanţ întreg de abateri au găsit or­ganele de control şi în comuna Căţelu (secretar al sfatului popular — Ion Porumbel). Materialele absolut necesare pentru o primă intervenţie lipseau cu Petru Calapodescu (Continuare în pag. a IlI-a) neglijenţei .. incendii ROMÂNIA - IZRAEL în preliminariile C. M. de handbal MÜNCHEN­­ (Agerpres) — Acum două săptămîni au fost stabilite la München intîlnirile preliminarii din cadrul viito­rului campionat mondial masculin de handbal, al cărui tur­neu final se va desfăşura in 1970 în organizarea federaţiei franceze de specialitate. Conform regulamentului, ieri au fost confirmate aceste jocuri care se vor disputa tur-retur după cum urmează : Danemarca — Olanda ; Polonia — Luxemburg; U.R.S S. — Austria ; R.F. a Germaniei — Portugalia ; R. D. Germană — Belgia; Ungaria — Spania ; ROMANIA — Izrael ; Iugoslavia — Bulgaria ; Suedia — Finlanda. Selecţionatele Norvegiei, Islandei şi Elveţiei vor participa la un triunghiu­lar, echipa învingătoare califi­­cîndu-se pentru turneul final. Vor participa direct la turneul final echipele Cehoslova­ciei, campioană mondială. Franţei, ca ţară organizatoare, Ca­nadei, Japoniei şi Tunisiei. • La Bruxelles, in preliminariile turneului de fotbal U.E.F­A, pentru juniori s-au întîlnit echipele Belgiei şi Luxemburgului. Fotbaliştii belgieni au repurtat victoria cu scorul de 7—1 (3—0).­­ PORT o no -13 Va prezentam Şedinţa Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România In ziua de 31 ianuarie 1968, a avut loc, la Palatul Republicii, şedinţa Consiliului de Stat, prezi­dată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat. Au luat parte tovarăşii Emil Bod­­naraş, Constanţa Crăciun şi Ştefan Peterfi, vicepreşedinţi ai Consi­liului de Stat, Constantin Stătescu, secretarul Consiliului de Stat, şi Anton Breitenhofer, Ion Cosma, Constantin Daicoviciu, Vasile Daju, Constantin Dragan, Suzana Gâdea, Nicolae Hudiţeanu, Athanase Joja, Ion Popescu-Puţuri, Cristofor Si­­mionescu, Gheorghe Stoica, Ludo­vic Takacs şi Iacob Teclu, membri ai Consiliului de Stat. Consiliul a examinat şi adoptat mai multe proiecte de decrete in­­teresînd diferite domenii ale acti­vităţii de stat. Printre acestea figurează decretul privind organi­zarea Consiliului Economic, potri­vit hotărîrii Conferinţei Naţionale a Partidului Comunist Român din 6-8 decembrie 1967 ; decretul pen­tru modificarea unor articole din Legea nr. 27/1966 privind pensiile de asigurări sociale de stat şi pen­sia suplimentară ; decretul pentru completarea articolului 19 al Decre­tului nr. 76/1953 cu privire la eco­nomia vînatului şi pescuitului, pre­cum şi decretul prin care s-au a­­brogat, cu data de 1 ianuarie 1968, unele dispoziţii referitoare la siste­mul de colectare la carne, produ­cătorii fiind scutiţi, pe aceeaşi dată, de obligaţiile restante rezul­tate din aplicarea dispoziţiilor a­­brogate. De asemenea, Consiliul de Stat a ratificat Tratatul cu privire la principiile care guvernează activi­tatea statelor în explorarea şi fo­losirea spaţiului extra-atmosferic, inclusiv Luna şi celelalte corpuri cereşti, semnat la 27 ianuarie 1967 şi a adoptat decretul privind ade­rarea Republicii Socialiste Româ­nia la Convenţia vamală relativă la importul temporar de material pro­fesional, încheiată la Bruxelles, la 8 iunie 1961 Consiliul a rezolvat apoi lucrările curente. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu s-a întîlnit cu delegaţia Partidului Comunist din Izrael Miercuri, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al C.C. al P.C.R , s-a întîlnit cu delegaţia Partidului Comunist din Izrael, for­mată din tovarăşii Samuil Mikunis, secretar general al P.C.R., şi Moshe Sneh, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.I. In cursul şederii în ţara noastră delegaţia P.C. din Izrael a avut convorbiri cu tovarăşii Paul Nicu­­lescu-Mizil, membru al Comitetu­lui Executiv, al Prezidiului Perma­nent, secretar al C.C. al P.C.R. şi Mihai Dalea, secretar al C.C. al P.C.R. A participat tovarăşul Con­stantin Vasiliu, adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R. In cadrul întîlnirilor părţile s-au informat reciproc asupra activităţii celor două partide şi au făcut un schimb de păreri asupra unor pro­bleme ale situaţiei internaţionale actuale şi mişcării comuniste şi muncitoreşti. Ele au relevat nece­sitatea de a se depune eforturi sus­ţinute pentru întărirea unităţii par­tidelor comuniste şi muncitoreşti, a tuturor forţelor anti­imperial­iste în lupta pentru pace, independenţă naţională, democraţie şi socialism. Convorbirile s-au desfăşurat în­tr-o atmosferă caldă, tovărăşească. ★ Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a oferit, miercuri seara, o masă în cinstea oaspeţilor. 1001 de produse cosmetice Specialiştii întreprinderii „Macul ro­şu•• experimentează în permanenţă di­ferite produse cosmetice, urmărind să creeze o gamă largă de articole de toaletă care să corespundă exigenţelor actuale ale cumpărătorilor. După livra­rea unor noi articole de parfumerie (apa de colonie „Cristal", „Farmec", „București“) fabricate sub formă de aerosoli (îmbuteliate sub presiune cu ajutorul unor gaze propelante). In mo­mentul de față se află in probe tehnolo­­gice numeroase produse cosmetice. Şam­­ponul „Miraj“, de pildă, va apărea în mai multe variante : sub formă de cre­mă perlată, fabricat pe bază de sulf co­loidal , fluid, realizat pe bază de depan­­te nol (un bun regenerator care combate m­ătreaţa, fiind indicat pentru orice tip de păr), şi o cremă nutritivă cu ou, re­comandată, îndeosebi, pentru părul uscat şi care are o acţiune vitaminizantă. Şi la un curs de experimentare mai multe produse antisudorifice şi dezodorizante de mare eficacitate. Prezentate într-o m­anieră modernă, ele ni se înfăţişează sub formă de emulsie, loţiune sau în flacoane cu dop­bilă, avînd indici su­periori de calitate , sunt mai bine supor­­tate de epidermă, nu produc iritaţii, nu colorează şi nu atacă ţesuturile. Loţi­­unea antisudorifică „Bob“ se va prezenta sub forma unui lichid Incolor şi parfu­mat, intr-un sistem special cu bilă, iar dezodorizantul „Stick-Nonodor“ — care se fabrică la noi pentru prima oară — este un produs modern, în formă de baton, uşor de utilizat şi foarte economicos. In gama articolelor de combatere a miro­surilor se înscrie şi odorantul de cameră, care are proprietatea să răspîndească în orice încăpere un aer proaspăt, aro­mat, cu miros de brad. Menţionăm şamponul colorant „Cromoplatin“, care întruneşte caracteristicile celor mai mo­derne produse de acest fel ; crema omo­genă „Cromoplatin“ (ce va fi realizată în 17 nuanţe), va putea reda părului as­pectul natural, colorîndu-l în nuanţele dorite (brun, închis, şaten de toate to­nurile, arămiu, blond etc.). De subliniat faptul că şamponul spală şi colorează simultan, mascînd începuturile de în­­c­ărunţire. In probe tehnologice se mai află pro­duse de fardare, printre care rujul de buze cu nuanţe de sclipire şi sidef, în culori pastelate ; fardul de ochi pentru pleoape (diferite nuanţe); fardul de o­­braz „Farmec“, ce va fi prezentat sub formă fluidă în nuanţe pastelate; loţi­­unea pentru mîini „Darclée“, o emulsie fină, colorată în nuanţe pastel, cu o mare putere de penetraţie în piele ; laptele de toaletă nutritiv „Farmec", diferite pudre fine etc. Noile produse cosmetice vor intra trep­tat în procesul de fabricaţie, urmînd ca ele să fie livrate unităţilor comerciale de specialitate, in cursul acestui an. Ileana Barbu U­n oarecare Florea Năstase a urmat, in perioada 1966— 1967, cursurile şcolii de conducători auto l.T.B. La absolvire, a „uitat“ de contractul încheiat cu întreprinderea, prin care se obligase să lu­creze, timp de trei ani, ca şofer l.T.B., precum şi de taxa de şcolari­zare pe care trebuia s-o achite întrucît nu se prezentase la post. în consecinţă, l.T.B.-ul îl acţionează în jude­cată şi Tribunalul raio­nal 23 August îl obli­gă (prin sentinţa civilă nr. 5­008 din 20 octom­brie 1967) să plătească taxa amintită la care se adăugau cheltuielile de judecată. Firească revendicarea I.T.B.-ului, numai că suma respectivă s-a re­ţinut nu de la şoferul suferind de „amnezie ci din salariul lamino­­ristului Florea Năstase, „descoperit“ la lamino­rul de 3 ţoli al Uzinei „Republica“ — un me­seriaş serios, de vreo 40 şi ceva de ani, cu nevastă şi copii, care lucrează în uzină de la 20 septembrie 1957 şi locuieşte în Titan, str. Otavei nr. 8, bloc S-22, ap. 21 ; deci nu putea fi, evident, una şi aceeaşi persoană cu acel Florea Năstase, care păcălise I.T.B.-ul, acesta domiciliind în. . . comuna Dobroieşti, str. 6 Martie nr. 28 — „a­­mănunt“ neobservat, pare-se, ori „trecut cu vederea“ de funcţiona­­rul Vasile Voinea, de la biroul urmăriri debitori al I.T.B., ca şi de cei de la serviciile personal şi financiar ale Uzinei „Republica**, care s-au grăbit să-i reţină pri­mului Florea Năstase găsit rata lunară de 150 lei din salariu. Omul, indignat, recla­mă la forurile in drept ale uzinei nedreptatea ce i se făcuse. Deci, se întreprind cercetări de către funcţionari bine-voitori — vă imaginaţi cît timp pierdut, to­tuşi ! — şi, în sfîrşit, se dă de urma pîrîtului Florea Năstase pe care îl căuta (un fel de a spune. . .) I.T.B.-ul e un tînăr de vreo 20 de ani. Şi de ce toate astea ? Pentru că un salariat superficial, Vasile Voi­nea, s-a bizuit, cu in­explicabilă uşurinţă, pe afirmaţia pîrîtului — care este o minciună — că ar lucra la Uzina „Republica“, cu marca nr. 466. La adresa trimisă, la 12 ianuarie a.c., de că­tre Uzina „Republica" biroului urmăriri debi­tori al I.T.B. — in care se clarifică această po­veste tipică de birocra­tism — nu s-a primit nici un răspuns. Drept care, la minoristul Flo­rea Năstase a trebuit să se prezinte personal la Vasile Voinea, pen­tru că altfel popririle curg ! . . La acestea, ne relatează păgubaşul, funcţionarul i-a răs­puns : „Dacă uzina ne-a confirmat că te nu­meşti Florea Năstase şi că ai marca 466, eşti bun de plată, nici nu mai discut cu dum­neata !** Ne surprinde indife­renţa celor de la bi­roul urmăriri-debitori ai I.T.B. faţă de un ce­tăţean nedreptăţit prin­­tr-o eroare comisă toc­­mai dintr-o evidentă neglijenţă. în ultimă instanţă, dacă ne gîndim bine, atitudinea unor aseme­nea funcţionari nu în­seamnă, oare, incompe­tenţă profesională ? Constantin Radovici Simplă eroare? , I. T. B. ne anunţă: ■i Ca urmare a unor lucrări în re­ţeaua de alimentare cu energie electrică ce se execută de către I.D.E.B., duminică, 4 februarie, intre orele 4 şi 14, circulaţia pe unele trasee de transport in co­mun se modifică astfel : Tramvaiele liniei 2 vor circula numai între cartierul „16 Februa­rie“ şi Podul Izvor, iar cele ale liniei 3 numai între şoseaua Chiti­­lei şi str. Sevastopol unde vi­r în­toarce prin bd. A. Cuza, bd. Duca, calea Griviţei, şos. N. Titulescu urmînd apoi traseul normal. Tramvaiele liniei 15 vor circula de asemenea pe un traseu scurtat (porţiunea Piaţa Muncii — Parcul Rahova, unde vor întoarce). Tro­leibuzele liniei 88 vor circula între bd. Lacul Tei şi str. Carol Davilla. In acest interval de timp pe traseele bd. Ghencea — Piaţa Pui­şor şi şoseaua Alexandriei — Par­cul Rahova circulaţia va fi asi­gurată cu autobuze. Turneul teatrului■­­ „Al. Davila“-Piteşti I Teatrul „Al Davila“ din Piteşti îşi anunţă deplasarea in Capi­tală la începutul acestei luni. In ziua de 5 februarie ora 19.30, co­­lectivul teatrului piteştean va pre­zenta, în sala Comedia a Teatru­lui naţional „I. L. Caragiale**, dra­ma istorică Io, Mircea Voievod de Dan Tărchilă. Spectacolul va fi reluat, în ziua următoare, la Tea­trul „C I. Nottara“, iar pe data de 7 februarie, ora 19.30, aceeaşi sală va găzdui evocarea dramatică Ecaterina Teodoroiu de­­ Tăutu. In cadrul clubului „Discuţii In­teresante“, Casa de cultură a ti­neretului din raionul Tudor Vla­dimirescu (str. Turturele 11) or­ganizează mîine, 2 februarie ora 18 o manifestare pe tema : „Primul popas al omului pe lună este aproape ?“ Vorbeşte tov. Fla­tei Alexeescu, director al Obser­vatorului astronomic popular Bucureşti. III!» m 9 ■ a 1 a 1 i I fi I m I a 1 fi I fi 1 Imp • La galeriile de artă din bd. Magheru nr. 20, s-a deschis expoziția de tapiserie a Ile­nei Balotă.

Next