Informatia Bucureştiului, martie 1968 (Anul 15, nr. 4523-4548)

1968-03-01 / nr. 4523

1 PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI VA ! INFORMA­ŢI­A ZIAR Al COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREŞTI AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI Anul XV­I Nr. 4523 4 PAGINI 30 BANI Vineri 1 martie 1968 Constituirea Consiliului sindical al municipiului București In ziua de 28 februarie a avut loc plenara lărgită a Consiliului Coral București al d­.G.S.R. Por­nind de la hotărîrile adoptate de recenta pilenară a Consiliului Cen­tral al Uniunii Generale a Sindi­catelor privind structura și for­mele de organizare ale organelor sindicale teritoriale* In concordanţă cu măsurile de Îmbunătăţire a or­ganizării administrativ-teritoriale a ţării* plenara a adoptat unele măsuri organizatorice şi a stabilit ca organul sindicatelor din Capi­tală să activeze in continuare sub denumirea de Consiliul sindical al municipiului Bucureşti. La plenară a participat tov. Vir­sli Cazacu, secretar al Comitetu­lui municipal Bucureşti a£ P.C.R. Ieri, 29 februarie* au avut loc plenarele lărgite pentru constitui­rea consiliilor sindicale ale sec­toarelor 1 și 4 ale municipiului București. Cursuri de perfecţionare In matematică­ mecanică Azi au Început Înscrierile pentru cursurile postuniversitare de Infor­matică ce se vor deschide la 18 martie, la Facultatea de matematică­­mecanică a Universităţii Bucureşti. Cursurile vor avea durata de doi ani şi pot fi urmate de absolvenţii facultăţii, indiferent de secţia de specializare pe care au urmat-o. A­­ceste cursuri urmăresc să asigure cadre necesare muncii de programa­re automată a calculatoarelor elec­tronice­ , înscrierile se fac până in ziua în­ceperii cursurilor. • Filme şi diapozitive pentru elevi Ministerul Involfdmentului a coman­dat studioului *, Alexandru Sahia" citeva filme pe teme de educaţie estetică. Printre acestea se număra şi filmul color realizat recent, „De­senul şi pictura după natură“, care prezintă într-un limbaj accesibil şi convingător drumul spre arta pe­nelului. Studioul „Animafilm“ a rea­lizat trusa de diapozitive color „Copiii desenează“, care conţine 40 de desene ale unor copii între I şi II ani. I­n condiţiile actuale ale economiei noastre, cînd complexitatea pro­ducţiei creşte extrem de mult, normarea pe baze ştiinţifice a muncii capătă dimensiuni şi semnificaţii deo­sebite. Normele trebuie astfel elabo­rate incit să constituie un adevărat etaion de măsurare a muncii, să re­flecte cit mai fidel cantitatea de mun­­­­că reală, necesară pentru executarea unei lucrări sau Îndeplinirea unei funcţii, ln care scop ele trebuie să fie stabilite pe bază de studii şi măsură­tori, efectuate asupra proceselor tehno­logice şi de muncă raţional organizate. Fără îndoială că în multe Întreprinderi normele de muncă sunt elaborate şi apli­cate ţinind seama de aceste condiţii, fapt ce a permis stabilirea u­­nor măsuri de îmbună­tăţire a soluţiilor con­structive adoptate ln proiectele­ de execuţie* a tehnologiei de exe­cuţie a lucrărilor, sta­bilirea unor sarcini de plan corespunzătoare capacităţii de produc­ţie a fiecărui loc de muncă, folosirea efi­cientă a acestor capa­cităţi şi a timpului de lucru, cit şi generali­zarea metodelor avan­sate în muncă. Toate acestea s-au concre­tizat în final la creş­terea efectivă a pro­ductivităţii muncii şi In asigurarea unei sa­larizări In concordanţă cu activitatea depusă. Din analizele efectuate In ultima vreme a rezultat, Insă, că Intr-o serie de Întreprinderi normele de muncă nu au ţinut In toate cazurile pasul cu rit­mul de introducere a tehnologiei mo­derne şi de înzestrare tehnică a între­prinderilor* cu Îmbunătăţirile aduse organizării procesului de producţie şi cu creşterea calificării cadrelor. Acest lucru se reflectă in existenţa unor deosebiri foarte mari ale nivelului de îndeplinire a normelor de muncă în acord intre diferitele sectoare de pro­ducţie, dar mai ales intre întreprinderi. De exemplu, în întreprinderile apar­­ţinind Ministerului Industriei Con­strucţiilor de Maşini, în trim. XI 1967, acest indice a variat de la 105,1 la sută la întreprinderea de piese radio şi semiconductori-Băneasa şi 147,6 la sută la uzina „Feroemail“ Ploieşti. A­­semenea decalaje se întrlnesc şi între întreprinderile din alte ramuri. Extrem de vizibile sunt deosebirile în înde­plinirea normelor în cadrul aceleiaşi întreprinderi pe secţii, meserii sau ge­nuri de lucrări. Astfel, în luna septem­brie 1967, frezorii de la uzina „Auto­­buzul“ au depășit normele cu circa 170 la sută, iar strungarii cu 200 la sută. Toate acestea arată că normele de muncă nu sunt echilibrate între ele, neavînd în toate cazurile motivarea tehnică necesară, deși de cele mai mul­te ori sunt raportate ca norme tehnice. Desigur, criteriul principal de apre­ciere a calității normelor nu-l consti­tuie nivelul îndeplinirii lor, ci compa­rarea condițiilor tehnico-organizato­­rice care s-au avut în vedere la stabi­lirea normelor cu cele existente in prezent, faptul dacă aceste norme re­prezintă un adevărat etalon de măsu­ră a muncii, cât şi modul în care folo­sirea lor se concretizează într-o creşte­re simţitoare a productivităţii muncii. Să examinăm, din acest punct de vedere, citeva din cauzele care au de­terminat creşterea în mod neechilibrat a normelor între diferite sectoare de producţie de la o perioadă la alta. Analizele efectuate în întreprinderi au arătat că normele raportate ca teh­nice d in majoritatea lor nu au această calitate, intrucit nu exprimi corect cantitatea de muncă reală necesari pentru executarea lucrărilor. Principa­la cauză constă în faptul că în multe cazuri astfel de norme sunt stabilite prin apreciere, fără să aibă la bază NORMAREA - atribut al organizării ştiinţifice a producţiei şi a muncii o Strada M văzută de MINAI STOIAN­ Ă bucur, sincer, pentru dumneata, stimată cititoare: astăzi ai fost obiectul atenţiei generale (scriu „ai fost", deoarece îmi închipui că, la ora la care parcurgi aceste rîn­duri, faptul e consumat). Ce mărţişor ai primit ? O inimă străpunsă (înfocată declaraţie de dra­goste ştanţată în duble de email roşu, supra­pus) ? O băncuţă cu spetează (aluzie duioasă la , apropiata vîrstă a ieşirii la pensie) ? Un cîntar­­cu talgere minuscule (dar în care, cine ştie, pot fi cîntarite sentimente mari, inepuizabile) ? Un vaporaş cu prora cu­ o unghie sidefată (angaja­ment subînţeles pentru viitoarea excursie, din vară, cu O.N.T.-ul) ? Oricum ar fi, orice-ar simboliza, mărţişorul e­r­a la fel de binevenit ca primăvara, ca păsările că­ O agendă a realizărilor UGEGOM In pavilioanele C şi D ale Expoziţiei realizărilor economiei nationale, din Piata Scinteii nr. 1, s-a deschis o expozitie consacrată succeselor ob­ţinute in ultimul timp de cooperaţia meşteşugăreasca din tara noastră. Sunt expuse peste 4 500 de produse aparţ­i­­nând unui număr de circa 150 de coo­perative. Prilejuită de cel de al IV-lea Congres al UCECOM, expoziţia consti­tuie o excelentă carte de vizită pentru cei 154 000 de cooperatori din reţeaua meşteşugărească. O carte de vizită pe care se află înscrise o mulţime de rea­lizări meritorii. Expoziţia debutează cu circa 150 de modele de confecţii Şi tricotaje de co­mandă. Caracteristicile lor dominante : eleganţa deosebită şi linia modernă in execuţie, însuşiri Intilnice şi in „sala" rezervată obiectelor din piele (încălţă­minte, marochinărie etc.). De altfel, ştiţi care este ponderea acestei ramuri ln totalul producţiei UCECOM ? 12,9 la sută. Şi o altă întrebare : ştiţi In­elte ţări exportă UCECOM mobilier, co­voare, articole de artă populară şi ar­tizanat . Iată răspunsul : nu peste 30. Expoziţia consemnează la acest capitol rezultatele strădaniilor unor iscusiţi meşteşugari la ceramică, lemn şi fier forjat, ale autorilor unor splendide cos­tume naţionale, co­voare executate cu migală etc. ete. Alte puncte de atracţie la expoziţie : încăl­zitorul de apă şi calorifer tip „Si­­mun“ (Tehnometa­­llca), stafii de ra­­dioamplficaţii şi Interfon pentru în­treprinderi (Radio­­progres) , linie de călcat cămăşi (Elec­­trobobinajul), ma­şină industrială de spălat rufe (Elec­­trometal Ploieşti), remorca tip minor (Precizia Arad) şi multe altele. meteorologic Institutul meteo­rologic comunică : Azi, la ora 8, în Bucureşti, tempera­tura aerului a fost de 0 grade. Maxima de ieri un aer a fost de 6 grade, iar minima din cursul nopţii de minus 1 grad. Timpul probabil de mline . Vreme schimbătoare cu cerul temporar no­­ros, favorabil nin­sorii trecătoare. Vânt potrivit cu Intensi­ficări trecătoare din est. Temperatu­ra minimă va fi cuprinsă între mi­nus 3 şi minus 1 grad, iar maxima între 4—6 grade. 4500 EXPONATE De fapt, 31-B-5918 este numărul de circulaţie al unei autobascu­lante care, datorită unor împre­jurări anormale, a devenit in­strumentat crimei judecate cu trei zile in urmă într-una din sălile autobazei „Alexandria“ a întreprinderii de utilaj transport Bucureşti. Să pătrundem in sala de ju­decată. Asistenta este formată din citeva sute de foşti colegi ai omului din boxă, şoferi la aceeaşi întreprindere. Secretarul de şedinţă dă citire actului de acuzare : „Inculpatul STANA ION, domiciliat în Bucureşti, str. Luca Craio­­veanu nr. 41, este acuzat că în ziua de 25 octombrie 1987, orele 19.38, comlucînd autobasculanta nr. 31—B—5­918, proprie­tatea I.U.T., a accidentat mortal pe Ba­dea Floarea, în vîrstă de 44 ani, sala­riată la Industria iutei — București, după care a fugit de la locul accidentului spre a se sustrage urmăririi şi răspunderii penale“. Din rechizitoriul procurorului, decla­raţiile martorilor, ale inculpatului şi din pledoaria apărătorului, în faţa tuturor celor prezenţi se reconstituie tragica scenă , în timp ce ţesătoarea Badea Floarea încerca să traverseze strada, după ce a coborît din tramvaiul 8, oprit în statia terminus de pe calea Ferentari. Vasile M. Popescu doctor in economie (Continuare In pag. a III-a) MĂRŢIŞOR lătoare reîntoarse cu punctualitatea lor ancestra­lă, ca un salut — fie oricît de simplu — adresat la timp şi celui căruia i se cuvine de drept. Fără doar şi poate, valoarea obiectului contează mai puţin pentru primitor. GESTUL CONTEAZĂ ! Şi dacă din întîmplare, stimate cititor, ai uitat să-l faci, luat cu treburile zilnice, cu grijile fireşti,­­ primeşte discret modestul semn pe care ţi-l fac acum, cu ochiul, de-aici, din pagina tipărită, şi­­ fugi de cumpără degrabă... mărţişorul dumitale. Repet: nu valoarea contează — zece lei sau o­­ sută de lei — ci GESTUL (cu majusculele sensibili- - tăţii care, vai ! s-o recunoaştem între noi, băr-­­ baţii, uneori ne m­ai şi lipseşte). La fiecare colţ de stradă, o lume de basm şi de poezie te îm­bie, te aşteaptă de zile în şir. Nu înţelege din toate acestea c-aş fi ridicat cumva arătătorul în aer, moralizator. Intr-o asemenea zi — gong! debutul primăverii —­ nici măcar jurnalistul n-are chef să supere pe careva. De altfel e şi foarte grăbit: ocupat cu scrisul „Străzii“ de faţă, n-a avut răgazul să aleagă un mărţişor, cum se cuvine... Aşa că, în pas alergător, coboară scă­rile şi... la revedenţ}. Ne întîlnim în colţ, chiar acum, dragă cititorule. La mârţişoare —i*v­f*r ~ *r CARICATURA ZILEI da A. Poeh Fără cuvinte • ULTIMELE ȘTIRI SPORTIVE • Fruntașele campionatului de hochei al Uniunii Sovietice au reintrat in în­trecere. T.S.K.A. Moscova a dispus cu 5—1 de Aripile Sovietelor Moscova (pen­tru învingători au marcat Moiseev, Pe­trov, Firsov, Vikulov si Blinov), iar Spartak Moscova a întrecut cu 6—3 pe Sibir Novosibirsk (pentru ciştigători au marcat Starsinov 2, Iaroslavţev, Zimin, Fomenkov şi Martiniuc). • La Milano, in „Cupa campionilor europeni“ la baschet masculin, Sim­­menthal Milano a învins cu 75—60 (43—40) pe Zadar (Iugoslavia), califi­­cindu-se in semifinale.­­ După șase etape, lider al clasamen­tului Turului ciclist al Sardiniei este belgianul Eddy Merckx, urmat la 7'28” de Italianul Luciano Armani. PRIMIREA DE CĂTRE TOVARĂŞUL DOTAT CEAUŞESCU, PREŞEDINTELE CLUI DE STAT, A ŞEFILOR CRETELOR DIN­ ROMÂNIA Joi la amiază, preşedintele Con­siliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, a primit, la Palatul Consiliului de Stat, în audienţă de prezentare, pe şefii Cultelor din ţara noastră. La solemnitate au luat parte preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, vicepreşedinţii Consiliului de Stat, Emil Bodnaraş şi Ştefan Peterfi, secretarul Consi­liului de Stat, Constantin Stătescu, şi şeful Departamentului Cultelor, Dumitru Dogaru. Au fost prezenţi Justinian Ma­rina, patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, însoţit de Justin Moisescu, arhiepiscop al Iaşilor şi mitropolit al Moldovei şi Sucevei, Mlădia Nicolae, arhiepiscop de Alba Iulia şi Sibiu şi mitropolit al Ardealului, Firmilian Marin, arhiepiscop al Craiovei şi mitropolit al Olteniei, Nicolae Corb­eanu, arhiepiscop al Timişoarei şi Caransebeşului şi mi­tropolit al Banatului, Antim Nica Tîrgovişteanul, episcop, vicar patri­arhal, Visarion Ploieşteanul, epis­cop, vicar patriarhal, Marton Aron, episcop romano-catolic de Alba Iu­lia, însoţit de Huber Iosif, consilier al episcopiei romano-catolice de Alba Iulia, Francisc Augustin, con­ducătorul arhiepiscopiei romano­­catolice din Bucureşti, însoţit de Bertalan Blaziu, consilier al arhie­piscopiei romano-catolice Bucureşti, Petru Pleşca, episcop romano-ca­tolic şi provicar al arhiepiscopiei de Bucureşti; Nagy Iuliu, episcop al episcopiei reformate Cluj, însoţit de Tokes Ştefan, consilier al epis­copiei reformate Cluj; Papp Ladis­­lau Iosif, episcop al episcopiei re­formate Oradea, însoţit de Santha Paul, vicarul episcopiei reformate Oradea, Binder Hermann, vicar al episcopiei evanghelice de conte­(Agerpres) (Continuare in pag. a IV-a) C­aracterul şi dispoziţiile mo­rale ale omului se înfăp­tuiesc după cum izbuteşte societatea unei anumite epoci şi a unui anumit loc să le for­meze. Educaţia, cultura, mediul sunt acelea care modelează, dau consistenţă şi fixează definitiv capacitatea individului de a de­veni o fiinţă colectivă, utilă şi plăcută comunităţii în care tră­ieşte. Tineretului de azi i se oferă, la noi, posibilităţi şi forme di­verse de a-şi satisface dorinţa de cultură, artă, distracţie, in­formaţie în cele mai variate do­menii. Datorită cărţilor, radio­­televiziunii, discului, manifestă­rilor dramatice şi muzicale, con­tactului cu unele piscuri ale cul­turii româneşti şi străine, exi­genţele lui sporesc, receptivita­tea sa se adînceşte. Greşesc, aşa­dar, aceia care îşi închipuie că, in relaţiile cu tineretul, oricine are un gind oarecare (chiar dacă nu tocmai precis), o cali­ficare de vreun fel (chiar dacă nu prea lămurită), este bun să-i „lumineze“ pe adolescenţi, să-i educe. De asta se mai intîmplă ca la solicitările diverselor insti­tuţii, şcoli, cluburi sau organi­zaţii de tineret să fie recomandaţi oameni care nu sunt în măsură să înţeleagă, să orienteze, să dea pildă celor ce au nevoie de el. Aflu că, deunăzi, la un liceu din Capitală, la invitaţia făcută de corpul profesoral şi de elevii din ultimele clase, a venit unul dintre poeţii noştri cu o bogată operă. Ascultînd producţiile lite­rare ale tinerilor, el a găsit to­nul intim spre a-i încuraja, în­druma, lămuri, ferindu-se de tot VÂRSTA POEZIEI ce ar fi putut afecta delicatul lor gust, nefixat incă suficient. Impresia pe care a trezit-o intre elevi a fost stima şi admiraţia ; ei au intuit bucuria, chiar sur­priza lul, descoperind in încer­cările lor poetice versuri sincere şi curajoase. Acordul final al Intilnirii ar fi fost din cale-afară de armonios dacă, intre „obser­vatorii “ veniţi din afară la ce­naclul şcolar, nu s-ar fi aflat şi o poetă. Ii spun poetă, fiindcă astfel s-a recomandat singură elevilor, care o priveau cu ochii la în­ceput mari, apoi măriţi, în cele din urmă stupefiaţi. Pentru ei George Sbârcea (Continuate in pag. a III-a) înapoierea de la Budapesta a delegaţiei Partidului Comunist Român Azi dimineaţă s-a înapoiat în Ca­pitală delegaţia Partidului Comunist Român, alcătuită din tovarăşii Paul Niculescu-Mizil, membru al Comite­tului Executiv, al Prezidiului Per­manent, secretar al C.C. al P.C.R., şi Mihai Dalea, secretar al C.C. al P.C.R., care a participat la Intîlni­­rea consultativă a partidelor comu­niste şi muncitoreşti de la Budapesta. La sosire, pe aeroportul Băneasa, delegaţia a fost întîmpinată de to­varăşii Chivu Stoica, Leonte Răutu, Virgil Trofin, de membri ai G.G. al P.C.R., activişti de partid. Erau de faţă József Vince, amba­sadorul R. P. Ungare la Bucureşti şi membri ai ambasadei. (Agerpres). 1II I­I­I i Sin ■'!'!■ "■" ■i'IB1.. ■ Cronică judiciară autobasculanta condusă de Stana Ion a zdrobit-o. Moartea a fost instantanee. PUTEA FI EVITAT ACEST ACCI­DENT SOLDAT CU STINGEREA UNEI VIEŢI OMENEŞTI, CU DISTRU­GEREA ALTEIA ŞI CU ÎNTREG COR­TEGIUL DE NENOROCIRI CARE S-A ABATUT ASUPRA FAMILIILOR VICTI­MEI ŞI CRIMINALULUI DE LA VO­LAN 7 Procurorul : Răspunsul e unul singur şi fără putinţă de tăgadă : DA ! Putea fi evitat.. ...DACA : ...Şoferul ar fi respectat acea regulă elementară a omului de la volan care îl obligă ca, atunci cînd un tramvai se află într-o staţie fără loc de refugiu pentru pietoni, să oprească autovehi­culul la minimum 5 metri In urma tram­vaiului . ...Stana Ion nu s-ar fi aflat după o noapte de chef, continuat şi în ziua ur­mătoare. Aşa se face că s-a urcat la vo­lan cu reflexele alterate de alcool şi, In ultimul moment, cînd accidentul putea fi evitat, în loc să apese pe frînă a apăsat pe accelerator. DACA...“ Se dă cuvîntul jurisconsultului Între­prinderii căreia II aparţine maşina. I. PAPAZOLESCU : — Punem concluzii de scoatere din cauză a Întreprinderii (apărută In pro­ces ca parte civilă răspunzătoare mate­rial n.n.) pentru că Inculpatul a sustras maşina din garaj şi timp de trei zile a întrebuinţat-o în interes personal, făcînd transporturi la diferiţi, cetăţeni şi în­­suşindu-şi contravaloarea acestora. O astfel de pledoarie lasă un gust amar întregii asistenţe, cunoscîndu-se faptul că attt şeful de coloană cît şi cel de garaj habar nu au avut că maşina lipsea din autobază pînă în momentul cînd s-a produs accidentul. Iată cum, în loc să ceară să se ia măsuri pentru sancţionarea celor care au executat un control superficial (dacă l-au executat?), asupra şoferilor din subordine şi asu­pra autovehiculelor, jurisconsultul (ne-ar mira să fi vorbit fără avizul conducerii întreprinderii), caută să-i scoată basma curată, să absolve întreprinderea de 31 - B - 5918 orice răspundere. Eforturile sale sunt însă zadarnice. Dacă e adevărat că șoferul stana e cel care a comis omorul prin impruden­ţă, nu e mai puţin adevărat că, într-un fel sau altul, complicii lui morali sunt şi cei care i-au încredinţat maşina şi nu numai el. Afirmaţia este atestată şi de Judecă­­toarea ŞTEFANIA SOBIESCHI, preşe­dinta completului de judecată respectiv, căreia i-am solicitat părerea, a doua zi după proces1: — Stana Ion a fost angajat fără o ve­rificare prealabilă, obligatorie, sub toate aspectele , din punct de vedere profe­sional, social și moral. De aceea nu s-a cunoscut că sub toate aceste aspecte Stana nu corespundea exigențelor pre­tinse unui conducător auto căreia per­­mitîndu-i-se accesul la volan i se acordă implicit și încrederea că nu va pericli­ta viata oamenilor de pe stradă. Nimeni n-a cunoscut că Stana a mai suferit două condamnări penale (pentru furt în dau­na avutului obştesc), că a căzut in pa­tima alcoolului şi că duce o viaţă imo­rală (chiar In momentul accidentului in cabina autobasculantei pe care o con­ducea se afla şi concubina sa, Petrache Constanţa, în compania căreia chefuise pînă atunci). Mai mult decit atît , în timp ce, şeful serviciului personal şi con­ducătorul unităţii îşi puneau avizul pen­tru angajarea noului şofer, Stana se afla în cercetarea organelor de miliţie pentru săvîrşirea altor fapte cu caracter penal. Impresionantă e pledoaria apărării (avocat : ŞTEFANIA TRIFULESCU). Fără floricele oratorice, ea trece în re­vistă viaţa tînărului de 24 de ani ajuns pentru a treia oară în boxa acuzaţilor, astăzi autorul unei fapte atît de grave cum e omorul, fie el şi prin imprudenţă. A avut o viaţă obişnuită pînă cînd a încăput sub influenţa concubinei şi a anturajului său nefast, în care s-a de­prins cu darul beţiei. Chiar în ziua ac­cidentului, părtaşi la chef i-au fost ru­dele (oficiale sau presupuse). La o mă­tuşă s-a întîlnit cu unchiul Petrache loan Poenaru (Continuare in pag. a III-a) I­­. Veşti de la D. R. T. A. NOI TRASEE DE AUTOBUZE INTRE BUCUREŞTI ŞI LOCALITĂŢILE A­­PROPIATE Incepînd de astăzi, au fost date in exploatare noi trasee de autobuze, care asigură legătura Capitalei cu Videle (plecarea ora 8), Negreni (ple­carea ora 15), Drăghineşti (plecarea ora 16), Obedeni (plecarea ora 16.30) şi Brăniştari (plecări la orele 4 şi • MARŢI 5 martie, ora 18, in ca­drul Clubului tinerilor prieteni ai muzicii, la magazinul „Muzica­ din cal. Victoriei nr. 41, va avea loc o manifestare „Pagini de muzică con­temporană“. Interpretează tineri so­lişti (Cornelia Angelescu, Dan Muşe­­tescu, D. Burbucan, Sever Tipei, Virgil Frîncu), prezintă criticul de artă Grigore Constantinescu. VITRINA FILMULUI DE SCUN­T METRAJ In cadrul tradiţionalului program de scurt-metraje din producţia origi­nală, prezentat la fiecare început de lună de către cinematograful „Tim­puri Noi“, semnalăm cititorilor noş­tri titlurile înscrise în săptămîna vi­itoare pe afişul sălii : Atenţie ciu­perci de D. Dădărnat, Cîntece In lemn de Pavel Constantinescu, Cam­pionatul mondial de lupte, înscris pe peliculă de Eugen Popiţă, Orizont ştiinţific nr. 1 şi — supliment pentru copii — cea mai recentă parte a se­rialului „Năică” al regizoarei Elisa­­beta Bostan . Năică pleacă la Bucu­reşti, din 18). Cursele respective pornesc autogara Filaret. SE EXTINDE SISTEMUL DE TA­XARE DE CĂTRE ŞOFERI Biletele de călătorie pe direcţiile Ploieşti, Baloteşti şi Turnu Măgurele, incepînd de astăzi, vor fi eliberate de către şoferii autobuzelor care deser­vesc aceste linii. Acţiunea va fi ex­tinsă în continuare pe toate liniile de transport auto şi în toate autogările. • AZI, la ora 28, Teatrul „L. S. Bulandra« prezintă, la sala din bd. Schitu Măgureanu nr. 1, premiera Iulius Cezar de W. Shakespeare. Di­recţia de scenă aparţine lui Andrei Şerban. Decorurile au fost create de Liviu Ciulei, costumele de Ovidiu Bubulac. Interpretează : Victor Re­­bengiuc, Gheorghe Ghiţulescu, E­­mmerich Schăffer, Ştefan Iordache, Gina Patrichi, Ana Negreanu, Puiu Hulubei, Ion caramitru, Virgil Ogă­­şanu, Dumitru Onofrei, Adrian Geor­­gescu şi alţii. • Ammnată de mai multe stagiuni, opereta modernă , „MY FAIR LADY", de Loewe, va vedea In sfirşit lu­mina rampei la Teatrul de operetă, in interpretarea lui Ion Dacian, Mir­­cea Nemens, Cleopatra Metidoneanu, Adriana Codreanu. Mai sunt prezenţi Nae Roman, George G­roner, Tibe­­riu Simionescu, Constantin Drăghici etc. • AZI, la ora 13, centrala din ca­lea 13 Septembrie a fost conectată la serviciul telefonic Interurban au­tomat. Astfel abonaţii ale căror nu­mere de apel Încep cu cifrele 31 şi respectiv 71, beneficiază şi el de po­sibilitatea de a efectua convorbiri Interurbane directe cu abonaţii din Braşov şi localităţile de pe litoral, fără a apela la 09. • LUCRĂRI PRACTICE In la­boratorul de naturale la şcoala generală de 8 ani nr. 194. Pro­fesorul Florin Vrancea explicind elevilor clasei a V-a loc ca :­alga verzi. • Săptămîna viitoare, între 7 şi 9 martie, în amfiteatrul Insti­tutului de cercetări zootehnice din str. Dr. Staicovici nr. 63, va avea loc o sesiune ştiinţifică a institutului. Cuvîntul de deschi­dere va fi rostit de prof. dr. do­cent V. Gligor. Cercetătorii Insti­tutului vor prezenta 25 de refe­rate şi 27 de comunicări. § I g i I I • Capitala Portugaliei emigrate • Marşul asupra suburbiilor Champigny-ului • Descurcăreţii R­EPORTERUL ziaru­lui parizian „Le Figaro“ l-a ales pe Manuel Joaquin drept prototip. Născut la Co­­vois, sat în apropiere de Coimbra, Joaquin face parte din categoria zeci­lor de mii de portughezi care-şi părăsesc anual vetrele in căutare de lu­cru. El face parte din grupul celor pe care zia­rul „Combat“ ii consideră că „au parte de înghesui­­rea In bidonville-uri, in pivniţe igrasioase, cite patru-cinci într-o came­ră“, din grupul acelora, remarcă acelaşi ziar, „că­rora le revin muncile cele mai penibile, în me­diile cele mai insalubre, cele mai periculoase“. Despre ei povestea şi fil­mul „O salto“ realizat anul trecut de Christen de Chalonge, film care de­scria viaţa tragică a emi­granţilor portughezi. Dar să revenim la Ma­nuel Joaquin. El, ca alte mii de compatrioţi ai săi, a ajuns în urmă cu patru ani în Franţa, la Cham­­pigny-sur-Marne. Ce îi atrage pe portu­ghezi în regiunea care a căpătat denumirea de „capitala Portugaliei emi­grate“ ? Cu timpul s-a format aici o colonie de citeva mii de portughezi. Ca şi predecesorii săi, Joaquin a regăsit la Champigny ceva din at­mosfera de acasă : limba, obiceiul și poate chiar niscai rude. înstrăinarea i se pare astfel ceva mai (Continuare In pag. a IV-a) ■ I I S I 9 H ■ K? Un bidonville dispare, apar micro-bidonville-uri

Next