Informatia Bucureştiului, martie 1968 (Anul 15, nr. 4523-4548)
1968-03-01 / nr. 4523
1 PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI VA ! INFORMAŢIA ZIAR Al COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREŞTI AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI Anul XVI Nr. 4523 4 PAGINI 30 BANI Vineri 1 martie 1968 Constituirea Consiliului sindical al municipiului București In ziua de 28 februarie a avut loc plenara lărgită a Consiliului Coral București al d.G.S.R. Pornind de la hotărîrile adoptate de recenta pilenară a Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor privind structura și formele de organizare ale organelor sindicale teritoriale* In concordanţă cu măsurile de Îmbunătăţire a organizării administrativ-teritoriale a ţării* plenara a adoptat unele măsuri organizatorice şi a stabilit ca organul sindicatelor din Capitală să activeze in continuare sub denumirea de Consiliul sindical al municipiului Bucureşti. La plenară a participat tov. Virsli Cazacu, secretar al Comitetului municipal Bucureşti a£ P.C.R. Ieri, 29 februarie* au avut loc plenarele lărgite pentru constituirea consiliilor sindicale ale sectoarelor 1 și 4 ale municipiului București. Cursuri de perfecţionare In matematică mecanică Azi au Început Înscrierile pentru cursurile postuniversitare de Informatică ce se vor deschide la 18 martie, la Facultatea de matematicămecanică a Universităţii Bucureşti. Cursurile vor avea durata de doi ani şi pot fi urmate de absolvenţii facultăţii, indiferent de secţia de specializare pe care au urmat-o. Aceste cursuri urmăresc să asigure cadre necesare muncii de programare automată a calculatoarelor electronice , înscrierile se fac până in ziua începerii cursurilor. • Filme şi diapozitive pentru elevi Ministerul Involfdmentului a comandat studioului *, Alexandru Sahia" citeva filme pe teme de educaţie estetică. Printre acestea se număra şi filmul color realizat recent, „Desenul şi pictura după natură“, care prezintă într-un limbaj accesibil şi convingător drumul spre arta penelului. Studioul „Animafilm“ a realizat trusa de diapozitive color „Copiii desenează“, care conţine 40 de desene ale unor copii între I şi II ani. In condiţiile actuale ale economiei noastre, cînd complexitatea producţiei creşte extrem de mult, normarea pe baze ştiinţifice a muncii capătă dimensiuni şi semnificaţii deosebite. Normele trebuie astfel elaborate incit să constituie un adevărat etaion de măsurare a muncii, să reflecte cit mai fidel cantitatea de muncă reală, necesară pentru executarea unei lucrări sau Îndeplinirea unei funcţii, ln care scop ele trebuie să fie stabilite pe bază de studii şi măsurători, efectuate asupra proceselor tehnologice şi de muncă raţional organizate. Fără îndoială că în multe Întreprinderi normele de muncă sunt elaborate şi aplicate ţinind seama de aceste condiţii, fapt ce a permis stabilirea unor măsuri de îmbunătăţire a soluţiilor constructive adoptate ln proiectele de execuţie* a tehnologiei de execuţie a lucrărilor, stabilirea unor sarcini de plan corespunzătoare capacităţii de producţie a fiecărui loc de muncă, folosirea eficientă a acestor capacităţi şi a timpului de lucru, cit şi generalizarea metodelor avansate în muncă. Toate acestea s-au concretizat în final la creşterea efectivă a productivităţii muncii şi In asigurarea unei salarizări In concordanţă cu activitatea depusă. Din analizele efectuate In ultima vreme a rezultat, Insă, că Intr-o serie de Întreprinderi normele de muncă nu au ţinut In toate cazurile pasul cu ritmul de introducere a tehnologiei moderne şi de înzestrare tehnică a întreprinderilor* cu Îmbunătăţirile aduse organizării procesului de producţie şi cu creşterea calificării cadrelor. Acest lucru se reflectă in existenţa unor deosebiri foarte mari ale nivelului de îndeplinire a normelor de muncă în acord intre diferitele sectoare de producţie, dar mai ales intre întreprinderi. De exemplu, în întreprinderile aparţinind Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini, în trim. XI 1967, acest indice a variat de la 105,1 la sută la întreprinderea de piese radio şi semiconductori-Băneasa şi 147,6 la sută la uzina „Feroemail“ Ploieşti. Asemenea decalaje se întrlnesc şi între întreprinderile din alte ramuri. Extrem de vizibile sunt deosebirile în îndeplinirea normelor în cadrul aceleiaşi întreprinderi pe secţii, meserii sau genuri de lucrări. Astfel, în luna septembrie 1967, frezorii de la uzina „Autobuzul“ au depășit normele cu circa 170 la sută, iar strungarii cu 200 la sută. Toate acestea arată că normele de muncă nu sunt echilibrate între ele, neavînd în toate cazurile motivarea tehnică necesară, deși de cele mai multe ori sunt raportate ca norme tehnice. Desigur, criteriul principal de apreciere a calității normelor nu-l constituie nivelul îndeplinirii lor, ci compararea condițiilor tehnico-organizatorice care s-au avut în vedere la stabilirea normelor cu cele existente in prezent, faptul dacă aceste norme reprezintă un adevărat etalon de măsură a muncii, cât şi modul în care folosirea lor se concretizează într-o creştere simţitoare a productivităţii muncii. Să examinăm, din acest punct de vedere, citeva din cauzele care au determinat creşterea în mod neechilibrat a normelor între diferite sectoare de producţie de la o perioadă la alta. Analizele efectuate în întreprinderi au arătat că normele raportate ca tehnice d in majoritatea lor nu au această calitate, intrucit nu exprimi corect cantitatea de muncă reală necesari pentru executarea lucrărilor. Principala cauză constă în faptul că în multe cazuri astfel de norme sunt stabilite prin apreciere, fără să aibă la bază NORMAREA - atribut al organizării ştiinţifice a producţiei şi a muncii o Strada M văzută de MINAI STOIAN Ă bucur, sincer, pentru dumneata, stimată cititoare: astăzi ai fost obiectul atenţiei generale (scriu „ai fost", deoarece îmi închipui că, la ora la care parcurgi aceste rînduri, faptul e consumat). Ce mărţişor ai primit ? O inimă străpunsă (înfocată declaraţie de dragoste ştanţată în duble de email roşu, suprapus) ? O băncuţă cu spetează (aluzie duioasă la , apropiata vîrstă a ieşirii la pensie) ? Un cîntarcu talgere minuscule (dar în care, cine ştie, pot fi cîntarite sentimente mari, inepuizabile) ? Un vaporaş cu prora cu o unghie sidefată (angajament subînţeles pentru viitoarea excursie, din vară, cu O.N.T.-ul) ? Oricum ar fi, orice-ar simboliza, mărţişorul era la fel de binevenit ca primăvara, ca păsările că O agendă a realizărilor UGEGOM In pavilioanele C şi D ale Expoziţiei realizărilor economiei nationale, din Piata Scinteii nr. 1, s-a deschis o expozitie consacrată succeselor obţinute in ultimul timp de cooperaţia meşteşugăreasca din tara noastră. Sunt expuse peste 4 500 de produse aparţinând unui număr de circa 150 de cooperative. Prilejuită de cel de al IV-lea Congres al UCECOM, expoziţia constituie o excelentă carte de vizită pentru cei 154 000 de cooperatori din reţeaua meşteşugărească. O carte de vizită pe care se află înscrise o mulţime de realizări meritorii. Expoziţia debutează cu circa 150 de modele de confecţii Şi tricotaje de comandă. Caracteristicile lor dominante : eleganţa deosebită şi linia modernă in execuţie, însuşiri Intilnice şi in „sala" rezervată obiectelor din piele (încălţăminte, marochinărie etc.). De altfel, ştiţi care este ponderea acestei ramuri ln totalul producţiei UCECOM ? 12,9 la sută. Şi o altă întrebare : ştiţi Inelte ţări exportă UCECOM mobilier, covoare, articole de artă populară şi artizanat . Iată răspunsul : nu peste 30. Expoziţia consemnează la acest capitol rezultatele strădaniilor unor iscusiţi meşteşugari la ceramică, lemn şi fier forjat, ale autorilor unor splendide costume naţionale, covoare executate cu migală etc. ete. Alte puncte de atracţie la expoziţie : încălzitorul de apă şi calorifer tip „Simun“ (Tehnometallca), stafii de radioamplficaţii şi Interfon pentru întreprinderi (Radioprogres) , linie de călcat cămăşi (Electrobobinajul), maşină industrială de spălat rufe (Electrometal Ploieşti), remorca tip minor (Precizia Arad) şi multe altele. meteorologic Institutul meteorologic comunică : Azi, la ora 8, în Bucureşti, temperatura aerului a fost de 0 grade. Maxima de ieri un aer a fost de 6 grade, iar minima din cursul nopţii de minus 1 grad. Timpul probabil de mline . Vreme schimbătoare cu cerul temporar noros, favorabil ninsorii trecătoare. Vânt potrivit cu Intensificări trecătoare din est. Temperatura minimă va fi cuprinsă între minus 3 şi minus 1 grad, iar maxima între 4—6 grade. 4500 EXPONATE De fapt, 31-B-5918 este numărul de circulaţie al unei autobasculante care, datorită unor împrejurări anormale, a devenit instrumentat crimei judecate cu trei zile in urmă într-una din sălile autobazei „Alexandria“ a întreprinderii de utilaj transport Bucureşti. Să pătrundem in sala de judecată. Asistenta este formată din citeva sute de foşti colegi ai omului din boxă, şoferi la aceeaşi întreprindere. Secretarul de şedinţă dă citire actului de acuzare : „Inculpatul STANA ION, domiciliat în Bucureşti, str. Luca Craioveanu nr. 41, este acuzat că în ziua de 25 octombrie 1987, orele 19.38, comlucînd autobasculanta nr. 31—B—5918, proprietatea I.U.T., a accidentat mortal pe Badea Floarea, în vîrstă de 44 ani, salariată la Industria iutei — București, după care a fugit de la locul accidentului spre a se sustrage urmăririi şi răspunderii penale“. Din rechizitoriul procurorului, declaraţiile martorilor, ale inculpatului şi din pledoaria apărătorului, în faţa tuturor celor prezenţi se reconstituie tragica scenă , în timp ce ţesătoarea Badea Floarea încerca să traverseze strada, după ce a coborît din tramvaiul 8, oprit în statia terminus de pe calea Ferentari. Vasile M. Popescu doctor in economie (Continuare In pag. a III-a) MĂRŢIŞOR lătoare reîntoarse cu punctualitatea lor ancestrală, ca un salut — fie oricît de simplu — adresat la timp şi celui căruia i se cuvine de drept. Fără doar şi poate, valoarea obiectului contează mai puţin pentru primitor. GESTUL CONTEAZĂ ! Şi dacă din întîmplare, stimate cititor, ai uitat să-l faci, luat cu treburile zilnice, cu grijile fireşti, primeşte discret modestul semn pe care ţi-l fac acum, cu ochiul, de-aici, din pagina tipărită, şi fugi de cumpără degrabă... mărţişorul dumitale. Repet: nu valoarea contează — zece lei sau o sută de lei — ci GESTUL (cu majusculele sensibili- - tăţii care, vai ! s-o recunoaştem între noi, băr- baţii, uneori ne mai şi lipseşte). La fiecare colţ de stradă, o lume de basm şi de poezie te îmbie, te aşteaptă de zile în şir. Nu înţelege din toate acestea c-aş fi ridicat cumva arătătorul în aer, moralizator. Intr-o asemenea zi — gong! debutul primăverii — nici măcar jurnalistul n-are chef să supere pe careva. De altfel e şi foarte grăbit: ocupat cu scrisul „Străzii“ de faţă, n-a avut răgazul să aleagă un mărţişor, cum se cuvine... Aşa că, în pas alergător, coboară scările şi... la revedenţ}. Ne întîlnim în colţ, chiar acum, dragă cititorule. La mârţişoare —i*vf*r ~ *r CARICATURA ZILEI da A. Poeh Fără cuvinte • ULTIMELE ȘTIRI SPORTIVE • Fruntașele campionatului de hochei al Uniunii Sovietice au reintrat in întrecere. T.S.K.A. Moscova a dispus cu 5—1 de Aripile Sovietelor Moscova (pentru învingători au marcat Moiseev, Petrov, Firsov, Vikulov si Blinov), iar Spartak Moscova a întrecut cu 6—3 pe Sibir Novosibirsk (pentru ciştigători au marcat Starsinov 2, Iaroslavţev, Zimin, Fomenkov şi Martiniuc). • La Milano, in „Cupa campionilor europeni“ la baschet masculin, Simmenthal Milano a învins cu 75—60 (43—40) pe Zadar (Iugoslavia), calificindu-se in semifinale. După șase etape, lider al clasamentului Turului ciclist al Sardiniei este belgianul Eddy Merckx, urmat la 7'28” de Italianul Luciano Armani. PRIMIREA DE CĂTRE TOVARĂŞUL DOTAT CEAUŞESCU, PREŞEDINTELE CLUI DE STAT, A ŞEFILOR CRETELOR DIN ROMÂNIA Joi la amiază, preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, a primit, la Palatul Consiliului de Stat, în audienţă de prezentare, pe şefii Cultelor din ţara noastră. La solemnitate au luat parte preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, vicepreşedinţii Consiliului de Stat, Emil Bodnaraş şi Ştefan Peterfi, secretarul Consiliului de Stat, Constantin Stătescu, şi şeful Departamentului Cultelor, Dumitru Dogaru. Au fost prezenţi Justinian Marina, patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, însoţit de Justin Moisescu, arhiepiscop al Iaşilor şi mitropolit al Moldovei şi Sucevei, Mlădia Nicolae, arhiepiscop de Alba Iulia şi Sibiu şi mitropolit al Ardealului, Firmilian Marin, arhiepiscop al Craiovei şi mitropolit al Olteniei, Nicolae Corbeanu, arhiepiscop al Timişoarei şi Caransebeşului şi mitropolit al Banatului, Antim Nica Tîrgovişteanul, episcop, vicar patriarhal, Visarion Ploieşteanul, episcop, vicar patriarhal, Marton Aron, episcop romano-catolic de Alba Iulia, însoţit de Huber Iosif, consilier al episcopiei romano-catolice de Alba Iulia, Francisc Augustin, conducătorul arhiepiscopiei romanocatolice din Bucureşti, însoţit de Bertalan Blaziu, consilier al arhiepiscopiei romano-catolice Bucureşti, Petru Pleşca, episcop romano-catolic şi provicar al arhiepiscopiei de Bucureşti; Nagy Iuliu, episcop al episcopiei reformate Cluj, însoţit de Tokes Ştefan, consilier al episcopiei reformate Cluj; Papp Ladislau Iosif, episcop al episcopiei reformate Oradea, însoţit de Santha Paul, vicarul episcopiei reformate Oradea, Binder Hermann, vicar al episcopiei evanghelice de conte(Agerpres) (Continuare in pag. a IV-a) Caracterul şi dispoziţiile morale ale omului se înfăptuiesc după cum izbuteşte societatea unei anumite epoci şi a unui anumit loc să le formeze. Educaţia, cultura, mediul sunt acelea care modelează, dau consistenţă şi fixează definitiv capacitatea individului de a deveni o fiinţă colectivă, utilă şi plăcută comunităţii în care trăieşte. Tineretului de azi i se oferă, la noi, posibilităţi şi forme diverse de a-şi satisface dorinţa de cultură, artă, distracţie, informaţie în cele mai variate domenii. Datorită cărţilor, radioteleviziunii, discului, manifestărilor dramatice şi muzicale, contactului cu unele piscuri ale culturii româneşti şi străine, exigenţele lui sporesc, receptivitatea sa se adînceşte. Greşesc, aşadar, aceia care îşi închipuie că, in relaţiile cu tineretul, oricine are un gind oarecare (chiar dacă nu tocmai precis), o calificare de vreun fel (chiar dacă nu prea lămurită), este bun să-i „lumineze“ pe adolescenţi, să-i educe. De asta se mai intîmplă ca la solicitările diverselor instituţii, şcoli, cluburi sau organizaţii de tineret să fie recomandaţi oameni care nu sunt în măsură să înţeleagă, să orienteze, să dea pildă celor ce au nevoie de el. Aflu că, deunăzi, la un liceu din Capitală, la invitaţia făcută de corpul profesoral şi de elevii din ultimele clase, a venit unul dintre poeţii noştri cu o bogată operă. Ascultînd producţiile literare ale tinerilor, el a găsit tonul intim spre a-i încuraja, îndruma, lămuri, ferindu-se de tot VÂRSTA POEZIEI ce ar fi putut afecta delicatul lor gust, nefixat incă suficient. Impresia pe care a trezit-o intre elevi a fost stima şi admiraţia ; ei au intuit bucuria, chiar surpriza lul, descoperind in încercările lor poetice versuri sincere şi curajoase. Acordul final al Intilnirii ar fi fost din cale-afară de armonios dacă, intre „observatorii “ veniţi din afară la cenaclul şcolar, nu s-ar fi aflat şi o poetă. Ii spun poetă, fiindcă astfel s-a recomandat singură elevilor, care o priveau cu ochii la început mari, apoi măriţi, în cele din urmă stupefiaţi. Pentru ei George Sbârcea (Continuate in pag. a III-a) înapoierea de la Budapesta a delegaţiei Partidului Comunist Român Azi dimineaţă s-a înapoiat în Capitală delegaţia Partidului Comunist Român, alcătuită din tovarăşii Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., şi Mihai Dalea, secretar al C.C. al P.C.R., care a participat la Intîlnirea consultativă a partidelor comuniste şi muncitoreşti de la Budapesta. La sosire, pe aeroportul Băneasa, delegaţia a fost întîmpinată de tovarăşii Chivu Stoica, Leonte Răutu, Virgil Trofin, de membri ai G.G. al P.C.R., activişti de partid. Erau de faţă József Vince, ambasadorul R. P. Ungare la Bucureşti şi membri ai ambasadei. (Agerpres). 1II III i Sin ■'!'!■ "■" ■i'IB1.. ■ Cronică judiciară autobasculanta condusă de Stana Ion a zdrobit-o. Moartea a fost instantanee. PUTEA FI EVITAT ACEST ACCIDENT SOLDAT CU STINGEREA UNEI VIEŢI OMENEŞTI, CU DISTRUGEREA ALTEIA ŞI CU ÎNTREG CORTEGIUL DE NENOROCIRI CARE S-A ABATUT ASUPRA FAMILIILOR VICTIMEI ŞI CRIMINALULUI DE LA VOLAN 7 Procurorul : Răspunsul e unul singur şi fără putinţă de tăgadă : DA ! Putea fi evitat.. ...DACA : ...Şoferul ar fi respectat acea regulă elementară a omului de la volan care îl obligă ca, atunci cînd un tramvai se află într-o staţie fără loc de refugiu pentru pietoni, să oprească autovehiculul la minimum 5 metri In urma tramvaiului . ...Stana Ion nu s-ar fi aflat după o noapte de chef, continuat şi în ziua următoare. Aşa se face că s-a urcat la volan cu reflexele alterate de alcool şi, In ultimul moment, cînd accidentul putea fi evitat, în loc să apese pe frînă a apăsat pe accelerator. DACA...“ Se dă cuvîntul jurisconsultului Întreprinderii căreia II aparţine maşina. I. PAPAZOLESCU : — Punem concluzii de scoatere din cauză a Întreprinderii (apărută In proces ca parte civilă răspunzătoare material n.n.) pentru că Inculpatul a sustras maşina din garaj şi timp de trei zile a întrebuinţat-o în interes personal, făcînd transporturi la diferiţi, cetăţeni şi însuşindu-şi contravaloarea acestora. O astfel de pledoarie lasă un gust amar întregii asistenţe, cunoscîndu-se faptul că attt şeful de coloană cît şi cel de garaj habar nu au avut că maşina lipsea din autobază pînă în momentul cînd s-a produs accidentul. Iată cum, în loc să ceară să se ia măsuri pentru sancţionarea celor care au executat un control superficial (dacă l-au executat?), asupra şoferilor din subordine şi asupra autovehiculelor, jurisconsultul (ne-ar mira să fi vorbit fără avizul conducerii întreprinderii), caută să-i scoată basma curată, să absolve întreprinderea de 31 - B - 5918 orice răspundere. Eforturile sale sunt însă zadarnice. Dacă e adevărat că șoferul stana e cel care a comis omorul prin imprudenţă, nu e mai puţin adevărat că, într-un fel sau altul, complicii lui morali sunt şi cei care i-au încredinţat maşina şi nu numai el. Afirmaţia este atestată şi de Judecătoarea ŞTEFANIA SOBIESCHI, preşedinta completului de judecată respectiv, căreia i-am solicitat părerea, a doua zi după proces1: — Stana Ion a fost angajat fără o verificare prealabilă, obligatorie, sub toate aspectele , din punct de vedere profesional, social și moral. De aceea nu s-a cunoscut că sub toate aceste aspecte Stana nu corespundea exigențelor pretinse unui conducător auto căreia permitîndu-i-se accesul la volan i se acordă implicit și încrederea că nu va periclita viata oamenilor de pe stradă. Nimeni n-a cunoscut că Stana a mai suferit două condamnări penale (pentru furt în dauna avutului obştesc), că a căzut in patima alcoolului şi că duce o viaţă imorală (chiar In momentul accidentului in cabina autobasculantei pe care o conducea se afla şi concubina sa, Petrache Constanţa, în compania căreia chefuise pînă atunci). Mai mult decit atît , în timp ce, şeful serviciului personal şi conducătorul unităţii îşi puneau avizul pentru angajarea noului şofer, Stana se afla în cercetarea organelor de miliţie pentru săvîrşirea altor fapte cu caracter penal. Impresionantă e pledoaria apărării (avocat : ŞTEFANIA TRIFULESCU). Fără floricele oratorice, ea trece în revistă viaţa tînărului de 24 de ani ajuns pentru a treia oară în boxa acuzaţilor, astăzi autorul unei fapte atît de grave cum e omorul, fie el şi prin imprudenţă. A avut o viaţă obişnuită pînă cînd a încăput sub influenţa concubinei şi a anturajului său nefast, în care s-a deprins cu darul beţiei. Chiar în ziua accidentului, părtaşi la chef i-au fost rudele (oficiale sau presupuse). La o mătuşă s-a întîlnit cu unchiul Petrache loan Poenaru (Continuare in pag. a III-a) I. Veşti de la D. R. T. A. NOI TRASEE DE AUTOBUZE INTRE BUCUREŞTI ŞI LOCALITĂŢILE APROPIATE Incepînd de astăzi, au fost date in exploatare noi trasee de autobuze, care asigură legătura Capitalei cu Videle (plecarea ora 8), Negreni (plecarea ora 15), Drăghineşti (plecarea ora 16), Obedeni (plecarea ora 16.30) şi Brăniştari (plecări la orele 4 şi • MARŢI 5 martie, ora 18, in cadrul Clubului tinerilor prieteni ai muzicii, la magazinul „Muzica din cal. Victoriei nr. 41, va avea loc o manifestare „Pagini de muzică contemporană“. Interpretează tineri solişti (Cornelia Angelescu, Dan Muşetescu, D. Burbucan, Sever Tipei, Virgil Frîncu), prezintă criticul de artă Grigore Constantinescu. VITRINA FILMULUI DE SCUNT METRAJ In cadrul tradiţionalului program de scurt-metraje din producţia originală, prezentat la fiecare început de lună de către cinematograful „Timpuri Noi“, semnalăm cititorilor noştri titlurile înscrise în săptămîna viitoare pe afişul sălii : Atenţie ciuperci de D. Dădărnat, Cîntece In lemn de Pavel Constantinescu, Campionatul mondial de lupte, înscris pe peliculă de Eugen Popiţă, Orizont ştiinţific nr. 1 şi — supliment pentru copii — cea mai recentă parte a serialului „Năică” al regizoarei Elisabeta Bostan . Năică pleacă la Bucureşti, din 18). Cursele respective pornesc autogara Filaret. SE EXTINDE SISTEMUL DE TAXARE DE CĂTRE ŞOFERI Biletele de călătorie pe direcţiile Ploieşti, Baloteşti şi Turnu Măgurele, incepînd de astăzi, vor fi eliberate de către şoferii autobuzelor care deservesc aceste linii. Acţiunea va fi extinsă în continuare pe toate liniile de transport auto şi în toate autogările. • AZI, la ora 28, Teatrul „L. S. Bulandra« prezintă, la sala din bd. Schitu Măgureanu nr. 1, premiera Iulius Cezar de W. Shakespeare. Direcţia de scenă aparţine lui Andrei Şerban. Decorurile au fost create de Liviu Ciulei, costumele de Ovidiu Bubulac. Interpretează : Victor Rebengiuc, Gheorghe Ghiţulescu, Emmerich Schăffer, Ştefan Iordache, Gina Patrichi, Ana Negreanu, Puiu Hulubei, Ion caramitru, Virgil Ogăşanu, Dumitru Onofrei, Adrian Georgescu şi alţii. • Ammnată de mai multe stagiuni, opereta modernă , „MY FAIR LADY", de Loewe, va vedea In sfirşit lumina rampei la Teatrul de operetă, in interpretarea lui Ion Dacian, Mircea Nemens, Cleopatra Metidoneanu, Adriana Codreanu. Mai sunt prezenţi Nae Roman, George Groner, Tiberiu Simionescu, Constantin Drăghici etc. • AZI, la ora 13, centrala din calea 13 Septembrie a fost conectată la serviciul telefonic Interurban automat. Astfel abonaţii ale căror numere de apel Încep cu cifrele 31 şi respectiv 71, beneficiază şi el de posibilitatea de a efectua convorbiri Interurbane directe cu abonaţii din Braşov şi localităţile de pe litoral, fără a apela la 09. • LUCRĂRI PRACTICE In laboratorul de naturale la şcoala generală de 8 ani nr. 194. Profesorul Florin Vrancea explicind elevilor clasei a V-a loc ca :alga verzi. • Săptămîna viitoare, între 7 şi 9 martie, în amfiteatrul Institutului de cercetări zootehnice din str. Dr. Staicovici nr. 63, va avea loc o sesiune ştiinţifică a institutului. Cuvîntul de deschidere va fi rostit de prof. dr. docent V. Gligor. Cercetătorii Institutului vor prezenta 25 de referate şi 27 de comunicări. § I g i I I • Capitala Portugaliei emigrate • Marşul asupra suburbiilor Champigny-ului • Descurcăreţii REPORTERUL ziarului parizian „Le Figaro“ l-a ales pe Manuel Joaquin drept prototip. Născut la Covois, sat în apropiere de Coimbra, Joaquin face parte din categoria zecilor de mii de portughezi care-şi părăsesc anual vetrele in căutare de lucru. El face parte din grupul celor pe care ziarul „Combat“ ii consideră că „au parte de înghesuirea In bidonville-uri, in pivniţe igrasioase, cite patru-cinci într-o cameră“, din grupul acelora, remarcă acelaşi ziar, „cărora le revin muncile cele mai penibile, în mediile cele mai insalubre, cele mai periculoase“. Despre ei povestea şi filmul „O salto“ realizat anul trecut de Christen de Chalonge, film care descria viaţa tragică a emigranţilor portughezi. Dar să revenim la Manuel Joaquin. El, ca alte mii de compatrioţi ai săi, a ajuns în urmă cu patru ani în Franţa, la Champigny-sur-Marne. Ce îi atrage pe portughezi în regiunea care a căpătat denumirea de „capitala Portugaliei emigrate“ ? Cu timpul s-a format aici o colonie de citeva mii de portughezi. Ca şi predecesorii săi, Joaquin a regăsit la Champigny ceva din atmosfera de acasă : limba, obiceiul și poate chiar niscai rude. înstrăinarea i se pare astfel ceva mai (Continuare In pag. a IV-a) ■ I I S I 9 H ■ K? Un bidonville dispare, apar micro-bidonville-uri