Informatia Bucureştiului, iulie 1968 (Anul 15, nr. 4625-4647)

1968-07-01 / nr. 4625

is 1­1­1­1 I 1 I­I I 1 1 I­ I • Cu patru zile înainte de termen INDUSTRIA CAPITALEI ŞI-A ÎNDEPLINIT PLANU­L PRO­­DUCŢIEI GLOBALE PE SEMESTRUL I 1s După datele centralizate la Direcţia municipală de statis­tică, industria Capitalei şi-a în­deplinit cu 4 zile înainte de ter­men planul producţiei globale pe semestrul I şi cu 3 zile mai devreme pe cel al producţiei marfă vîndută şi încasată. Printre unităţile care au obs® Azi dimineaţă, a părăsit Ca­pitala delegaţia de primari ai Uniunii oraşelor din R.F. a Ger­maniei, condusă de prof. dr. Willy Brundert, primar general al oraşului Frankfurt pe Main, preşedintele uniunii, care, la in­vitaţia comitetului executiv al­ Consiliului popular al municipiu­lui Bucureşti a făcut o vizită în ţara noastră. La plecare, pe aeroportul Bă­­neasa, au fost prezenţi Dumitru Popa, primarul general al Capi­talei, membri ai Comitetului Exe­cutiv al Consiliului popular al municipiului Bucureşti. A fost de faţă Erich Stratling, ambasadorul R.F. a Germaniei la Bucureşti. (Agerpres) • PREZENŢE ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE Bl Ieri, împreună cu un grup de ingineri specialişti de la Co­mitetul de Stat al Apelor, a plecat în Republica Federală a Germaniei prof. dr. Ilie Arde­lean, membru corespondent al Academiei. In cadrul acţiunii organizate de „Inter Nationes“, specialiştii români vor efectua studii şi cercetări privind polua­rea apei şi a aerului, vor vizi­ta institute şi laboratoare de cer­cetare în acest domeniu. • La sed­iul agenţiei O.N.T. din bd. Republicii 4 se pot obţine bi­lete la odihnă şi tratament pen­tru lunile iulie şi august, într-o serie de staţiuni mai puţin cu­noscute de bucureşteni dar foarte apreciate de cei care le vizitează. Printre acestea se află Vîlcele, Covasna, Malnaş Băi, Balvanyoşi, Itucăr şi Cobiliţa.­­ La hotelurile din Mamaia se găsesc locuri disponibile, pentru 12 zile, cu plecarea la 3 iulie. ţinut cele mai substanţiale spo­­­­ruri de producţie, se numără­­ uzinele „Vulcan“, „Timpuri noi“,­­ „Danubiana“, „Neferal“, între- fi prinderile „Anticoroziv“, „Ga- 5 lenica“, „Getica“, Uzina de pom­­fi pe, ICECHIM-Dudești, între- fi prinderea de prefabricate din B beton „Progresul“ și altele. 1 K 1­­ 1 I­I­I 1 I 1 1 I I I I 1 E 1 I i • ULTIMELE ȘTIRI SPORTIVE ® Aseară, în ultima etapă a „Cupei Italiei” la fotbal, s-au în­registrat rezultatele : Internazio­­nale — Torino 0—2 ; Bologna — Milan 2—1. Trofeul a revenit e­­chipei Torino.­­ Echipa vest-germană de fot­bal Allemania Aachen a jucat la Montevideo cu formaţia locală Na­cional. Gazdele au cîştigat cu l—i). p T—-»a •--l-r-Ur jor atleţilor americani pentru J.O., de la Los Angeles, Ron Whitney a cîştigat proba de 400 m garduri cu 49,5 (cea mai bună performan­ţă mondială a anului).­­ In finala turneului Internaţio­nal feminin de handbal de la Bel­grad, echipele U.R.S.S. şi Iugo­slaviei au terminat la egalitate : 13—13 (8—6). Pe locul I s-a clasat formaţia U.R.S.S. cu un punctaj general mai bun decît al Iugosla­viei (5 p din 3 meciuri faţă de 4 p din tot atîtea partide cite a acumulat Iugoslavia). I I 1 1 s I 1 i REVENIRI CEL MAI TÎNAR „LITORAL" BUCU­REȘTEAN Ieri s-a deschis, pe lacul Cernica, ştrandul cu acelaşi nume. încă din prima zi, noul loc de agrement a fost vizitat de peste 2000 de oameni. Ştrandul e deschis în tot cursul sap­­taminii. I 1 PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA ! INFORMA­TI­A ZIAR AL COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREŞTI AL P.CR. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI Anul XV -Nr. 4625 4 PAGINI 30 BANI „danubiana;­-O marcă de prestigiu in producţia de export 1 in 1968, anvelopele fabricate la uzina „Danubiana“ au fost exportate în 18 ţări de pe patru continente. Pe lingă planul de export stabilit iniţial la începutul anului, „Danu­biana" a acceptat, cu cîtva timp în urmă, cereri suplimentare însumînd 50 000 de anvelope, iar pentru se­mestrul care urmează — după o a­­. MAIeLCUIi*A­v­eţii! de direcţie, împreună cu colectivele secţiilor de producţie a făcut-o — uzina s-a angajat să majoreze pla­nul de export cu încă 30 000 de an­velope. — Documentele recentei pienare a Comitetului Central au avut un puternic ecou şi în rîndul salaria­ţilor noştri — ne spune dr. ing. TANASE VOLINTIRU, directorul general al uzinei. Am căutat, astfel, noi posibilităţi de mărire a pro­ducţiei şi le-am găsit. Principala noastră preocupare este să ne în­deplinim exemplar obligaţiile con­tractuale atît faţă de firmele de peste hotare, cit şi faţă de benefi­ciarii interni. Intr-adevăr, în primul semestru — după datele estimative — uzina şi-a depăşit cu aproximativ 50 la sută planul­ de livrări la export fără ca aceasta se. Afecteze îndepli­nirea la­ terfheh şi mu conniTSiile pre­văzute a contractelor cu unităţile din ţară. De altfel întreprinderea şi-a îndeplinit planul semestrial încă de la 21 iunie, iar pînă la sfîrşitul lunii Mihai Macarie (Continuare in pag. a 3-a) Vedere generală din secţia pieselor de vulcanizare a anvelopelor pentru camioane. auto­ • O nouă cursă de avioane Bucureşti-Oradea­ ­ Incepînd de azi, 1 iulie, s-a pus în circulaţie o nouă cursă de avioane pe distanţa Bucureşti — Oradea. Avionul pleacă din Bucureşti la ora 11,25 şi soseşte la Oradea la 12,55, iar spre Bucureşti pleacă la ora 13,20, cu sosire pe Aeroportul Băneasa la ora 14:50, Cursa este deservită de avioane IL-14. Studenţi pe şantierele tineretului Răspunzînd chemării C.C. al U.T.C., studenţii bucureşteni au h­otărit să-şi dăruiască o parte din zilele vacanţei muncii voluntar-patriotice. Astfel, ieri şi azi, numeroşi studenţi au plecat să muncească pe ogoarele patriei, pentru recoltarea cerealelor păioase, a legume­lor şi fructelor. Tot azi au plecat spre şantierele naţionale ale tineretului de la Bumbeşti — Livezeni, Bucureşti — Pi­teşti etc, brigăzile studenţeşti care vor alcătui „schimbul 2“ al şantierelor. Alţi brigadieri-studenţi se pregătesc să por­nească spre şantierele de irigaţii din Balta Brăilei,­­Jegălia, Băneasa-Giurgiu, iar 400 de viitori ingineri şi-au expri­mat dorinţa să ajute la lucrările de construire a noului local al Institutului politehnic. CU PRILEJUL ÎMPLINIRII A 120 DE ANI DE LA REVOLUŢIA DIN 1848 ADUNAREA POPULARA DIN CAPITALĂ Stadionul Republicii, împodobit de sărbătoare, a fost sîmbătă seara martorul unei impresionante adu­nări populare consacrate aniver­sării a 120 de ani de la revoluţia de la 1848. Această adunare încu­nunează, ca un suprem omagiu, nu­meroasele manifestări de veneraţie, recunoştinţă şi preţuire care s-au desfăşurat în întreaga ţară faţă de cei ce aveau să aşeze, în toiul lup­telor revoluţionare, o piatră de ho­tar la începuturile istoriei moderne a poporului român Din scînteia aprinsă în Moldova, în Transilvania şi în Ţara Româ­nească s-au întins marile flăcări ale revoluţiei de la 1848, ce îşi fixase, printre nobilele-i obiective, eliberarea socială şi naţională, uni­tatea poporului român. „Furtuna mîntuirii“, cum o numea Alecu Russo, sau „minunata revoluţie ce va schimba faţa lumii“, cum o ca­racteriza Bălcescu, se întindea cu repeziciune, punînd stăpînire pe Bucureşti. Aici, in zilele dogori­toare ale lui iunie 1848, aproape treizeci de mii de locuitori ai Ca­pitalei, lucrători, tîrgoveţi, negus­­tori, şi ţărani din împrej­urimile ora­­şului, se revărsau, rîuri tumultuoa­se, pe podurile de peste Dîmboviţa, îşi făceau loc pe uliţele strimte, în­­dreptîndu-se spre cîmpia Filaretu- l­ui, numită de atunci Cîmpia Li­bertăţii. Cu toţii aveau în cuget s­imţir­i acelaşi rînd, aceleaşi ţe­luri­: jurăm­întul de credinţă faţă de programul revoluţiei adoptat la Islaz — constituţie dreaptă a ţării — şi recunoaşterea lui. Preluînd şi dezvoltînd tot ce a fost progresist şi înaintat în trecu­tul de luptă al poporului nostru, Partidul Comunist Român mobili­zează toate energiile ţării pentru creşterea avuţiei naţionale, pentru a asigura fiecărui cetăţean al pa­triei noastre — român, maghiar, german sau de altă naţionalitate — posibilităţile deplinei afirmări. Ca şi acum 120 de ani, pe cîmpia Filaretului, la adunarea de pe sta­dionul Republicii au venit peste 30 000 de cetăţeni. Ei fac o primire entuziastă conducătorilor de partid şi de stat. In tribuna oficială iau joc tovarăşii Nicolae Ceauşescu, cu soţia, Ion Gheorghe Maurer, cu so­ţia, Emil Bodnaraş, Paul­ Niculescu- Mizil, cu soţia, Virgil Trofin, cu soţia, Ilie Verdeţ, cu soţia, membri şi membri supleanţi ai Comitetului Executiv al C.C al P.C.R., vicepre­şedinţi ai Consiliului de Stat şi ai Consiliului de Miniştri. Răsună solemn acordurile imnu­lui de stat al Republicii Socialiste România. Tovarăşul Dumitru Popa, membru supleant al Comitetului Executiv al G.G. al P.G.R., prim-se­­cretar al Comitetului municipal Bucureşti al P.C.R., primarul gene­ral al Capitalei, rosteşte cuvîntul de deschidere a adunării. Primit cu aplauze puternice de miile de participanţi la această grandioasă manifestare ia cuvîntul tovarăşul Nicolae Ceauşes­cu. C­uvîntarea a fost subliniată de vii şi îndelungate aplauze. Pe marele stadion, transformat într-o uriaşă scenă, prinde să se depene bogata istorie a neamului nostru. Participanţii la spectacol devin pentru o oră, martori ai unor nemuritoare fapte de vitejie în apă­rarea pămîntului strămoşesc. Se în­făţişează o adevărată carte deschisă a evenimentelor măreţe ce s-au succedat de-a lungul existenţei mi­lenare a poporului român, care au fost momente de seamă ale istoriei naţionale. Manifestarea a fost radiotelevi­zată. 1­s Is I 1­1­I I­n plină vară, sîmbăta după­­amiază şi duminica, grădinile­­restaurant, ca şi unităţile de alimentaţie publică din diferite locuri de agrement, sunt mult mai căutate decît în restul săptămînii. Firesc este ca pentru a face faţă, în bune condiţiuni, solicitărilor spo­rite, întreaga reţea a alimentaţiei publice, de la ospătar la directorul de întreprindere, să-şi concentreze eforturile, spre a asigura o deser­vire corespunzătoare. Aceasta cu atît mai mult cu cit, în prezent, există create condiţii mult mai bune ca in alţi ani. Ne referim la lărgirea posibilităţilor de aprovizionare, îm­bunătăţirea cadrului organizatoric necesar desfăşurării activităţii uni­tăţilor, extinderea şi modernizarea reţelei etc. Aşa cum am mai semnalat şi în alte anchete publicate în ultima vreme, posibilităţile create nu sunt valorificate în întregime. Se perpe­tuează o serie de lipsuri care răpesc consumatorilor din bucuria zilei de odihnă, deşi, cu diverse prilejuri, factori de răspundere (N. Stanciu, director general adjunct al Direc- Cu merinde de acasă Deşi în alimentaţia publică există o întreagă filieră care are sarcina să se ocupe de aprovizionare, am intîlnit din nou grădini de vară lip­site de o serie de produse esenţiale. Dacă la „Cirestea“, „Debarcader“ ş.a., aprovizionarea era bogată, sîm­­bătă ospătarii de la terasa „Espla­nada“ se plictiseau în mijlocul unei plăcute ambianţe nocturne — joc de lumini, mobilier original — din lipsă de clienţi. Dar ce să-i fi atras aici pe consumatori ? Decorul ? Bu­cătăria modernă, spaţioasă, nu ofe­ţtei generale comerciale a munici­piului, Gh. Pireanu, director co­mercial al I.H.R. „Ambasador“, G. Berbece, directorul T.A.P.L.B. etc.) au dat asigurări, în răspunsurile trimise ziarului, că s-au luat mă­suri pentru înlăturarea deficienţe­lor. Chiar dacă în unele unităţi, di­rect vizate anterior, nu s-au repetat acelaşi gen de lipsuri, alimentaţia publică furnizează, în continuare, motive de insatisfacţie pentru con­sumatori, fapt reieşit în evidenţă şi cu prilejul anchetei întreprinse de reporteri ai ziarului­ nostru sîm­­bătă 29 şi duminică 30 iunie a.c. rea decit ch­ifteluţe şi cîrnăciori în­călziţi ! Harul era zgîrcit in vinuri mai solicitate. In schimb, in apro­piere, la grădina-restaurant „Minis" se găsea un bufet bogat, inclusiv suficiente vinuri vărsate şi îmbu­teliate. De lipsă de clienţi, datorită proastei aprovi­zionări, a suferit şi grădina „Jariş­­tea“. Aici, pe lingă faptul că preparatele erau 1 I g 1 g Cu toate promisiunile făcute d­in unităţile de alimen­taţie publică cu profil specific sezonului cald Deservirea continuă să fie deficitară La anchetă au participat: I. Bălan, R. Groapă, V. lonescu, P. Irimescu, M. Macarie, Gh. Niculiţă, V. Patroisa, F. Popescu, N. Păduraru, A. Radu, Al. Ştefănescu. (Continuare in pag. a 3-a)­ ­ O vizită instructivă în Grădina bo­tanică este binevenită in oricare zi Muzeul satului cunoaşte in permanentă o afluenţă mare de vizitatori E rece apa ! Nu-i nimic, ia şi tu o citronadă, un pahar de i, să te încălzeşti. Foto : N. Dumitrescu O impresionantă evocare S­­untem aici de două mii de ani" — o mare de voci a acoperit, clocotitoare, uriaşul amfitea­tru al stadionului Republicii, un ta­laz parcă s-a spart la picioarele noas­tre într-o jerbă de sunet şi lumi­nă, aducînd cu ei vuietele şi frea­mătul răscolitor a 20 de veacuri de luptă. Emoţionanta evocare istorică a început din zorile acelui neîntre­rupt şir de bătălii prin care zeci de generaţii au legat secolele linul de altul intr-o grandioasă epopee a afirmării fiinţei naţionale. Pentru o clipă reînvie în faţa ochilor noştri figurile legendare ale lui Mircea cel Bătrîn, Ştefan cel Mare, Ioan de Hunedoara, Mihai Viteazul, Tu­dor Vladimirescu. Continuînd lupta lor pentru dezrobire şi neatîrnare, paşoptiştii ridicau în iunie, acum 12 decenii, steagul revolutiei. Cau­za ei, scria Bălcescu, „se pierde in zilele veacurilor. Uneititorii ei sunt optsprezece veacuri de trude, sufe­rinţe şi lucrare a poporului român asupra lui însuşi". Şi în timp ce spectacolul sintetiza într-un tulbu­rător montaj evenimentele revolu­ţiei, mă gîndeam că aproape de a­­ceste locuri unde se află azi stadio­nul Republicii, cu 120 de ani în ur­mă pompierii din Dealul Spirei se jertfeau într-o dramatică și inegală luptă pentru a apăra prima republică din istoria noastră. Prima republică, ce afirmase drep­tul tuturor la libertate socială, ce- Andrei Banc (Continuare în pag. a 4-a) » BULETIN METEOROLOGIC INSTITUTUL METEOROLOGIC CO­MUNICA : Azi, la ora 8, în Bucureşti, temperatura aerului a fost de 20 grade. Timpul probabil de mîine . Vremea se menţine frumoasă cu cerul variabil mai mult senin noaptea. Vint slab pînă la potrivit din nord. Temperatura minimă va fi cuprinsă intre 11—13 grade, iar maxima între 27—29 grade. Pentru 3, 4, 5 iulie . Vreme în general frumoasă cu cerul variabil. Vînt slab pînă la potrivit. Temperatura în creștere ușoară. H­ITRITul Tund sub strîmtoarea Tsugaru CATALOGUL PE DIFICULTĂŢI I­NGINERII japonezi au terminat, de curind, întocmirea unui gi­gantic catalog de dificultăţi, că­rora ei trebuie să le facă faţă în tim­pul săpării celui mai lung tunel din lume sub fundul mării. Tunelul se va înscrie sub strîmtoarea Tsugaru şi va lega principala insulă a arhipelagului Honshu, de vecina sa nordică Hokkai­do. A fost botezat Seikan şi va avea 30,8 kilometri, dintre care 20,8 sub fundul mării. Tunelul Seikan va înlo­­cui actualele feriboaturi, care reuşesc tot mai greu să facă faţă traficului crescînd de călători şi mărfuri între oraşele Aomori, din Honshu, şi Hako­date, din Hokkaido. „Seikan" este de aproape două ori mai scurt decit analogul său anglo­­francez a cărui săpare se proiectează sub fundul Canalului Mînecii. Dar, în timp ce acesta din urmă este încă în fază de proiectare, sub strîmtoarea Tsugaru se lucrează intens. Echipe de muncitori, înarmate cu cea mai mo­dernă tehnică, au și pătruns sub pă­­mînt pe cite o lungime de un kilom. (Continuare in pag. aia)

Next