Informatia Bucureştiului, iulie 1968 (Anul 15, nr. 4625-4647)

1968-07-22 / nr. 4643

„ UUU “ oferă noi posibilităţi de servire a auto­mobiliştilor entru a asigura o cît mai bună şi promptă servire a automo­­b­­iştilor întreprinderea „Ci­clop" va pune în curînd la dispozi­ţia lor noi unităţi şi servicii. In acest sens am fost informaţi că la sediul central al întreprinderii „Ciclop“, din bd. Magheru, a fost amenajată la etajul I o nouă staţie pentru reglare şi întreţinere auto. liste demn de remarcat că noua staţie este dotată cu instalaţii şi u­­tilaje dintre cele mai moderne. După modelul acestui serviciu vor­­41—amenajate altele şi la celelalte etaje. L­a staţia de întreţinere auto existentă în cartierul Drumul Taberei, se constru­ieşte o nouă clădire. Aceasta va adăposti un serviciu de spălat­ gre­­sat de mare capacitate. Posesorii de autoturisme vor beneficia de noile servicii spre finele lunii septembrie, în cursul acestui an, mai precis pină­ la sfîrşitul trimestrului IV, vor fi terminate şi lucrările de construc­ţie şi montare a utilajelor la spă­lătoria auto din cartierul Militari, precum şi a încă unei staţii pentru reparaţii capitale pe şos. Giurgiu­lui. Noua staţie va dispune şi de un serviciu de spălat şi gresat. S­­untem informaţi, de asemenea, că se fac pregătirile necesare în vederea organizării a două „auto-service“ cu caracter operativ. Unul va fi amplasat la viitorul loc de parcare din centrul oraşului, din preajma intersecţiei bd. N. Bălces­­cu cu str. Batiştei şi bd. Republicii, ţinîndu-se seama de perspectivele dezvoltării acestui cartier. A doua linie „auto-service“ va fi instalată la sediul central din bd. Magheru. U­rmărind să asigure o servire calitativ superioară posesori­lor de autoturisme, conducerea întreprinderii continuă studiile, precum şi luarea unor măsuri con­crete cu caracter organizatoric. In­tre acestea amintim şcolarizarea ca­drelor de tehnicieni, maiştri şi lu­crători, precum şi asigurarea unei mai bune aprovizionări cu piese de schimb. Gh. N. P PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! INFORMA­TI­A ZIAR AL COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREŞTI AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI ANUL XV­­Nr. 4643 4 PAGINI 30 BANI Luni 22 iulie 1968 Examen la 1230 de grade Celsius L­aminorul de 6 ţoli de la uzina de ţevi „Republica“ funcţio­nează de cîteva săptămîni. Dar, o dată cu elaborarea primelor „şarje“, emoţiile proiectanţilor, con­structorilor, nu s-au terminat. Zi şi noapte cadre de specialişti de la I.P.L., de la trusturile nr. 1 şi 2 de construcţii montaj, întreprinderea nr. 3 instalaţii, precum şi din uzi­nă, urmăresc cu atenţie aparatajele electronice de reglare şi măsurare a temperaturii cuptorului cu vatră rotativă, precizia cu care agregatele răspund la comenzile transmise de la cele nouă pupitre, procesul de acomodare a laminoriştilor cu acest agregat modern, primul de acest fel din ţară. Sub privirile lor tagle după tagle, scoase din cuptor cu a­­jutorul dispozitivelor mecanice, trec pe rînd prin perforator, laminorul duo, laminoarele de netezit, meta­­morfozîndu-se în ţeavă pentru in­dustriile petrolieră, chimică şi alte ramuri ale economiei. Reglarea agregatelor de o aseme­nea mărime — ne spune tov. ing. Ion Spahiu, şeful atelierului de 6 ţoli — cere multă grijă, atenţie şi răbdare. Desigur, aici nu este vorba de vreo îndoială asupra calităţii maşi­nilor, aparatelor etc. Laminorul este acţionat de foarte multe motoare electrice, de capacităţi care variază între 0,65 kW şi 1 500 kW. O pu­tere instalată de circa 12 000 kW, adică energia necesară consumului unui oraş de 10 000 locuitori. Peste 1 500 de tone de oţel au fost prelucra­te, transformate în utilaje şi asam­blate într-un singur tot, care se în­tinde pe o suprafaţă de 12 000 mp. S-au investigat şi aplicat cele mai recente descoperiri în tehnica lami­­noarelor. Agregatul este automati­zat în cea mai mare parte. Unde nu s-au putut introduce dispozitivele de acţionare automată, s-a apelat la mecanizare. Complexitatea agregatelor, numă­rul mare de maşini, aparate, pre­supun­­însă şi multă pricepere, a­­tenţie în m­înuirea lor. Este suficient ca numai un singur motor să nu răspundă impulsurilor elec­trice transmise de la pupitrele de comandă, pentru ca laminorul să fie, oprit imediat, verificat, reglat şi pus din nou în funcţiune. Am fost de faţă cînd se regla dispozi­tivul de îndepărtare şi apropiere a valţurilor de la laminorul duo. Cîte­va minute mai tîrziu, Florin Istra­­te, proiectantul instalaţiei pneuo­­hidraulice şi de ungere centralizată, ajutat cu pricepere de către meca­nicii uzinei, făcea semn cu mina laminoristului de la pupitrul de comandă, că defecţiunea fusese în­lăturată. Apropo de... Festina lente A fi operativ nu mi se pare ceva ie­şit din comun, chiar dacă unii fac din asta un act de bra­vură. Meritul, dacă există — şi există, fireşte ! — fine de priceperea, de serio­zitatea cu care ne în­deplinim obligaţiile profesionale, lucru ce ar trebui să caracte­rizeze pe fiecare dintre noi. Cum în viaţă mai sînt, însă, şi excepţii, avem, şi din aceia care se grăbesc încet. Tacti­ca lor e simplă : Manole Arneanu azi o adresă, mîine o şedinţă, poimîine o semnătură de con­firmare şi uite-aşa, timpul trece, leafa merge, ei cu drag muncesc... Mi se pare normal deci ca, deocamdată, nu lau­da operativităţii să ne îngrijoreze, ci opusul ei. Trec cîteodată pe lingă clubul cadrelor didactice şi îmi arunc fără să vreau pri­virea în curtea de alături, o curte ma­re, spaţioasă, ferită de zgomotul străzii şi cumva intimă, cu zidurile acoperite de iederă proaspătă și răcoroasă. Gestul în , sine e greu de expli-­­ cat, cu atît mai mult cu cît în drept­unghiul cu pricina nu se întîmplă nimic deosebit. Atunci de unde constanta noas­tră curiozitate ? .Tn urmă cu un an și mai bine, am pro­pus să se amenajeze aici o gradină de (Continuare în pag. a 2-a) I Datorită caracteristicilor teh­nice şi randamentului lor, maşinile-unelte produse de F.M.U.A.B. sunt mult solicitate în ţară, ca şi peste hotare, in fotografie , aspect din secţia prelucrări mecanice A început recoltatul... medicamentelor • La cules de plante medicinale din flora spontană și din culturi • Utilaje noi de mare randament pentru prelucrare • Pliculeţe cu doze de ceaiuri medicinale • Un nou ceai terapeutic P­e ogoarele semănate cu plan­te medicinale, adevărate gră­­dini-farmacii, se desfăşoară în aceste zile o intensă activitate. Datele existente la Direcţia gene­rală plante medicinale a Centro­­coop arată că s-au cules pină acum zeci de mii kg frunze de potbal, pătlagină, urzici, sunătoare, coada şoricelului, rădăcini de ferigă şi pir medicinal, peste 100 000 kg saschiu etc. în plină recoltare se află men­ta, boabele de muştar, degeţelul, maghiranul, cimbrul, anghinaria etc. In curînd va începe şi recoltarea capsulelor de mac şi fructelor de coriandru, dată cu activitatea de recol­tare a plantelor medicinale o activitate intensă se duce şi d in întreprinderile de prelucrare şi condiţionare. — In acest an — ne relatează ing. Toma Constantin, directorul în­ Gh. Niculiţă (Continuare in pag. a 2-a) • Certificatul de naştere al Pămîntului n-a putut fi încă redactat De la 300 de milioane la 7 miliarde de ani 0 ViRST RESPECTABILA• •• Cu mult înaintea erei nostre, oamenii—au încercat să ghi­cească virsta adevărată a Pămintului. Nu o dată gînditorii cei mai îndrăzneli ai antichităţii şi-au exprimat părerea că virsta Pămintului s-ar putea aprecia la 10 000 pină, la 15 000 de an. Abia in secolul al XVII­­-lea au început oamenii de ştiinţă să încerce stabilirea virstei Pămintului cu ajutorul geologiei. Bio­­stratigrafia (ştiinţă care categoriseşte straturile de pămînt cu ajutorul fosilelor) şi micropaleontologia au dus la concluzii din­tre cele mai interesante. Ulterior insă şi datele culese cu ajutorul acestor ramuri ale geologiei au fost considerate de experţi ca neîndestulătoare. În cea de a­ doua jumătate a se­colului al XlX-lea, problema virs­tei Pămintului a început să preo­cupă și­ pe fizicieni și astronomi. Prin analiza straturilor de pămînt extrase de pe fundul mărilor se a­­junsese la concluzia că virsta Pă­­mîntului ar putea fi apreciată la 300 milioane de ani. Lordul Kelvin, (Continuare în pag. a 4-a) • IERI, PE ŞANTIERELE MUNCII PATRIOTICE Numeroşi bucureşteni au participat şi ieri la lucrările de bună gospodărire şi înfrumuseţare a cartierelor oraşului. In sectorul 7, sute d­e cetăţeni au lu­crat la executarea pavajelor pe străzile Cpt. Bălăcescu Radu, Dumitru Barbu şi Dumitru Radu. Numeroşi utecişti au lucrat la nivelarea terenului viitorului stadion al tineretului din cartierul Cringaşi. In sectorul 8, în cartierul Dămărd­aia, cetăţenii au transportat piatră de rîu pentru pavarea străzilor, Omului, Parapetului, Liţa şi Neajlov. Asemenea acţiuni, de interes cetăţenesc, au avut loc şi în alte cartiere ale oraşului. ------------------- — Ien, pe malul lacului Băneasa, a avut loc un interesant concurs de pescuit sportiv. La această întrecere — prima fază — au participat pescari amatori din judeţele Prahova, Dîmboviţa, din sectorul I al Capitalei și din alte asociații.­­ I In alimentaţia publică ca, de altfel, în oricare alt sector comercial, e­­xistă un număr de unităţi mari, reprezen­tative, amplasate pe ar­terele principale ale o­­raşului sau în zone tu­ristice cunoscute. A­­cestea au o situaţie pri­vilegiată, în comparaţie cu restul reţelei. Li se asigură o aprovizionare preferenţială, sunt dota­te cu mobilier, veselă, mai bună calitate, iar la unele mari restaurante­­ SĂ NU TE DUCI CU... PRETENŢII întregul personal dis­pune de o înaltă pregă­tire profesională. Aici se concentrează tot ce are alimentaţia publică mai de soi. Şi cum e firesc, marile restau­rante practică preţuri speciale, plus remiza la nota de plată. Avînd în vedere condiţiile deosebite în care-şi desfăşoară activitatea, se presupune că, în a­­sem­enea restaurante sau grădini de vară, clientului nu trebuie i se ofere nici cel mai mic motiv de nemulţu­mire. In realitate în multe dintre localuri consu­matorii fac cunoştinţă cu un personal indife­rent, cu preparate de slabă calitate, cu mos­tre de neglijenţă şi dezinteres, cu o deser­vire de ansamblu sub­mediocră. .. In urmă cu cîteva zile organele Ins­pecţiei comerciale de stat din M.C.I. şi ale Consiliului popular al municipiului Bucureşti au efectuat un control în 14 mari restaurante şi grădini de vară. Au fost vizitate, printre altele, restauran­te cu pretenţii ca ,,Pădurea Băneasa“, „Parcul trandafirilor“, „Parcul privighe­torilor“, „Rapid“, „Parc“, „Cina“, „Carul cu bere“. Rezultatul controlului : doi directori — Sever Dogaru (I.H.R. Lido) şi Aurel Iacobescu (IAPL Central) — amen­daţi ; 80 de lucrători — responsabili, şefi de sală, bucătari şefi, ajutori bucătari, ospătari, bufetiere — etc. sancţionaţi contravenţional. Unora li s-au încheiat chiar acte pentru trimitere în judecată. Neglijenţe şi dezinteres... categoria întii Nu trece măcar o singură zi, fără ca unul sau altul dintre marile restaurante să nu fie controlat de conducerile între­prinderilor de alimentaţie publică, a trustului sau chiar a Direcţiei generale hoteluri şi restaurante din O.N.T. Se pare însă că mulţi dintre cei care con­trolează, o dată ajunşi în unităţi sunt lo­viţi subit de... miopie, lăsîndu-se con­duşi numai acolo unde vrea responsa­bilul. Altfel nu se explică cum de nu reuşesc să vadă nimic, nici atunci cînd anumite stări de lucruri sînt izbitoare. Restaurantul „Pădurea­­Băneasa“, de exemplu, — responsabil de serviciu Jean Xillos — arăta deplorabil. Murdăria se cuibărise chiar la bufet și bucătărie, locuri ce trebuie să exceleze în cură­țenie. Mesele nedebarasate, frapierele a­­runcate unele peste altele, terasa ne­aranjată, toate ilustrau „modul“ în care a înţeles personalul să-şi facă datoria. Nici ,,Parcul trandafirilor” — responsabil Ion Mihalcea — nu arăta mai bine. In grădină, hîrtii şi capsule de la sticlele cu bere, la tot pasul, şi, în decorul a­­cesta deloc plăcut, ospătarii serveau friptura într-o veselă ale cărei calităţi igienico-sanitare erau de-a dreptul discu­tabile. Restaurantul „Parc“ a fost dotat mai de mult cu o maşină de spă­lat vase. S-au cheltuit, deci, nişte fon­duri pentru a se uşura munca manuală. Maşina s-a defectat. Mircea Ionescu, în calitatea sa de responsabil, avea datoria să se intereseze de repunerea ei în func­ţiune. N-a făcut, însă nimic. Ce să mai spunem că­­b uşa de la‘ frigider era, de asemenea, defectă, iar două tonomate aduse din import — aflate unul în sală şi celălalt în magazie — au început să ruginească... Nici „Parcul privighetori­lor“ — responsabil Ion Gălăţan — nu lasă o impresie mai bună, existînd şi aici aceleaşi mostre de neglijenţă. Toţi responsabilii, şefii de săli sau os­pătarii care lucrează la marile resiau­, Romeo Groapă (Continuare în pag. a 3-a) În dezbatere publica * Îmbunătăţirea organizării REŢELE­ DE PIEŢE AGROALMENTARE Spaţii frigorifice ADECVATE PĂSTRĂRII PRODUSELOR Proiectul planului de măsuri pri­vind amenajarea pieţelor agro-ali­­mentare, aflat în prezent în discu­ţia locuitorilor Capitalei, prevede diferite lucrări de construcţii şi de dotări necesare acestei importante reţele de vînzare a legumelor şi fructelor. O dată cu celelalte în­zestrări tehnice, consider că este absolut necesar ca specialiştii să acorde o atenţie deosebită reali­zării, în fiecare piaţă, a unor spaţii frigorifice pentru păstrarea mărfu­rilor agro-alimentare. Personal nu pot concepe să existe măcar o sin­gură piaţă fără utilaje frigorifice corespunzătoare. Producătorii care vin în prezent să-şi valorifice legumele şi fruc­­­tele depozitează mărfurile alături de locurile de desfacere sau chiar la soare. Deşi legumele mai sînt stropite, din cînd în cînd, cu apă, totuşi o parte, din ele îşi pierd prospeţimea, ajung la cumpărători aşa cum nu trebuie. Nu ar fi oare utilă o cameră de dimensiuni nu prea mari, dotată cu agregate fri­gorifice care să permită obţinerea unei temperaturi constante şi care să stea la dispoziţia producătorilor în tot cursul zilei pentru păstrarea mărfurilor ? întreprinderea FRIGOCOM realizează, printre alte tipuri de utilaje, şi camere frigo­rifice demontabile de 7, 10 şi 14 mc destinate conservării, la tempera­turi variind între 3 şi 6 grade, a diferitelor produse agro-alimentare. Se impune apoi realizarea unor depozite frigorifice destinate păs- Constantin Frunza directorul I.I.S. FRIGOCOM (Continuare în pag. a 3-a) ULTIMELE ŞTIRI SPORTIVE • In finala turneului internaţional de fotbal pentru echipe de tine­ret, desfăşurat la Buda­pesta, echipa locală Dózsa a întrecut cu 4-2 formaţia Dinamo Bucureşti. • Rezultate înregis­trate în runda a II-a, a turneului final al gru­pei A a campionatului mondial studenţesc de şah din Austria: U.R.S.S. — Iugoslavia 3­2—1/2; Cehoslovacia­ — Danemarca 2—2; S-U.A. —­ România 3—1; R.F. a Germaniei — Bulgaria 3-0 (1). O La „Cupa Hanovra, in internaţională" la fotbal, Hanovra !?- a învins cu 3—0 pe Fram Copenhaga. $ Turneul de tenis sistem „open“ de la Gstaad (Elveţia) a fost câştigat de Drysdale (Republica Sud-Afri­cană) care l-a întrecut în finală cu 6—3, 6—3, 6—0 pe Ocker (Olanda) A In pană la răspîntie în marea piaţă, ochii coloraţi ai­­ semafoarelor clipeau într-una, ■ diriguind sever asaltul din patru direcţii al maşinilor şi pieto­nilor. Numai intr-un loc, pulsul cir­culaţiei a suferit o dereglare : stolul motorizatelor a lăsat pe o arteră un pui rănit. Era o motocicletă pe trei roate şi cu fotoliu, minuscul vehicul de invalid. Cînd am trecut prin faţa lui, omul se lupta cu manetele ghidonului. Dar nu găsea ascultare. Ajuns pe t­rotuar­, mă opresc pentru a asista la reanimarea încăpăţînatului trici­­clu. Văd, însă, cu totul altceva : in­validul coborîse de pe scaunul lui şi meşterea pe la şuruburi şi contacte, din nou fără efect. S-ar cuveni să-i dau o mină de ajutor (îmi spun, lăsindu-mă intr-un monolog care avea să se prelungeas­că steril). Dar cu ce i-aş fi de folos in nepriceperea mea ? Poate că e o fire susceptibilă, pe care pornirile samaritene ale necunoscuţilor o irită? Nu, mai bine nu mă mişc şi-l las să învingă singur h­ripasul. * Anton Celaru (Continuare în pag. a 2-a) i. 1 I I 1 1 I 1I I I I IîI I I II • Modernizări în piața „Hie Pintilie“ montara „Ule Pintilie“ au fost în­cheiate lucrările de montare a co­pertinelor pe platoul destinat pro­ducătorilor. în aceste zile, se des­fășoară din plin lucrările de mo­dernizare a magazinelor de le­gume şi fructe dispuse în clădi­rea halei. Se montează copertine din plăci ondulate din material plastic care, în afară de faptul că asigură o mai bună protejare a produselor împotriva intemperi­ilor dau şi o notă de eleganţă unităţilor. „ Seară dedicată poetului Mihail Steriade Mîine, la ora 19, la Casa oame­nilor de ştiinţă, din piaţa­ Cosmo­nauţilor nr. 9, are loc şedinţa ex­traordinară a cenaclului literar „George Călinescu“, de pe lîngă Academie, închinată poetului Mi­hail Steriade, care ne vizitează ţara în aceste zile. Prezidează acad. Mihai Beniuc. Profesorul Şerban Cioculescu, membru cores­pondent al Academiei, va evoca activitatea poetului, p­usă în slujba răspîndirii creaţiei româ­neşti în Belgia, iar Ion Potopin va prezenta pe larg omul şi opera. Va lua cuvîntul şi oaspetele, după care vor avea loc recitări din versurile sale. έ­n cadrul manifestărilor pri­lejuite de sărbătorirea în Bucu­reşti a „Zilelor culturii R.P. Po­lone“, marţi 23 iulie (ora 20,30), la cinematograful „Luceafărul“ va fi prezentat filmul „între noi” îi­ regia lui Sylwester Checinski. • „ARIA MEDALIN­OU ÎN FIANLANDA“ Astăzi, la amiază, în sala colec­ţiei numismatice din calea Victo­riei nr. 151 a avut loc vernisajul expoziţiei „Arta medaliilor în Finlanda“. Organizată prin I.R.R.C.S., expoziţia este pusă la dispoziţie de „Asociaţia amicilor artei medaliilor din Finlanda” şi „Asociaţia de prietenie Finlanda— România“, fiind prima expoziţie finlandeză de medalii deschisă în străinătate.­­ Expoziţia de rachete de la Observatorul astronomic popular din bd. Ana Ipătescu, reprezen­­tînd preocupările personale ale unui amator, s-a închis. • BULETIN METEOROLOGIC INSTITUTUL METEOROLOGIC COMUNICA : Azi, la ora 3, în Bucureşti, temperatura aerului a fost de 17 grade. Maxima de ieri în aer a fost de 25 de grade, iar minima din cursul nopţii de 12 grade. Timpul probabil de mîine . Vre­mea se menţine răcoroasă şi instabilă, cu cerul variabil, mai mult noros. Temporar ploaie. Vînt potrivit din nord-vest. Tem­peratura minimă va fi cuprinsă între 1 şi 13 grade, iar maxima între 22 şi 24 de grade. Pentru 24, 25,şi 26 iulie . Vreme răcoroasă şi instabilă la început, apoi în curs de încălzire uşoară. Cer schimbător. Vor cădea averse de ploaie în cursul după-amieze­­lor. Vînt potrivit. Temperatura in creştere uşoară. I II 1 1 I I I I I 1 I II S I I I In librării, la dispoziţia turiştilor, noul ghid al cabanelor Amintire de la Grădina zoologică. Fotografie cu un pui de leu în braţe. I 1­1­1­1­1 II I­I I 1 I­I­I­I i­g I E 1 I

Next