Informatia Bucureştiului, februarie 1969 (Anul 16, nr. 4809-4832)
1969-02-01 / nr. 4809
PROLETART DIN TOATE TÄRILE, VNUT-VÄD INFORMATIA ZIAR AL COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREŞTI AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI .■V In întîmpinarea alegerilor pentru Marea Adunare Naţională şi consiliile populare Detalii pentru portretele unor candidate | în biografia unei femei o greutate specifică are modul în care îşi înde- I plineşte nobilele îndatoriri de mamă, [cum modelează caracterele copiilor, încotro Ie Călăuzeşte aspiraţiile, pentru a face din ei viitori cetăţeni de nădejde. Tot greu cîntăresc calităţile ei de gospodină, in propriul cămin ca şi în sfera, infinit mai cuprinzătoare, a vieţii obşteşti. „Excelentă profesoară, mamă şi gospodină1' — au fost calificativele acordate Letiţiei Crăciun, de către toţi vorbitorii, la adunarea în care a fost desemnată candidată în alegerile de deputaţi pentru Consiliul popular al sectorului 6, în circumscripţia nr. 137. După care, în mod firesc, spre argumentare, s-a dat cuvîntul... faptelor. A crescut un băiat, astăzi inginer constructor de avioane, şi o fată, studentă în ultimul an la Facultatea de biologie, în circumscripţie, unde e deputată de mulţi ani, activitatea ei neobosită,capacitatea de a antrena cetăţenii la facţiuni de interes obştesc au adus mereu alte transformări. Străzile Sergent »’Deliu, Soldat Iliuţă, Caporal Agapie şi [Caporal Preda au fost canalizate. Pe lîngă aceasta, strada Caporal Agapie ia fost înzestrată.]cu apă potabilă, cu apavaj nou. Prin rainică patriotică s-au plantat, pe toate străzile, peste 400 de arbori ornamentali, iar în jurul fie- Ri căruia s-au creat peluze împodobite cu I flori. Tot cetăţenii au amenajat un ţpărculeţ şi cîteva răsadniţe, din care I au obţinut atîtea flori, încît nu numai că şi-au înfrumuseţat cu ele propriile străzi, dar au putut dărui, cu generozitate, din acest prinos de frumuseţe, şi altor circumscripţii. De 12 ani deputată, muncitoarea Georgeta Pandele este acum din nou candidată în alegeri în circumscripţia nr. 79 a sectorului 6. Entuziasmul cu care alegătorii i-au sus- E. Bodnariuc (Continuare in pag. a 5-a) Ls*.tw.iuniu. oauuvcauu ut. pg uu. deschis porțile pentru iubitorii cărții. mag ii er u, și~a re- UuiiimiiiiniiiiiiiitimiieiiiE; i APB0F0 DE... I Diletantul I de profesie MANCHE AUNEANU Un ignorant este mai rău famat decit un diletant, chiar dacă, la o adică, diferenţa dintre ei nu-i cine ştie ce. Şi unul şi altul sunt taxaţi pentru acelaşi lucru, numai că, în timp ce ignorantul a ajuns la o oarecare... maturitate în materie de nepricepere, diletantul, cu puţină abilitate şi cu ceva mai multă îndrăzneală, poate face din neştiinţa lui un titlu de glorie. Desigur, sunt şi diletanţi de treabă, modeşti, care îşi propagă pasiunea discret, fără să întreacă simţul măsurii şi fără să frizeze prostul gust. Sînt, de asemenea, diletanţi care nici măcar nu îndrăznesc să-şi dezvăluie în public cunoştinţele păstrîndu-se într-un anonimat care, personal, cred că le face cinste. La drept vorbind, fiecare dintre noi este un diletant intr-un domeniu sau altul, tocmai pentru că ştiinţele şi artele contemporane s-au diversificat (Continuare în pag. a 5-a). O problemă mai grea decit aselenizarea o spune ca pentru a admira fără live New Yorkul trebuie să-l priţi de la distanţă, din avion. Apoi, ivesc multe ocazii care umbresc timentul lăsat de panorama aeriană naşului. Călătorii au deseori şansa aaştepta în aer chiar cîteva ore pînă ce pe aeroport se face foc pentru aterizarea avionului lor. Ajunşi jos, pe străzile înţesate de autonobile, clădirile uriaşe le dau o senzaţie de măreţie, dar şi una de apăsare, de frustrare, pentru că orizontul le-a fost obturat, iar cerul răpit. Vitrinele magazinelor şi caleidoscopul nesfîrşit al reclamelor A. C. (Continuare în pag. a 6 a) INFORMAŢIA New Yorkul din perspectivă terestră In prima sa conferinţă de presă, noul preşedinte al Statelor Unite, Nixon, a menţionat „problemele oraşelor" printre cele care reclamă o atenţie deosebită din partea administraţiei recent instalate. Se promite Neto Yorkului această precizare ? — s-au întrebat, desigur, edilii marelui oraş. Pentru că, după ei, New Yorkul deţine recordul dificultăţilor printre aşezările urbane din S.U.A. şi, in consecinţă, ar trebui să se bucure de intietate (And e vorba să se găsească soluții acestor dificultăți. Anul XVI Nr. 4809 6 PAGINI 30 BANI Sîmbătă 1 februarie 1969 Conferinţa organizaţiei municipale a femeilor - Bucureşti Astăzi dimineaţă au început lucrările Conferinţei organizaţiei municipale a femeilor-Bucureşti. Participă delegate ale femeilor din întreprinderile şi instituţiile bucureştene, din ministere, şcoli, institute de învăţămînt superior, unităţi comerciale şi alte unităţi de deservire a populaţiei, din cartiere şi cooperative agricole de producţie, ca şi numeroase invitate, ba lucrările conferinţei iau parte tovarăşii Dumitru Popa, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului municipal Bucureşti al P.C.R., prof. univ. Suzana Gădea, preşedinta Consiliului Naţional al Femeilor dinn Republica Socialistă România, membri ai biroului Comitetului municipal Bucureşti al P.C.R., reprezentanţi ai unor organizaţii de masă şi obşteşti din Capitală, Conferinţa a adoptat următoarea ordine de zi : 1) Darea de seamă asupra activităţii Comitetului municipal al femeilor Bucureşti. 2) Alegerea noului comitet munnicipal al femeilor. La primul punct al ordinii de zi, tovarăşa , Aneta Spornic, preşedinta Comitetului municipal al femeilor Bucureşti, a prezentat darea de seamă. Lucrările conferinței continuă. S-a depus pentru înregistrare un nume nou, original, de marcă de fabrică : „Tricodava". N-a fost ales la întîmplare. Dava, cuvînt de origină dacă, eînţeles de centru, sau cetate şi prefixul modern „trico”. „Centrul“ sau „cetatea tricotului“. „Tricodava" este cea mai tînără fabrică bucureşteană de tricotaje din lînă. Situată pe strada Bucşeneşti, în cartierul Drumul Taberei, ea ţine companie altor trei fabrici noi (de nasturi, de stofe de mobilă şi ţesături din telon) alcătuind împreună o „platformă“ a industriei uşoare cu care Drumul Taberei îşi întregeşte frumuseţea arhitectonică. Oficiul de documentare al Ministerului Industriei Uşoare a avut, cu aproape trei ani în urmă, iniţiativa de a surprinde pe pelicula aparatului de filmat prima imagine din construcţia fabricii. S-au înregistrat apoi în continuare secvenţe cu momentele cele mai de seamă. Documentarul va fi încheiat anul viitor, cind fabrica va produce la nivelul parametrilor proiectaţi. Despre prima imagine ne povesteşte inginerul Benone Coman, Un cîmp imens cu iarbă şi ciulini şi o turmă de oi. Regizorul filmului a ales atunci simbolic această imagine. Puţini bănuiau că pe terenul din afara „graniţelor’’ de atunci ale oraşului, unde păşteau nestingherite oile, se vor înălţa clădiri moderne în care lîna să fie prelucrată cu mijloace tehnice supe- Petre Dinescu (Continuare in pag. a 5-a) MICROMONOGRAFIE VITricodava u POET, CITITOR, CERINŢE MARCEL BREAZU Apropiindu-mă de locul unde, de obicei, ll IntUnesc pa prietenul meu, iubitorul de literatură — fi unde convorbim adesea despre delicatele probleme ale creaţiei fi receptării operei de artă — aud, de astă dată, o discuţie pe ton mai ridicat. Cer iertare că am tras cu urechea, dar cele ce se spuneau erau pasionante. — Sigur, spunea interlocutorul prietenului meu pe un ton iritat, acum te-ai alăturat şi dumneata acelor „bărbi", care îi ocărăsc pe poeţii ceva mai dificili, pe cei ce vor să aducă un suflu nou în poezia românească, pe cei ce pledează pentru vis, pentru poezia elevată, care se înalţă dincolo de prozaismul realităţii. Aceştia sînt cu brutalitate aduşi pe pămînt, li se taie aripile şi li se spune că oamenii sînt făcuţi să umble numai cu picioarele, fiind pedeştri prin natura lor. — Nu ştiu unde ai văzut dumneata asemenea invitaţii la „pedestritate", eu am citit numai nişte articole cumpănite, scrise de oameni, e adevărat, trecuţi de prima tinereţe, dar care sunt departe de a fi (Continuare In pag. a 2-a) Extemporal la Lista serviciilor puse de Telefoane la dispoziţia abonaţilor săi prin 05 e impresionantă. Aşa cum informează anunţul din cartea de telefon formind magicile două cifre, abonatul poate solicita să fie trezit dimineaţa la ora dorită, poate afla care-i drumul cel min .r»L ...n, ~ _ ____M K ;--------- Jt »*■•»* “•*-ll*. o eg*'- vi «wetviv« uului v^tcauo pe care n-o cunoaşte sau cum e timpul în orice localitate din ţară. Lista continuă cu alte şi alte servicii unul mai util decît altul, se pare că operatoarele de îa 05 sînt un fel de enciclopedie prin care abonaţii pot primi rapid şi precis cele mai diverse informaţii. Asta în... teorie. Să vedem şi în practică, adică să încercăm un original extemporal cu 05. Vineri, ora 20. „Vă rugăm să ne spuneţi numerele ciştigătoare la Loto“. Răspunsul a venit rapid, în mai puţin de două minute am aflat dacă am devenit posesorul a cîteva zeci de mii de lei sau e cazul să-mi amîn speranţele pentru vinerea viitoare. „Aş vrea sâ fiu trezit mîine la ora 5 dimineaţa“. „Nu se poate !* „Ba se poate. Ara intr-adevăr un somn mai greu, dar dacă sună telefonii mă trezesc, că trebuie să prim treimi de ora 6“. „Nu servim decit abonaţii“. „Abonat sunt şi eu“. „N-aţi înţeles. Trebuie să vă abonaţi la serviciul special, între 25 şi 30 ale lunii, şi veţi fi trezit în fiecare dimineaţă la ora 5“. Cum adică, dacă cineva pleacă o singură dată cu trenul trebuie să se trezească în fiecare zî la ora 5 ? încercăm o altă întrebare : „Aş vrea să merg diseară la Teatrul „Lucia Sturd- Marian Sandu (Continuare în pag. a 3-a) Vizita in ţara noastră a tovarăşului Iosip Broz Tito TIMIŞOARA. — Trimişii noştri speciali transmit ! La invitaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Comitetului central al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, astăzi a sosit in ţara noastră, pentru o scurtă vizită de prietenie, tovarăşul Iosip Broz Tito, preşedintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, preşedintele Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia. Preşedintele R.S.F. Iugoslavia este însoţit de Mialko Todorovici, secretar al Comitetului Executiv al G.0. al U.C.I., Kiro Gligorov, vicepreședinte al Vecei Executive Federale, membru al al U.C.T., Vladimir Popovici, secretar general al președintelui republicii, membru al Prezidiului 8.8. al U.C.I., Miso Pavicevici, secretar de stat ad-interim pentru afacerile externe, Djuka Vukolici, şeful secţiei politice în Secretariatul de stat pentru afacerile externe, şi alte persoane oficiale. In gara Timişoara, în întâmpinarea oaspeţilor au venit tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Ghivu Stoica, Manea Mănescu, precumşi tovarăşii Cornelia Mănescu,,ministrull *afacerilor externe, Vasile Vlad, şef de secţie la G.G. al P.G.R., şi Aurel Mălnăşan, ambasadorul Republicii Socialiste România la Belgrad. Pe peronul gării Timişoara se aflau, de asemenea, tov. Mihai Telescu, primsecretar al Comitetului judeţean Timiş al P.G.R., preşedintele Consiliului popular judeţean, conducători ai organelor locale de partid şi de stat, un mare număr de locuitori ai oraşului. De la punctul de frontieră Stamora-Moraviţa, preşedintele Iosip Broz Tito şi ceilalţi oaspeţi au fost însoţiţi pe teritoriul ţării noastre de tovarăşii Emil Bodnaraş, Vasile Şandru, adjunct al ministrului afacerilor externe, Vasile Daju, membru al C.N. al P.C.R., primvicepreşedinte al Consiliului popular Judeţean Timiş, precum şi de Iakşa Petrici, ambasadorul R.S.F. Iugoslavia la Bucureşti. In gara Timişoara erau arborate drapelele de stat ale Republicii Socialiste România şi Republicii Socialiste Federative Iugoslavia ( pe pancarte erau înscrise urări de bun venit în limbile română şi sîrbocroată. La coborîrea din tren, tovarăşul Iosip Broz Tito a fost salutat cordial de tovarăşul Nicolae Ceauşescu de ceilalţi conducători de partid de stat ai ţării noastre. Miile de cetăţeni, aflaţi pe peronul gării, ovaţionează puternic. Un grup de pionieri oferă oaspeţilor flori. Garda militară, aliniată pe peron, prezintă onorul. Tovarăşii Iosip Broz Tito şi Nicolae Seauşescu trec în revistă garda militară. In piaţa gării şi pe străzile oraşului mii de timişoreni cu steguleţe române şi iugoslave, cu buchete de flori, au salutat cu multă căldură pe tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito, pe ceilalţi conducători de partid şi de stat aiţării noastre, pe ceilalţi înalţi oaspeţi iugoslavi, ovaţionînd îndelung, manifestind pentru prietenia dintre poporul român şi popoarele Iugoslaviei, pentru pace şi colaborare între toate ţările lumii. Alll-lea de Festival muzică Cu aproape două săptămîni mai devreme decît în anul trecut — experienţa organizatorică şi-a spus cuvîntul ! — Radioteleviziunea şi-a făcut cunoscute intenţiile referitoare la cea de-a doua ediţie a Festivalului internaţional de la Braşov. Intr-o confe- 5-9 MARTIE LA BRAŞOV internaţional uşoară fintă de presă desfăşurată azi dimineaţă, au fost comunicate amănunte aşteptate cu legitim interes de iubitorii muzicii uşoare. Aşadar, la fel ca la prima ediţie, în seara de 5 martie va suna gongul inaugural al sărbătorilor muzicale de 5 zile din oraşul de la poalele Tîmpei, transmise în direct în întreaga ţară, ca şi peste hotare. (Concertele de la Braşov vor fi preluate de o serie de posturi de televiziune din Europa şi retransmise în direct de postul de radio Europa 1). De data aceasta însă, organizatorii ne asigură că emisiunile nu se vor prelungi mai tîrziu de orele 22,30, obligîndu-se să fie de o precizie A. Sandu ! (.uutinăare în pag. a 2-a) In afara atribuţiilor privind apărarea avutului obştesc şi al cetăţenilor, respectarea legalităţii socialiste, dirijarea procesului de circulaţie etc.* lucrătorii de miliţie, întocmai oricâtor funcţionari de stat, au şi sarcina de a sta la dispoziţia cetăţenilor, in vederea efectuării unor servicii cerute de legislaţia in vigoare. Această latură a activităţii organelor respective este ilustrată pregnant la birourile de evidenţa a populaţiei ale sectoarelor de miliţie. Zilnic, se prezintă aici mii de cetăţeni care solicita îndeplinirea unor formalităţi legate de evidenţa populaţiei. Cerinţele faţă de operativitate, de o deservire promptă sub toate aspectele, sunt şi aici identice cu ale celorlalte instituţii bucureştene. Timpul cetăţeanului este la fel de preţios, Indiferent de natura serviciului de utilitate publică căruia i se adresează, în urmă cu cîteva zile, ciţiva cititori ai ziarului, telefonindu-ne la redacţie, se arătau nemulţumiţi de faptul că la unele servicii de evidenţă a populaţiei ale secţiilor de miliţie se pierde prea mult timp pentru efectuarea unor formalităţi destul de simple. Interlocutorii de la celălalt capăt al firului se întrebau, şi ne întrebau şi pe noi, dacă nu se poate organiza activitatea astfel incit deservirea publicului să se facă cit mai repede cu putinţă. Pornind de la asemenea sesizări, în dimineaţa zilei de 28 ianuarie ne aflam Romeo Groapă (Continuare in pag . 5 a) In citeva secţii de miliţie Solicitant! la ghişeele serviciilor de evidenţă a populaţiei Pe şoseaua Colentina a început să prindă contur noul ansamblu de locuinţe Convorbiri româno-iugoslave La 1 februarie, la sediulComitetului judeţean Timiş al P.C.R. ,au început convorbiri intre tovarăşii Nicolae Ceauşescu, secretarul general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, şi Iosip Broz Tito, preşedintee Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, preşedintele Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia. Din partea română la convorbiri participă tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, membru alComitetului Executiv, ai Prezidiului Permanent al 0.0. al P.C.R., președintele Consiliului de Miniştri, Emil Bodnaraş, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al 0.0. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Stat, Chivu Stoica, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Pernanent, secretar al 8.C. al P.C.R., Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv, secretar al O. C. al P.I.R., preşedintele Consiliului Economic, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Vasile Vlad, şef de secţie la P.9. al P. C.R., Aurel Mălnăşan, ambasadorul Republicii Socialiste România la Belgrad, ţ Diez partea iugoslavă participă tovarăşii Mialko Todorovici, secretar al Comitetului Executiv al S.A. al U.C.I., Kiro Gligorov, vicepreşedinte al Vecei Executive federale şi membru al S. al U.C.I., Vladimir Popovici, secretar general al preşedintelui republicii, membru al Prezidiului U.R. a! U.S.I„ Mişo Pavicevici, secretar de stat ad-interim pentru afacerile externe, Iaksa Pela Bucureşti (Agerpres) Vedete în recitaluri „hors concours“ # Jacques Hustin # Cliff Richard • Tereza Kesovia (Iugoslavia)©lido Jurgens © Waldemar Matuska (Cehoslovacia) ® Barbara (Franţa) © Giuli Ciocheli (U. R. S. S.) ® Gigliola Cinquettl ® Juliette Greco @ Doina Badea © Marga reta Pîslaru ® Cornel Fugăru şi formaţia „Sincron“ înfiinţate In baza legii nr. 10 din 9 mai 1968, asociaţiile locatarilor s-au dovedit, în scurtă vreme, o formă eficace de participare a maselor la buna gospodărire a unei părţi importante din avutul obştesc — fondul locativ — la menţinerea, în permanenţă, a condiţiilor optime de locuit, la stabilirea chibzuită a cheltuielilor comune şi repartiţia justă a acestora, potrivit cotelor ce revin fiecărui locatar. Comitetele marii majorităţi a acestor asociaţii îndeplinesc cu conştiinciozitate mandatul încredinţat de adunările generale ale locatarilor. Preşedinţii, secretarii, împuterniciţii, cenzorii, membrii comitetelor se îngrijesc ca toate părţile comune ale clădirilor să prezinte gradul optim ASOCIAŢIILE LOCATARILOR LA LUCRU Discrepanţe neosilficate în stabilirea cheltuielilor comune de utilitate, acordă operativ asistenţa tehnică solicitată de cetăţeni în interiorul apartamentelor, urmărind totodată evitarea cheltuielilor inutile, împletirea strînsă a intereselor generate, privind buna conservare a fondului locativ, cu cele ale asociaţiilor de locatari, vizînd asigurarea unor condiţii cit mai bune de locuit, se oglindeşte atit în aspectul împrospătat pe care-l prezintă multe blocuri, cit şi în modul cum se urmăreşte înlăturarea surselor de risipă, de proastă gospodărire. Datorită perseverenţei, ca şi intervenţiilor energice ale comitetului asociaţiei locatarilor din blocurile C 16, C 17, C 18, C 19, E 7 şi altele, din şos. Mihai Bravu, s-au lichidat restanţele care grevau asupra fondului de rulment şi produceau greutăţi la plata diferitelor servicii. Comitetul blocului DD 3 din Drumul Taberei a constatat că taxele pentru lumină electrică se plăteau dintr-o neglijenţă, pentru 8 scări un loc de 6 cite are efectiv clădirea, acţîonînd în scopul înlăturării acestor cheltuieli nejustificate. Economii asemănătoare s-au realizat şi da alte asociaţii, care s-au îngrijit de buna funcţionare a instalaţiilor, cvltînd pierderile de apă, reducind consumul exagerat de electricitate. O mai judicioasă distri- Aurel Radu P. Calapodescu (Continuare in pag. a 5 a)