Informatia Bucureştiului, iunie 1969 (Anul 16, nr. 4910-4934)

1969-06-02 / nr. 4910

7F Ziarele de ieri dimineaţa au publicat D­IRECTIVELE PROIECT Congresului al X-lea al Partidului Comunist Român privind planul cincinal pe anii 1971-1975 şi liniile directoare ale dezvoltării economiei naţionale pe perioada 1976-1980 DOCUMENTE DE ÎNSEMNĂTATE ISTORICA PENTRU VIITORUL INTREGULUI POPOR έntregul nostru popor — an­trenat în vasta operă de edificare socialistă a patriei — a primit cu un uriaş in­teres Tezele Comitetului Central al Partidului Comu­nist Român pentru Congresul al X-lea al partidului și proiectul Directivelor Congresului al X-lea al Partidului Comunist Român privind planul cincinal pe anii 1971—1975 şi liniile directoare ale dezvoltării economiei naţionale pe perioada 1976—1980. Documente programa­tice de excepţională însemnătate pentru continua înflorire a Româ­niei socialiste. Tezele şi proiectul de Directive jalonează , cu rigurozi­tate ştiinţifică, pe baza aplicării creatoare a principiilor marxism-le­­ninismului la condiţiile concrete ale ţării noastre, a concluziilor des­prinse din evoluţia României în cei 25 de ani care au trecut de la elibe­rarea patriei, amplele perspective ce se deschid societăţii socialiste ro­mâneşti, orientînd cu clarviziune principalele direcţii de dezvoltare a ţării. Corespunzător practicii încetăţe­nite în activitatea partidului, a statului nostru, cele două do­cumente vor fi dezbătute în adunări şi conferinţe de partid, în presă, în cadrul organizaţiilor de masă şi obşteşti, cu masele largi ale populaţiei. Comuniştii, toţi oamenii muncii vor avea astfel posibi­litatea să-şi spună părerea cu privire la activitatea partidului, la programul său de viitor, să contri­buie nemijlocit la stabilirea liniilor directoare ale dezvoltării ţării în a­­nii următori. Exercitînd mandatul organizaţiilor de partid pe care le reprezintă, delegaţii la Congresul al X-lea vor exprima opinia membri­lor de partid, a tuturor muncitori­lor, ţăranilor şi intelectualilor — fără deosebire de naţionalitate — asupra problemelor aflate în dez­batere. Programul, hotărîrile pe care le va adopta Congresul, vor fi ast­fel emanaţia voinţei şi gîndirii co­lective a partidului, a poporului, a întregii societăţi. Congresul al X-lea al P.C.R. are loc în anul jubiliar al celei de-a 25-a aniversări a eliberării României de sub jugul fascist, eveniment crucial in istoria patriei. Făcînd bilanţul marilor înfăptuiri obţinute, sub con­ducerea partidului, în construirea socialismului, poporul nostru pri­veşte cu justificată mîndrie drumul pe care l-a parcurs d­in acest sfert de veac, perioadă în care România s-a înscris hotărît pe orbita civilizaţiei şi progresului şi care a marcat cele mai profunde transformări social­­politice din istoria societăţii româ­neşti, împlinindu-se idealurile de li­­bertate naţională şi socială, de bună­stare materială şi spirituală a mase­lor. în ultimii ani, energia creatoare, spiritul de iniţiativă şi eforturile clasei muncitoare, ţărănimii, oame­nilor de ştiinţă şi cultură — ale în­tregului popor — s-au canalizat în direcţia îndeplinirii amplului pro­gram stabilit de Congresul al IX-lea al Partidului Comunist Român, ho­­tărîrilor Conferinţei Naţionale a partidului, pentru dezvoltarea for­ţelor de producţie, perfecţionarea relaţiilor socialiste, a întregii vieţi economice şi sociale a ţării. Planul cincinal se realizează cu succes, dobîndindu-se progrese însemnate în toate domeniile de activitate. Ritmul mediu anual de dezvoltare a industriei în perioada 1966—1968 a fost de 12,3 la sută, faţă de 10,8 la sută cît s-a prevăzut în cincinal pentru aceştia trei ani­, obţinîndu-se o producţie suplimentară de circa 20 miliarde lei. Ca urmare a­ am­plei acţiuni de organizare ştiinţifică a producţiei, iniţiate de partid, s-au identificat şi pus în valoare însem­nate rezerve din economie, a crescut substanţial eficienţa activităţii în toate domeniile. Progrese simţitoare s-au înregistrat în agricultură, vă­­dindu se superioritatea şi avantajele formelor socialiste de organizare în această ramură. Datorită succeselor înregistrate în dezvoltarea întregii economii, a fost posibilă creşterea sistematică a nivelului de trai al populaţiei, cunoscute fiind măsurile (Continuare în pag. a 3-a) »iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiIL APROPO DE. 1 Examene î GEORGE SBÂRCEA 2 Nu numai fiindcă sint pă- i ■» rirUe, ci și din cauza indeler- 2 m nicirilor mele de fiecare zi 2 2 sint preocupat continuu de 3 2 ceea ce constituie procesul mai 2 “ larg al educației, astfel că — j, nu-mi scapă niciodată momen- I •• tul febril al examenelor sco- 2 5 lare. La scara întreagă a în- 2 2 văţămîntului, iunie este luna ■* 2 în care eforturile cumulative — “ şi convergente ale cadrelor — «• didactice şi ale tineretului ce 2 ■» se pregăteşte pentru viaţă sunt 2 £ supuse verificării. Se pun în- 2 2 trebări, se dau răspunsuri, se 1 2 încheie situaţii, care oglindesc “ 2 cantitatea şi calitatea cunoştin- ■» 2 ţelor dobîndite de cei şcolari- 2 m zaţi. Toate acestea însoţite de 2 2 emoţii, care nu-i încearcă doar 1j 2 pe cei examinaţi şi pe părinţii — 2 lor, ci şi pe examinatori. Pen- m 5 tru că voinţa, stăruinţa, ca- 1. 2; pacităţile lor educative se re- 2 5 flectă, de fapt, în felul cum 5 2 se prezintă elevii la probele jj 2 la care sunt supuşi. 2 e Educaţia modernă urmăreş- 2 2 te, in ultimă instanţă, dobin- 2 2 direa cunoştinţelor necesare 2 *» pentru viaţă în societate, sti-2 mutarea inteligenţei şi a cura- • 2 rului moral al oamenilor de 2 2 miine. Şcoala secundează şi 2 2 completează familia în opera 2 “ de formare şi călire a caracte- 2 2 rului, obligînd copilul, adoles- — 2 centul, mai tîrziu pe tînărul in ■. 2 fragedă maturizare să se de- “ 2 păşească neîntrerupt, prin în- 2 2 suşirea disciplinei muncii sis- m­a­tematice şi organizate, în ve- 2 2 derea ţelului propus. Iar ţe- 2 2 Iul acesta nu este — decit a- 2 2 colo unde persistă o greşită “ 2 înţelegere a învăţămîntulu­i — «■ 2 obţinerea unor note şi califi- • 2 (Continuare în pag. a 2-a) 2 ■o mm iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii? . • A ÎNCEPUT bacalaureatul. Ieri s-au prezentat în faţa comisiilor de examinare circa 60 000 de absol­venţi ai liceului — promoţia 1969, cu 12 clase. La aceştia s-au adăugat şi absolvenţi ai liceului de cultură gene­rală din anii 1965—1969 şi absolvenţi ai şcolilor muncitoreşti cu durata de 3 ani (care au întrunit condiţiile legale de prezentare), în fotografie : La Liceul „Mihai Vi­teazul“, în timpul lucrării scrise la limba română. Pe viitoarea autostradă Bucureşti - Piteşti Incepind încă din cursul anului trecut pe o distanţă de circa 98 km s-a deschis un vast şantier : a început construcţia noului drum naţional Bucureşti-Piteşti. Care este stadiul lucrărilor ? Tov­­ing- Vasile Munteanu, director tehnic in Di­recţia generală a drumurilor din Minis­terul Transporturilor Auto, Navale şi Aeriene, ne-a dat cîteva relaţii.­­ Anul trecut a început doar construc­ţia primei părţi a arterei de circulaţie, viitoarea autostradă. Pînă­­ sfîrşitul trimestrului I 1969 au fost construiţi 44 km de drum. în plus, au fost atacate lucrările şi pe restul traseului. In afară de construcţia propriu-zisă a drumului, sunt in curs de execuţie şi numeroase lucrări coplementare — pasa­je denivelate, poduri, podeţe, etc. Ast­fel, la km 11 după ieşirea din Bucureşti spre Ciorogîrla peste calea ferată Bucu­reşti—Giurgiu, şi la km 12 + pod, peste calea ferată Bucureşti—Roşiori—Craiova, se construiesc pasaje denivelate, iar pes­te rîurile Ciorogirla, Sabar şi Argeş poduri. Cel mai important­ pod — peste Argeş — are o lungime de circa 145 m avind 5 deschideri, a 27 m fiecare. Pen­tru urgentarea lucrărilor, grinzile şi pi­lonii din beton armat sînt confecţionaţi pe loc. — Cînd va fi gata prima parte a lucrării şi cum va arăta auto­strada în final? — Termenul planificat : sfîrşitul anu­lui. Constructorii însă s-au angajat să reducă timpul afectat lucrărilor cu citeva luni. Voi încerca să fac o descriere, antici­­pînd înfăţişarea primei căi de circu­laţie. Partea carosabilă, care va fi com­plet acoperită cu îmbrăcăminte asfal­­tică, va avea o lăţime de 7,5 m, cu acos­tamente de o parte şi de alta­­de cite 1,3 m. Sistemul de proiectare — curbele şi contracurbele mari — va permite circulaţia autovehiculelor cu viteze pînă la 140 km pe oră. Precizez : aceas­ta numai atunci cînd autostrada va a­­vea profilul definitiv, cînd va fi con­struit şi al doilea drum, fiecare dintre ele avind sensuri unice, precum şi alte elemente, ce vor întregi siguranţa cir­culaţiei. Iată cum­ va­­arăta în final ,vi­itoarea autostradă. Lăţimea ei va tota­liza 26 m. Va fi alcătuită din două căi unidirecţionale cu o lăţime de cite 7,5 m fiecare (una din căi e­ste cea in construcţie) ; între cele două căi va exista o zonă­ mediană (de separaţie) lată de 3 metri şi acoperită cu vegeta­ţie : patru benzi de ghidaj ,de cite 0,5 m INFORMAŢIA Luceafărul fără mistere? • La un interval de 24 de ore, „Venus 5" şi „Venus 6" ating su­prafaţa „Luceafărului de dimineaţă". • 131 de zile de zbor — 258 de milioane de kilometri parcurşi. • De două ori cite 54 de minute de investigare nemijlocită a atmosferei venusiene. • Marea experienţe, importanţă ştiinţifică a acestei extraordinare în ajunul marii încercări de la Cape Kennedy — zile de mare ten­siune nu numai pentru savanţii din Statele Unite, ci şi pentru noi, sim­plii spectatori — ziarele şi postu­rile de radio din întreaga lume con­semnau o remarcabilă victorie a cos­monauticii sovietice: Venusul — „planeta albastră“ cea plină de mis­tere, „Luceafărul dimineţii“ cel as­cuns de nori — era gazda a două moduluri cosmice sovietice : „Venus 5“ şi „Venus 6“, ultimele două apa­rate de acest tip, din seria inaugu­rată la 12 februarie 1961. Prin a­ceasta, eforturile savanţilor sovietici pe calea cuceririi Venusului erau încununate cu succes, o primă, şi poate cea mai importantă, etapă în încercarea de stabilire de relaţii cu vecina noastră cosmică lua sfîr­­şit. Dar să procedăm cronologic : la 5 ianuarie 1969, staţia automată in­terplanetară purtînd însemnele U­­niunii Sovietice „Venus 5“ își lua Radu Tom­a (Continuare în pag. a 3-a) BULETIN METEOROLOGIC INSTITUTUL METEOROLOGIC COMU­NICA : Azi, la ora 8, in Bucuresti, tem­peratura­­aerului a fost de 20 de grade. Timpul probabil de mîine­­ . Vremea devine relativ umedă. Cer variabil, mai mult noros. Ploaie temporară. Vîntul va prezenta intensificări trecătoare. Pentru 4, 5 și 6 iunie : Vreme ușor instabilă, mai ales la începutul inter­valului. Cerul va fi mai mult noros. In întreprinderile bucureştene îndeplinirea exemplară a planului şi angajamentelor— obiectiv central al activităţii In întimpinarea Congresului al X-lea al P.C.R. şi a celei de a XXV-a aniversări a eliberării patriei, oamenii muncii din Ca­pitală îşi sporesc eforturile pen­tru obţinerea unor rezultate" su­perioare în producţie, pentru sporirea eficienţei economice. Expresie a unei rodnice activi­tăţi, a atragerii în circuitul eco­nomic a noi rezerve, pe graficele entuziastei întreceri socialiste sînt înscrise zilnic noi realizări care atestă hotărîrea colective­lor de muncă de a încheia pri­mul semestru al anului cu în­deplinirea exemplară a sarcini­lor de plan, a angajamentelor asumate. PREMISE SIGURE PENTRU ÎNDEPLINIREA ŞI DEPĂŞIREA PLANULUI PE PRIMUL SEMES­TRU Pe şantierele celor patru întreprin­deri de construcţii ale D.G.C.M. se des­făşoară o intensă activitate pentru în­deplinirea planului de stat, care pre­vede construirea şi darea în folosinţă in acest semestru a 58­0 apartamente, precum şi a angajamentului construc­torilor de a preda, In plus, 828 apar­tamente. Pînă In prezent, din cele 6638 de apartamente, au fost predate peste 3000, iar alte 1800 apartamente sunt complet finisate sau In pregătire pentru a fi recepţionate In prima ju­mătate a lunii iunie. La acestea se vor mai adăuga circa 1850 apartamente a­­flate in faza de finisare , care vor fi terminate şi date în folosinţă pînă la 30 iunie. De menţionat că în cursul a­­cestei luni va fi dat în folosinţă şi pri­mul lot de 780 apartamente, cu grad de confort diferenţiat. UN RITM SUSŢINUT CĂTRE COTA PARAMETRILOR PRO­­IECTAŢI • Intrată în funcţiune la începutul anului, secţia de alice din fontă şi oţel pentru sablajul pieselor turnate şi for­jate de la Uzina de radiatoare, echi­pament metalic, obiecte şi armături sanitare, a realizat luna trecută 450 tone alice. Conform graficelor de atin­gere a parametrilor proiectaţi, acest volum de producţie urma să se obţină abia în trimestrul II al anului viitor. Realizări deosebite au fost înregis­trate şi pe linia reducerii preţului de cost — circa 40 la sută sub nivelul pre­văzut pentru etapa semestrului I a.c. De consemnat, totodată, şi calitatea de­osebită a alicelor fabricate care au un ciclu de utilizare de zece ori mai mare față de cele realizate anterior. de o parte şi de alta a fiecărei căi de circulaţie ; două benzi de staţionare — pentru autovehicule — de cîte 2,5 m şi cele două acostamente din pămînt a 0,5 m. Pentru rezolvarea problemei intersec­ţiilor cu drumurile locale au fost ela­borate studii de sistematizare care vor conduce la reducerea numărului de in­tersecţii. Se vor construi, de asemenea, pasaje denivelate, fără intrări, iar pen­tru accesul autovehiculelor pe traseul autostrăzii, se prevăd două noduri ru­tiere cu bucle de racordare. Gh. Niculiţă GHIDUL STRĂZILOR MUNICIPIULUI BUCUREȘTI In aceste zile a apărut in Editura C.N.E.F.S., „Ghidul străzilor municipiu­lui Bucureşti“. In afara nomenclatoru­lui alfabetic al tuturor străzilor muni­cipiului şi comunelor suburbane (202 pa­gini), lucrarea cuprinde planul străzilor (executat în 4 culori), compartimentat in 143 carouri, 143 planşe de detaliu, pe tot atîtea pagini, fiecare corespunzind unui carou din plan (în cite 6 culori), planul reţelei de transport in comu­n, (in 5 culori) şi schema circulaţiei de noapte a mijloacelor de transport in comun. Ghidul mai cuprinde telefoanele şi a­­dresele unor servicii de larg interes public, cum sunt : informaţii C.F.R. şi aerogara Băneasa, miliţie, case de co­menzi, prestări servicii ale cooperati­velor meşteşugăreşti, agenţii de trans­port aeriene şi navale, teatre şi săli de concert, muzee şi expoziţii, monumente şi edificii, cinematografe, stadioane, ho­teluri, restaurante, magazine (pe speci­fic de produse), farmacii cu program permanent, spitale, servicii auto-moto, staţii de benzint ttfc -■­_ .Alkat­. , ' ''iflilirTli^ilirtuiMwl^Bri^ PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ ! INFORMA­ȚI­A ZUR AL COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREŞTI AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI Anul XVI­­ Nr. 4910 4 PAGINI 30 DANI Luni 2 iunie 1969 TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU A VIZITAT IERI PIEŢELE CAPITALEI In ultimii ani, au intrat în tra­diţie vizitele de lucru ale conducă­torilor de partid şi de stat în între­prinderi şi instituţii, pe şantiere, în unităţi al­e comerţului, vizite care prilejuiesc un contact direct, o con­sultare largă cu masele de cetăţeni. Continuînd o vie şi consecventă preocupare faţă de îmbunătăţirea aprovizionării populaţiei cu produse alimentare, ieri dimineaţă, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, preşedintele Con­siliului de Stat, însoţit de tovarăşii Virgil Trofin, membru al Comitetu­lui Executiv, al Prezidiului Perma­nent, secretar al C.G. al P.C.R., Dumitru Popa, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetu­lui municipal de partid Bucureşti, primarul general al Capitalei, şi Ion Păţan, vicepreşedinte al Con­siliului de Miniştri, au vizitat mai multe pieţe din Bucureşti. Pe par­cursul vizitei, conducătorii de partid şi de stat au fost întîmpinaţi şi înso­ţiţi de cadre de răspundere din do­meniul comerţului şi producţiei de legume, de primarii sectoarelor mu­nicipiului. Ora 7 dimineaţa, oră „de vîrf* pentru pieţele oraşului. Mii şi mii de gospodine îşi fac tîr­guielile, cen­trele de desfacere a legumelor şi fructelor cunosc forfota specifică anotimpului. La unităţile comercia­le, la tonetele cooperativelor agri­cole, pe mesele rezervate producăto­rilor sunt expuse cantităţi aprecia­bile de legume, zarzavaturi, fructe, brînzeturi. Totuşi, datorită iernii prea lungi din acest an, unele pro­duse legumicole şi-au întîrziat apa­riţia, situaţie obiectivă, la care se adaugă însă, după cum a reieşit în cursul vizitei, şi lipsurile cauzate de activitatea defectuoasă a furnizo­rilor şi forurilor care răspund de aprovizionarea Capitalei. Au fost vizitate pieţele „Doro­banţi“, „Obor“, „Pantelimon“, „Că­­ţelu“, „Unirii“, „Elefterie“, „Goş­­buc“, „Ilie Pintilie“ şi „1 Mai“, pieţe situate în diferite colţuri ale oraşului, în cartiere vechi sau noi. Pretutindeni, întîlnirile cu gospodi­nele, cu cetăţenii veniţi după cum­părături, cu vînzătorii şi ţăranii cooperatori s-au desfăşurat intr-o vie atmosferă de lucru. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu s-a interesat în­­ deaproape de cantităţile şi sorti­mentele mărfurilor aduse în pieţe, de nivelul preţurilor, a ascultat opiniile cumpărătorilor şi ale pro­ducătorilor, a dat indicaţii menite să ducă la o mai bună aprovizionare cu produse alimentare a Capitalei. Răspunzînd întrebărilor puse de conducătorii de partid şi de stat,­ tov. Radu Abagiu, secretar general în Departamentul pentru valorifica­rea legumelor şi fructelor, a infor­mat despre situaţia aprovizionării cu legume în ultimele zile, despre măsurile luate pentru remedierea stărilor de lucruri negative, despre cantităţile de legume furnizate pie­ţelor din Capitală. Astfel, sîmbătă 31 mai, pieţele au fost aprovizionate cu 76 tone , legume, iar duminică 1 iunie, cu 128 tone. La acestea s-au adăugat 45 tone desfăcute prin ma­gazine intercooperatiste şi 40 tone prin magazinele T.A.S. (Continuare in pag. a 3-a) . Una din numeroasele secvenţe ale vizitei • Pe şantierele muncii patriotice Şi în cursul zilei de ieri şantierele muncii patriotice s-au bucurat de pre­zenţa a numeroşi cetăţeni. S-a lucrat în continuare la amenajarea zonelor verzi din cartierul Berceni (sectorul 5), la parcul din str. Măguricea şi la a­­menajarea zonei din preajma căii fe­rate Bucureşti—Constanţa (sectorul 1) ; în cartierul Titan (sectorul 4) ; pe şan­tierele lacurilor Străuleşti (sectorul 8) şi Pantelimon II (sectorul 3) ; în Crîn­­gaşi şi Giuleşti (sectorul 7) etc. Depu­taţii, comitetele de cetăţeni, comisiile de femei, au atras la acţiunile de în­frumuseţare şi de realizare a unor noi obiective edilitar-gospodăreşti mii şi mii de oameni. O acţiune deosebită s-a desfăşurat ieri în sectorul 1. Zeci şi zeci de cetă­ţeni au luat parte la culesul florilor de tei de pe bd. Aviatorilor, acţiune iniţiată de comitetul executiv al Con­siliului popular al sectorului. (Foto­grafia înfăţişează un aspect din timpul culesului), iniţiativa merită toată aten­ţia şi, în această perioadă poate fi ex­tinsă şi în alte sectoare.­ ­ MASURI DE REGLEMENTARE A CIRCULAŢIEI Trecerea în etapa finală a lucrărilor de construcţii a pasajului subteran pen­tru pietoni d­in Piaţa Scînteii necesită închiderea circulaţiei şi pe zona late­rală a şoselei Kiseleff (sensul de du­cere către Piaţa Scînteii). In consecinţă, cu începere din ziua de 3 iunie 1969, traficul rutier se va desfăşura în exclu­­sivitate pe zona centrală a șoselei Ki­seleff, in ambele sensuri de circulație. Repetam o întrebare adresata Ministerului Industriei Alimentare: Cînd va lucra, cu întreaga capacitate, maşina de portionat mezeluri? Am auzit, în cadrul unei consfătuiri recente a reprezentanților comerțului cu cei ai industriei alimentare, pe tema extinderii desfacerii de mezeluri pre­­ambalate, următoarea categorică afir­maţie : „Sîntem în măsură să vindem orice cantitate. Cumpărătorii apreciază acest mod igienic, civilizat, de prezen­tare a produselor. Dar...“ Iată că in „povestea" mezelurilor por­­ţionate, care durează de aproape un an, încă nu se poate renunţa la fatidicul „dar“... Deşi maşina respectivă conti­nuă să lucreze doar intr-un singur schimb, fabrica „Avîntu“ nu livrează nici cantităţile contractate pentru a­­ceastă producţie minimă. In perioada 1—15 mai, magazinele „Alimentara“ au primit, in loc de 6 000 pachete zilnic, mai puţin de jumătate. Au fost zile cînd unităţilor reprezentative ale „Comali­­ment“ nu li s-a livrat nici un pachet. Or, în aceste condiţii, magazinele pierd clientela formată şi sînt nevoite să di­minueze comenzile pînă ce cumpărătorii se reobişnuiesc. La consfătuirea la care ne-am referit (a avut loc miercuri 28 mai a.c.) s-a pus problema dublării comenzilor de către Aurel Radu (Continuare în pag. a 2-a) mmm tîiri rmnm REZULTATE DIN GALA DE ASTĂZI A C. E. DE BOX Gala de astăzi de la ora prînzului a „debutat“ cu patru meciuri în limitele categoriei pană, partide ce au desemnat tot atîţia reprezentanţi în sferturile de finală ale competiţiei. Iată rezultatele înregistrate : TSIRIOMIS (Grecia) învinge la puncte pe TEPASKE (Olanda) ; TATAR (Turcia) dispune la puncte de CRISTIANSEN (Danemarca) ; PRICHARD (Ţara Galilor) obţine deci­zia în meciul cu KOVÁCS (Cehoslovacia); MIHAILOV (Bulgaria) învinge prin a­­bandon pe MCCARTHY (Irlanda). In sferturile de finală, se vor întîlni Tsih­omis (Grecia) cu Tatar (Turcia) și Prichard (Țara Galilor) cu Mihailov (Bulgaria). După aceste meciuri, s-a disputat partida in care a evoluat reprezentantul nostru la categoria ușoară VASILE AN­­TONIU in compania lui HARKS­A (Un­garia). Boxerul român a pierdut partida prin oprirea disputei de către medic pentru rănire la arcadă. In sala din str. Brezoianu 23—25 s-a deschis o expoziție a artistului C.C. Parn­­on. Sunt expuse mai multe lucrări de pictură și fotografii. Brînzeturi porţionate şi ambalate în folii de P C. V. In magazinele de desfacere a pro­duselor alimentare au intrat primele cantităţi de brînzeturi porţionate şi ambalate în folii de P.C.V. După cum se ştie operaţia este executată pe linii automate, împachetarea propriuzi­­să făcindu-se sub vid. Se asigură ast­fel o mai îndelungată păstrare a pro­duselor respective, iar forma de des­facere este atrăgătoare, practică. Lini­ile aparţin Industriei laptelui, care pu­ne astfel la îndemîna consumatorilor un variat sortiment de brînzeturi ca : cedar, olanda, trapist, cașcaval ș.a.

Next