Informatia Bucureştiului, iunie 1969 (Anul 16, nr. 4910-4934)
1969-06-02 / nr. 4910
7F Ziarele de ieri dimineaţa au publicat DIRECTIVELE PROIECT Congresului al X-lea al Partidului Comunist Român privind planul cincinal pe anii 1971-1975 şi liniile directoare ale dezvoltării economiei naţionale pe perioada 1976-1980 DOCUMENTE DE ÎNSEMNĂTATE ISTORICA PENTRU VIITORUL INTREGULUI POPOR Întregul nostru popor — antrenat în vasta operă de edificare socialistă a patriei — a primit cu un uriaş interes Tezele Comitetului Central al Partidului Comunist Român pentru Congresul al X-lea al partidului și proiectul Directivelor Congresului al X-lea al Partidului Comunist Român privind planul cincinal pe anii 1971—1975 şi liniile directoare ale dezvoltării economiei naţionale pe perioada 1976—1980. Documente programatice de excepţională însemnătate pentru continua înflorire a României socialiste. Tezele şi proiectul de Directive jalonează , cu rigurozitate ştiinţifică, pe baza aplicării creatoare a principiilor marxism-leninismului la condiţiile concrete ale ţării noastre, a concluziilor desprinse din evoluţia României în cei 25 de ani care au trecut de la eliberarea patriei, amplele perspective ce se deschid societăţii socialiste româneşti, orientînd cu clarviziune principalele direcţii de dezvoltare a ţării. Corespunzător practicii încetăţenite în activitatea partidului, a statului nostru, cele două documente vor fi dezbătute în adunări şi conferinţe de partid, în presă, în cadrul organizaţiilor de masă şi obşteşti, cu masele largi ale populaţiei. Comuniştii, toţi oamenii muncii vor avea astfel posibilitatea să-şi spună părerea cu privire la activitatea partidului, la programul său de viitor, să contribuie nemijlocit la stabilirea liniilor directoare ale dezvoltării ţării în anii următori. Exercitînd mandatul organizaţiilor de partid pe care le reprezintă, delegaţii la Congresul al X-lea vor exprima opinia membrilor de partid, a tuturor muncitorilor, ţăranilor şi intelectualilor — fără deosebire de naţionalitate — asupra problemelor aflate în dezbatere. Programul, hotărîrile pe care le va adopta Congresul, vor fi astfel emanaţia voinţei şi gîndirii colective a partidului, a poporului, a întregii societăţi. Congresul al X-lea al P.C.R. are loc în anul jubiliar al celei de-a 25-a aniversări a eliberării României de sub jugul fascist, eveniment crucial in istoria patriei. Făcînd bilanţul marilor înfăptuiri obţinute, sub conducerea partidului, în construirea socialismului, poporul nostru priveşte cu justificată mîndrie drumul pe care l-a parcurs din acest sfert de veac, perioadă în care România s-a înscris hotărît pe orbita civilizaţiei şi progresului şi care a marcat cele mai profunde transformări socialpolitice din istoria societăţii româneşti, împlinindu-se idealurile de libertate naţională şi socială, de bunăstare materială şi spirituală a maselor. în ultimii ani, energia creatoare, spiritul de iniţiativă şi eforturile clasei muncitoare, ţărănimii, oamenilor de ştiinţă şi cultură — ale întregului popor — s-au canalizat în direcţia îndeplinirii amplului program stabilit de Congresul al IX-lea al Partidului Comunist Român, hotărîrilor Conferinţei Naţionale a partidului, pentru dezvoltarea forţelor de producţie, perfecţionarea relaţiilor socialiste, a întregii vieţi economice şi sociale a ţării. Planul cincinal se realizează cu succes, dobîndindu-se progrese însemnate în toate domeniile de activitate. Ritmul mediu anual de dezvoltare a industriei în perioada 1966—1968 a fost de 12,3 la sută, faţă de 10,8 la sută cît s-a prevăzut în cincinal pentru aceştia trei ani, obţinîndu-se o producţie suplimentară de circa 20 miliarde lei. Ca urmare a amplei acţiuni de organizare ştiinţifică a producţiei, iniţiate de partid, s-au identificat şi pus în valoare însemnate rezerve din economie, a crescut substanţial eficienţa activităţii în toate domeniile. Progrese simţitoare s-au înregistrat în agricultură, vădindu se superioritatea şi avantajele formelor socialiste de organizare în această ramură. Datorită succeselor înregistrate în dezvoltarea întregii economii, a fost posibilă creşterea sistematică a nivelului de trai al populaţiei, cunoscute fiind măsurile (Continuare în pag. a 3-a) »iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiIL APROPO DE. 1 Examene î GEORGE SBÂRCEA 2 Nu numai fiindcă sint pă- i ■» rirUe, ci și din cauza indeler- 2 m nicirilor mele de fiecare zi 2 2 sint preocupat continuu de 3 2 ceea ce constituie procesul mai 2 “ larg al educației, astfel că — j, nu-mi scapă niciodată momen- I •• tul febril al examenelor sco- 2 5 lare. La scara întreagă a în- 2 2 văţămîntului, iunie este luna ■* 2 în care eforturile cumulative — “ şi convergente ale cadrelor — «• didactice şi ale tineretului ce 2 ■» se pregăteşte pentru viaţă sunt 2 £ supuse verificării. Se pun în- 2 2 trebări, se dau răspunsuri, se 1 2 încheie situaţii, care oglindesc “ 2 cantitatea şi calitatea cunoştin- ■» 2 ţelor dobîndite de cei şcolari- 2 m zaţi. Toate acestea însoţite de 2 2 emoţii, care nu-i încearcă doar 1j 2 pe cei examinaţi şi pe părinţii — 2 lor, ci şi pe examinatori. Pen- m 5 tru că voinţa, stăruinţa, ca- 1. 2; pacităţile lor educative se re- 2 5 flectă, de fapt, în felul cum 5 2 se prezintă elevii la probele jj 2 la care sunt supuşi. 2 e Educaţia modernă urmăreş- 2 2 te, in ultimă instanţă, dobin- 2 2 direa cunoştinţelor necesare 2 *» pentru viaţă în societate, sti-2 mutarea inteligenţei şi a cura- • 2 rului moral al oamenilor de 2 2 miine. Şcoala secundează şi 2 2 completează familia în opera 2 “ de formare şi călire a caracte- 2 2 rului, obligînd copilul, adoles- — 2 centul, mai tîrziu pe tînărul in ■. 2 fragedă maturizare să se de- “ 2 păşească neîntrerupt, prin în- 2 2 suşirea disciplinei muncii sis- matematice şi organizate, în ve- 2 2 derea ţelului propus. Iar ţe- 2 2 Iul acesta nu este — decit a- 2 2 colo unde persistă o greşită “ 2 înţelegere a învăţămîntului — «■ 2 obţinerea unor note şi califi- • 2 (Continuare în pag. a 2-a) 2 ■o mm iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii? . • A ÎNCEPUT bacalaureatul. Ieri s-au prezentat în faţa comisiilor de examinare circa 60 000 de absolvenţi ai liceului — promoţia 1969, cu 12 clase. La aceştia s-au adăugat şi absolvenţi ai liceului de cultură generală din anii 1965—1969 şi absolvenţi ai şcolilor muncitoreşti cu durata de 3 ani (care au întrunit condiţiile legale de prezentare), în fotografie : La Liceul „Mihai Viteazul“, în timpul lucrării scrise la limba română. Pe viitoarea autostradă Bucureşti - Piteşti Incepind încă din cursul anului trecut pe o distanţă de circa 98 km s-a deschis un vast şantier : a început construcţia noului drum naţional Bucureşti-Piteşti. Care este stadiul lucrărilor ? Toving- Vasile Munteanu, director tehnic in Direcţia generală a drumurilor din Ministerul Transporturilor Auto, Navale şi Aeriene, ne-a dat cîteva relaţii. Anul trecut a început doar construcţia primei părţi a arterei de circulaţie, viitoarea autostradă. Pînă sfîrşitul trimestrului I 1969 au fost construiţi 44 km de drum. în plus, au fost atacate lucrările şi pe restul traseului. In afară de construcţia propriu-zisă a drumului, sunt in curs de execuţie şi numeroase lucrări coplementare — pasaje denivelate, poduri, podeţe, etc. Astfel, la km 11 după ieşirea din Bucureşti spre Ciorogîrla peste calea ferată Bucureşti—Giurgiu, şi la km 12 + pod, peste calea ferată Bucureşti—Roşiori—Craiova, se construiesc pasaje denivelate, iar peste rîurile Ciorogirla, Sabar şi Argeş poduri. Cel mai important pod — peste Argeş — are o lungime de circa 145 m avind 5 deschideri, a 27 m fiecare. Pentru urgentarea lucrărilor, grinzile şi pilonii din beton armat sînt confecţionaţi pe loc. — Cînd va fi gata prima parte a lucrării şi cum va arăta autostrada în final? — Termenul planificat : sfîrşitul anului. Constructorii însă s-au angajat să reducă timpul afectat lucrărilor cu citeva luni. Voi încerca să fac o descriere, anticipînd înfăţişarea primei căi de circulaţie. Partea carosabilă, care va fi complet acoperită cu îmbrăcăminte asfaltică, va avea o lăţime de 7,5 m, cu acostamente de o parte şi de altade cite 1,3 m. Sistemul de proiectare — curbele şi contracurbele mari — va permite circulaţia autovehiculelor cu viteze pînă la 140 km pe oră. Precizez : aceasta numai atunci cînd autostrada va avea profilul definitiv, cînd va fi construit şi al doilea drum, fiecare dintre ele avind sensuri unice, precum şi alte elemente, ce vor întregi siguranţa circulaţiei. Iată cum vaarăta în final ,viitoarea autostradă. Lăţimea ei va totaliza 26 m. Va fi alcătuită din două căi unidirecţionale cu o lăţime de cite 7,5 m fiecare (una din căi este cea in construcţie) ; între cele două căi va exista o zonă mediană (de separaţie) lată de 3 metri şi acoperită cu vegetaţie : patru benzi de ghidaj ,de cite 0,5 m INFORMAŢIA Luceafărul fără mistere? • La un interval de 24 de ore, „Venus 5" şi „Venus 6" ating suprafaţa „Luceafărului de dimineaţă". • 131 de zile de zbor — 258 de milioane de kilometri parcurşi. • De două ori cite 54 de minute de investigare nemijlocită a atmosferei venusiene. • Marea experienţe, importanţă ştiinţifică a acestei extraordinare în ajunul marii încercări de la Cape Kennedy — zile de mare tensiune nu numai pentru savanţii din Statele Unite, ci şi pentru noi, simplii spectatori — ziarele şi posturile de radio din întreaga lume consemnau o remarcabilă victorie a cosmonauticii sovietice: Venusul — „planeta albastră“ cea plină de mistere, „Luceafărul dimineţii“ cel ascuns de nori — era gazda a două moduluri cosmice sovietice : „Venus 5“ şi „Venus 6“, ultimele două aparate de acest tip, din seria inaugurată la 12 februarie 1961. Prin aceasta, eforturile savanţilor sovietici pe calea cuceririi Venusului erau încununate cu succes, o primă, şi poate cea mai importantă, etapă în încercarea de stabilire de relaţii cu vecina noastră cosmică lua sfîrşit. Dar să procedăm cronologic : la 5 ianuarie 1969, staţia automată interplanetară purtînd însemnele Uniunii Sovietice „Venus 5“ își lua Radu Toma (Continuare în pag. a 3-a) BULETIN METEOROLOGIC INSTITUTUL METEOROLOGIC COMUNICA : Azi, la ora 8, in Bucuresti, temperaturaaerului a fost de 20 de grade. Timpul probabil de mîine . Vremea devine relativ umedă. Cer variabil, mai mult noros. Ploaie temporară. Vîntul va prezenta intensificări trecătoare. Pentru 4, 5 și 6 iunie : Vreme ușor instabilă, mai ales la începutul intervalului. Cerul va fi mai mult noros. In întreprinderile bucureştene îndeplinirea exemplară a planului şi angajamentelor— obiectiv central al activităţii In întimpinarea Congresului al X-lea al P.C.R. şi a celei de a XXV-a aniversări a eliberării patriei, oamenii muncii din Capitală îşi sporesc eforturile pentru obţinerea unor rezultate" superioare în producţie, pentru sporirea eficienţei economice. Expresie a unei rodnice activităţi, a atragerii în circuitul economic a noi rezerve, pe graficele entuziastei întreceri socialiste sînt înscrise zilnic noi realizări care atestă hotărîrea colectivelor de muncă de a încheia primul semestru al anului cu îndeplinirea exemplară a sarcinilor de plan, a angajamentelor asumate. PREMISE SIGURE PENTRU ÎNDEPLINIREA ŞI DEPĂŞIREA PLANULUI PE PRIMUL SEMESTRU Pe şantierele celor patru întreprinderi de construcţii ale D.G.C.M. se desfăşoară o intensă activitate pentru îndeplinirea planului de stat, care prevede construirea şi darea în folosinţă in acest semestru a 580 apartamente, precum şi a angajamentului constructorilor de a preda, In plus, 828 apartamente. Pînă In prezent, din cele 6638 de apartamente, au fost predate peste 3000, iar alte 1800 apartamente sunt complet finisate sau In pregătire pentru a fi recepţionate In prima jumătate a lunii iunie. La acestea se vor mai adăuga circa 1850 apartamente aflate in faza de finisare , care vor fi terminate şi date în folosinţă pînă la 30 iunie. De menţionat că în cursul acestei luni va fi dat în folosinţă şi primul lot de 780 apartamente, cu grad de confort diferenţiat. UN RITM SUSŢINUT CĂTRE COTA PARAMETRILOR PROIECTAŢI • Intrată în funcţiune la începutul anului, secţia de alice din fontă şi oţel pentru sablajul pieselor turnate şi forjate de la Uzina de radiatoare, echipament metalic, obiecte şi armături sanitare, a realizat luna trecută 450 tone alice. Conform graficelor de atingere a parametrilor proiectaţi, acest volum de producţie urma să se obţină abia în trimestrul II al anului viitor. Realizări deosebite au fost înregistrate şi pe linia reducerii preţului de cost — circa 40 la sută sub nivelul prevăzut pentru etapa semestrului I a.c. De consemnat, totodată, şi calitatea deosebită a alicelor fabricate care au un ciclu de utilizare de zece ori mai mare față de cele realizate anterior. de o parte şi de alta a fiecărei căi de circulaţie ; două benzi de staţionare — pentru autovehicule — de cîte 2,5 m şi cele două acostamente din pămînt a 0,5 m. Pentru rezolvarea problemei intersecţiilor cu drumurile locale au fost elaborate studii de sistematizare care vor conduce la reducerea numărului de intersecţii. Se vor construi, de asemenea, pasaje denivelate, fără intrări, iar pentru accesul autovehiculelor pe traseul autostrăzii, se prevăd două noduri rutiere cu bucle de racordare. Gh. Niculiţă GHIDUL STRĂZILOR MUNICIPIULUI BUCUREȘTI In aceste zile a apărut in Editura C.N.E.F.S., „Ghidul străzilor municipiului Bucureşti“. In afara nomenclatorului alfabetic al tuturor străzilor municipiului şi comunelor suburbane (202 pagini), lucrarea cuprinde planul străzilor (executat în 4 culori), compartimentat in 143 carouri, 143 planşe de detaliu, pe tot atîtea pagini, fiecare corespunzind unui carou din plan (în cite 6 culori), planul reţelei de transport in comun, (in 5 culori) şi schema circulaţiei de noapte a mijloacelor de transport in comun. Ghidul mai cuprinde telefoanele şi adresele unor servicii de larg interes public, cum sunt : informaţii C.F.R. şi aerogara Băneasa, miliţie, case de comenzi, prestări servicii ale cooperativelor meşteşugăreşti, agenţii de transport aeriene şi navale, teatre şi săli de concert, muzee şi expoziţii, monumente şi edificii, cinematografe, stadioane, hoteluri, restaurante, magazine (pe specific de produse), farmacii cu program permanent, spitale, servicii auto-moto, staţii de benzint ttfc -■_ .Alkat. , ' ''iflilirTli^ilirtuiMwl^Bri^ PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ ! INFORMAȚIA ZUR AL COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREŞTI AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI Anul XVI Nr. 4910 4 PAGINI 30 DANI Luni 2 iunie 1969 TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU A VIZITAT IERI PIEŢELE CAPITALEI In ultimii ani, au intrat în tradiţie vizitele de lucru ale conducătorilor de partid şi de stat în întreprinderi şi instituţii, pe şantiere, în unităţi ale comerţului, vizite care prilejuiesc un contact direct, o consultare largă cu masele de cetăţeni. Continuînd o vie şi consecventă preocupare faţă de îmbunătăţirea aprovizionării populaţiei cu produse alimentare, ieri dimineaţă, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, însoţit de tovarăşii Virgil Trofin, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.G. al P.C.R., Dumitru Popa, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului municipal de partid Bucureşti, primarul general al Capitalei, şi Ion Păţan, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, au vizitat mai multe pieţe din Bucureşti. Pe parcursul vizitei, conducătorii de partid şi de stat au fost întîmpinaţi şi însoţiţi de cadre de răspundere din domeniul comerţului şi producţiei de legume, de primarii sectoarelor municipiului. Ora 7 dimineaţa, oră „de vîrf* pentru pieţele oraşului. Mii şi mii de gospodine îşi fac tîrguielile, centrele de desfacere a legumelor şi fructelor cunosc forfota specifică anotimpului. La unităţile comerciale, la tonetele cooperativelor agricole, pe mesele rezervate producătorilor sunt expuse cantităţi apreciabile de legume, zarzavaturi, fructe, brînzeturi. Totuşi, datorită iernii prea lungi din acest an, unele produse legumicole şi-au întîrziat apariţia, situaţie obiectivă, la care se adaugă însă, după cum a reieşit în cursul vizitei, şi lipsurile cauzate de activitatea defectuoasă a furnizorilor şi forurilor care răspund de aprovizionarea Capitalei. Au fost vizitate pieţele „Dorobanţi“, „Obor“, „Pantelimon“, „Căţelu“, „Unirii“, „Elefterie“, „Goşbuc“, „Ilie Pintilie“ şi „1 Mai“, pieţe situate în diferite colţuri ale oraşului, în cartiere vechi sau noi. Pretutindeni, întîlnirile cu gospodinele, cu cetăţenii veniţi după cumpărături, cu vînzătorii şi ţăranii cooperatori s-au desfăşurat intr-o vie atmosferă de lucru. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu s-a interesat în deaproape de cantităţile şi sortimentele mărfurilor aduse în pieţe, de nivelul preţurilor, a ascultat opiniile cumpărătorilor şi ale producătorilor, a dat indicaţii menite să ducă la o mai bună aprovizionare cu produse alimentare a Capitalei. Răspunzînd întrebărilor puse de conducătorii de partid şi de stat, tov. Radu Abagiu, secretar general în Departamentul pentru valorificarea legumelor şi fructelor, a informat despre situaţia aprovizionării cu legume în ultimele zile, despre măsurile luate pentru remedierea stărilor de lucruri negative, despre cantităţile de legume furnizate pieţelor din Capitală. Astfel, sîmbătă 31 mai, pieţele au fost aprovizionate cu 76 tone , legume, iar duminică 1 iunie, cu 128 tone. La acestea s-au adăugat 45 tone desfăcute prin magazine intercooperatiste şi 40 tone prin magazinele T.A.S. (Continuare in pag. a 3-a) . Una din numeroasele secvenţe ale vizitei • Pe şantierele muncii patriotice Şi în cursul zilei de ieri şantierele muncii patriotice s-au bucurat de prezenţa a numeroşi cetăţeni. S-a lucrat în continuare la amenajarea zonelor verzi din cartierul Berceni (sectorul 5), la parcul din str. Măguricea şi la amenajarea zonei din preajma căii ferate Bucureşti—Constanţa (sectorul 1) ; în cartierul Titan (sectorul 4) ; pe şantierele lacurilor Străuleşti (sectorul 8) şi Pantelimon II (sectorul 3) ; în Crîngaşi şi Giuleşti (sectorul 7) etc. Deputaţii, comitetele de cetăţeni, comisiile de femei, au atras la acţiunile de înfrumuseţare şi de realizare a unor noi obiective edilitar-gospodăreşti mii şi mii de oameni. O acţiune deosebită s-a desfăşurat ieri în sectorul 1. Zeci şi zeci de cetăţeni au luat parte la culesul florilor de tei de pe bd. Aviatorilor, acţiune iniţiată de comitetul executiv al Consiliului popular al sectorului. (Fotografia înfăţişează un aspect din timpul culesului), iniţiativa merită toată atenţia şi, în această perioadă poate fi extinsă şi în alte sectoare. MASURI DE REGLEMENTARE A CIRCULAŢIEI Trecerea în etapa finală a lucrărilor de construcţii a pasajului subteran pentru pietoni din Piaţa Scînteii necesită închiderea circulaţiei şi pe zona laterală a şoselei Kiseleff (sensul de ducere către Piaţa Scînteii). In consecinţă, cu începere din ziua de 3 iunie 1969, traficul rutier se va desfăşura în exclusivitate pe zona centrală a șoselei Kiseleff, in ambele sensuri de circulație. Repetam o întrebare adresata Ministerului Industriei Alimentare: Cînd va lucra, cu întreaga capacitate, maşina de portionat mezeluri? Am auzit, în cadrul unei consfătuiri recente a reprezentanților comerțului cu cei ai industriei alimentare, pe tema extinderii desfacerii de mezeluri preambalate, următoarea categorică afirmaţie : „Sîntem în măsură să vindem orice cantitate. Cumpărătorii apreciază acest mod igienic, civilizat, de prezentare a produselor. Dar...“ Iată că in „povestea" mezelurilor porţionate, care durează de aproape un an, încă nu se poate renunţa la fatidicul „dar“... Deşi maşina respectivă continuă să lucreze doar intr-un singur schimb, fabrica „Avîntu“ nu livrează nici cantităţile contractate pentru această producţie minimă. In perioada 1—15 mai, magazinele „Alimentara“ au primit, in loc de 6 000 pachete zilnic, mai puţin de jumătate. Au fost zile cînd unităţilor reprezentative ale „Comaliment“ nu li s-a livrat nici un pachet. Or, în aceste condiţii, magazinele pierd clientela formată şi sînt nevoite să diminueze comenzile pînă ce cumpărătorii se reobişnuiesc. La consfătuirea la care ne-am referit (a avut loc miercuri 28 mai a.c.) s-a pus problema dublării comenzilor de către Aurel Radu (Continuare în pag. a 2-a) mmm tîiri rmnm REZULTATE DIN GALA DE ASTĂZI A C. E. DE BOX Gala de astăzi de la ora prînzului a „debutat“ cu patru meciuri în limitele categoriei pană, partide ce au desemnat tot atîţia reprezentanţi în sferturile de finală ale competiţiei. Iată rezultatele înregistrate : TSIRIOMIS (Grecia) învinge la puncte pe TEPASKE (Olanda) ; TATAR (Turcia) dispune la puncte de CRISTIANSEN (Danemarca) ; PRICHARD (Ţara Galilor) obţine decizia în meciul cu KOVÁCS (Cehoslovacia); MIHAILOV (Bulgaria) învinge prin abandon pe MCCARTHY (Irlanda). In sferturile de finală, se vor întîlni Tsihomis (Grecia) cu Tatar (Turcia) și Prichard (Țara Galilor) cu Mihailov (Bulgaria). După aceste meciuri, s-a disputat partida in care a evoluat reprezentantul nostru la categoria ușoară VASILE ANTONIU in compania lui HARKSA (Ungaria). Boxerul român a pierdut partida prin oprirea disputei de către medic pentru rănire la arcadă. In sala din str. Brezoianu 23—25 s-a deschis o expoziție a artistului C.C. Parnon. Sunt expuse mai multe lucrări de pictură și fotografii. Brînzeturi porţionate şi ambalate în folii de P C. V. In magazinele de desfacere a produselor alimentare au intrat primele cantităţi de brînzeturi porţionate şi ambalate în folii de P.C.V. După cum se ştie operaţia este executată pe linii automate, împachetarea propriuzisă făcindu-se sub vid. Se asigură astfel o mai îndelungată păstrare a produselor respective, iar forma de desfacere este atrăgătoare, practică. Liniile aparţin Industriei laptelui, care pune astfel la îndemîna consumatorilor un variat sortiment de brînzeturi ca : cedar, olanda, trapist, cașcaval ș.a.