Informatia Bucureştiului, august 1969 (Anul 17, nr. 4958-4986)

1969-07-28 / nr. 4958

PULSUL DINAMIC al Întrecerii globale şi a producţiei marfă vândută şi încasată în proporţie de 76 şi res­pectiv 70 la sută. Au fost produse în această perioadă şi livrate beneficiarilor interni şi externi 778 000 mp ţe­sături de bumbac şi tip bum­bac, 246 000 mp ţesături de lină şi tip lină, 253 000 mp ţesături de mătase, 725 000 tricotaje, confecţii textile in valoare de 115 milioane lei, 335 000 pe­rechi de Încălţăminte, 5,2 milioane bucăţi diverse articole de sticlărie, 625 000 diverse articole de drenaj din porţelan şi faianţă. La unele produse, rezultatele obţinute depăşesc substan­ţial angajamentul anual: la­­ ţesături subţiri din in şi cinepă cu 122 la sută, la cele groase de cînepă-iută cu 192 la sută, la Încălţăminte cu 26 la sută.­­ Prin reproiectarea cazanului de 10 t/h (CR 16), specialiştii CENTRU­LUI DE CERCETĂRI ŞI PROIECTĂRI CAZANE au obţinut pe lingă o eco­nomie de metal de 4,5 la sută şi o reducere a timpului de montaj de . (Continuare In pag. a 2-a) INFORMA­TI­A ZIAR AL COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREŞTI AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI Anul XVII­­ Nr. 4958 4 PAGINI 30 BANI Luni 28 iulie 1969 • 5 216 tone de metal au fost economisite, în şase luni, de între­prinderile industriale din Capitală, îndeplinindu-se astfel în proporţie de peste 78 la sută angajamentul anual asumat în Întrecere, ca răs­puns la chemarea Organizaţiei mu­nicipale de partid. Demnă de con­semnat şi depăşirea pe care rezul­tatele obţinute o asigură faţă de angajamentul asumat pentru pri­mul semestru: 84,5 la sută. Cel mai rodnic bilanţ în această importantă acţiune l-au înregis­trat unităţile industriale din secto­rul 5 — 3780 tone economii de me­tal, sectorul 7 — 611 tone. • Colectivele de muncă din unităţile aparţinlnd MINISTERULUI INDUSTRIEI UŞOARE şi-au îndeplinit în semestrul I angajamentul anual privind creşterea, suplimentară faţă de plan, a producţiei In intîmpinarea Congresului al X-lea OMI MUNCH PARTICIPĂ CU titli DĂRUIRE IA ÎNFĂPTUIREA POM PARTIDULUI, DtND O STRĂLUCITĂ EXPRESE ilTATH MORAL - POLITICE A POPORULUI NOSTRU Industria alimentară in­terspectiva viitorului cincinal O ramură de producţie modernă în plină dezvoltare Ritmul înalt de creştere a­­ venitului naţional ilustrează grăitor dezvoltarea societăţii noastre pe o linie continuu as­cendentă, puternicul dinamism al eco­nomiei, continuarea fermă a politicii marxist-leniniste de industrializare so­cialistă — pivotul progresului general al societăţii noastre. Respectîiidu-se principiul dezvoltării prioritare a ramurilor hotărîtoare ale producţiei mijloacelor de producţie, in perioada actualului cincinal s-a acordat atenţie şi creşterii susţinute a ramurilor de care depinde nemijlocit satisfacerea nevoilor de consum ale populaţiei. Da­torită acestui fapt, in perioada 1966—1968 numai industria alimentară şi-a sporit volumul de producţie cu 32 la sută. Creş­teri mult mai mari au fost înregistrate In unele subram­uri : in raport cu 1965 în 1968 industria de ulei comestibil a atins un nivel de 155 la sută, cea de conserve de legume — de 148 la sută, cea a industriei cărnii — de 145 la sută, iar a industriei laptelui — de 131 la sută. Dar contribuţia industriei alimentare la îmbunătăţirea aprovizionării populaţiei a constat şi în lărgirea gamei de pro­duse. Printre acestea figurează laptele concentrat, sucurile de legume şi fructe, diverse alimente congelate, supe concen­trate, semipreparate culinare, produse dietetice pentru adulţi, produse desti­nate alimentaţiei copiilor. Asigurind pe mai departe un raport optim intre industria grea şi industria bunurilor de consum, proiectul de Di­rective — oglindind grija partidului pen­tru ridicarea necontenită a nivelului de trai al populaţiei — prevede, printre obiectivele principale ale dezvoltării eco­nomice pe perioada 1971—1975, extinde­rea şi diversificarea producţiei bunuri­lor de consum, corespunzător creşterii puterii de cumpărare şi a cerinţelor populaţiei. Astfel, numai producţia în­treprinderilor din ramura industriei ali­mentare urmează să fie in 1975 cu 33—40 Gh. BOERU secretar general în Ministerul Industriei Alimentare la sută mai mare decit In 1970, asigurîn­­du-se creşteri însemnate la carne, lapte şi derivatele acestor produse, la peşte, conserve de fructe şi legume, ulei co­mestibil, bere şi altele. Valoarea acestor creşteri apare şi mai pregnant dacă ară­tăm că volumul global al producţiei in­dustriei alimentare, prevăzut pentru pe­rioada 1971—1975, va fi mai mare decit întreaga producţie obţinută Intr-o peri­oadă de 15 ani (1951—1965). îndeplinirea acestor sarcini ne obligă să organizăm în aşa fel activitatea incit, cu un minim , de cheltuieli, să obţinem rezultatele cele mai satisfăcătoare in ce priveşte asigurarea consumatorilor cu produse alimentare nutritive, multilate­ral şi armonios proporţionate, potrivit cu necesităţile de igienă şi principiile alimentare, în raport de ocupaţie, de virstă, starea de sănătate, precum şi tendinţele de consum pe plan mondial şi naţional. Ţinînd seama de aceste cerinţe, inclus­(Continuare In pag. a 2-a) CONGRES Cercetarea teoretică în continuu contact cu realitatea , prof. univ. MARCEL BREAZU, director adjunct al Tatatutului de filozofie piritul ştiinţific, inovator, gindi­­rea vie, luciditatea şi realismul, proprii întregii activităţi a par­tidului nostru îşi găsesc o eloc­ventă expresie în documentele pentru Congresul al X-lea. Tezele Comitetului Central şi proiectul de Directive se o­­cupă de o serie largă de probleme po­litice, economice şi sociale a căror im­portanţă trebuie judecată nu numai în raport cu cerinţele actualei etape de dezvoltare a societăţii noastre, ci prin­­tr-o prismă mult mai largă, ce vizează puternic viitorul in multitudinea şi complexitatea relaţiilor sociale ale lumii contemporane. Sunt edificatoare în a­­cest sens indicaţiile date în vederea orientării cercetărilor în domeniile fi­lozofiei, economiei politice, istoriei. „Pentru dezvoltarea gîndirii creatoare — se spune în Teze — a spiritului no­vator in teorie, partidul nostru va in­tensifica și extinde dezbaterile ideologi­ce, confruntarea de opinii, schimbul de idei“. Este, deci, o sarcină de mare răspundere a celor ce activează pe acest tărîm. Este o sarcină dezvoltarea crea­toare a teoriei in contact continuu cu realitatea. Este o sarcină menţinerea mereu proaspătă a spiritului novator, deschiderea largă către ceea ce aduce nou viaţa, către transformarea neînce­tată a societăţii, transformare căreia teoria este menită să-i aducă explicaţii, pentru a limpezi drumul acţiunii, in sensul firesc al dezvoltării. Trăim intr-o epocă în care progresul tehnico-ştiinţific are un ritm necunoscut încă. Mijloacele de investigare a rea­lContinuare in pag. a 7 a) iTiMMmmAjm(i) On a.rmi.125, Tegi­lica, la „ Groetgia." Aşezările Utopiştii vorbeau despre societăţi uma­ne în care traiul la­olaltă trebuia să fie pilotat de legi şi re­guli stricte, în care pînă şi naşterile să fie dirijate. „Cetatea” ideală avea o indus­trie în viziunea tim­pului respectiv, puţin naivă, nu lipsită de o imaginaţie avintată. La unii, orele de muncă întreceau chiar pe cele dedicate odih­nei şi se absolutiza, de ce să n-o spunem, efortul, socotit ca uni­ „Clădiţi-vă cetatea în văzduh! Împrejmuiţi cu zid văzduhul tot, Iar mijlocul să-l întăriţi puternic, Cu rînduri tari de zid de cărămidă, Cum e cetatea Vaviloniei... Ce voia să spună marele scriitor al an­tichităţii ? Că pe pă­­mînt era rău, că nu mai puteai încăpea de atîta strimbăciune. Se trecuse de la banche­tele comune, la refu­gii aeriene, ferite de pestilenţa acestor re­şedinţe pe lotul mile­nar, dreptatea exista EUGEN BARBU cu mîntuîre în faţă inutilităţii vieţii. Dar toate aceste „Cetăţi ale Soarelui" erau de fapt alcătuiri ideale con­struite de minţi pro­gresiste în semn de protest contra mora­vurilor înscăunate, nu dintre cele mai feri­cite. Se lupta cu ima­ginaţia împotriva scla­viei, deghizate sau nu. Se începuse cu fic­ţiunea şi trebuia să faci ca Aristofan care recomanda păsărilor lui , undeva între cer şi pămînt, de unde în viziunea unui filozof vegheau îngerii şi de­monii, la bine şi la rău, ascunşi chiar sub poalele Selenei. Mai tîrziu, Dürer avea să închipuie, în Oraşul breslelor, un fel de castru sinistru, încon­jurat de trei rînduri de ziduri, dincolo de care parcelarea s-ar fi făcut în mod egal pentru toată lumea cu case tip, egale, şi bu­­curîndu-se de aceleaşi utilităţi. Erau nai­vităţi dar exprimau de fapt o profundă nemulţumire de ordin moral. Pentru că la rădăcina nedreptelor împărţiri stătea o vi­ziune viciată asupra egalităţii. Trebuia, deci să fie pusă la pă­mînt mai întîi concep­ţia desuetă asupra muncii, puterii şi dis­tribuţiei, ceea ce nu se putea produce de­cit la capătul unei re­voluţii. Socialismul, ştiinţă aptă la adaptări ra­pide şi flexibilităţi necesare, a preluat în­că pe parcurs ceea ce rămăsese sănătos în vechile alcătuiri so­ciale şi cred că ăsta (Continuare în pag. 2-a) . D­evenită simbojul literar al unei lumi sordide, groapa Cuţaridei nu era singura mostră a contrastului dintre strălucirile centrului şi mizeria periferiei din Bucureştiul anilor premergători Eliberării patriei. Una dintre surorile sale, nu mai puţin celebre, era Tond­a. Imaginea din meda­lion, în ciuda dimensiunilor ei reduse, este mai elocventă decit o întreagă istorie. Comparativ, blocurile zvelte de pe actuala alee a Circului de stat, care încadrează monumentalul edificiu al prestigioasei instituţii artistice, dau o replică dintre cele mai copleşitoare unui trecut de care ne-am des­părţit pentru totdeauna. Fotografii : Alexandru Babic lllllllllllllllllll . In toate sectoarele Capitalei continuă ac­ţiunile de înfrumuseţa­re şi de realizare a unor noi obiective edi­­litar-gospodăreşti, prin muncă patriotică, în a­­celaşi timp, în aceste zile, au loc festivităţ de inaugurare a unor lucrări terminate. ieri, de pildă, în sectorul au fost date în folo­sinţă str. Petrolului, str. Baficei şi intr. Mo­ren­, urmînd ca la sfîr­­şitul săptămînii viitoa­re să fie redate circu­laţiei, în condiţii îm­bunătăţite, şi alte străzi pe care Lucrările de balastare au fost efectuate cu sprijinul cetăţenilor, în cadrul întrecerii patriotice. Fotografia înfăţişea­ză un aspect de pe şantierul lacului Strău­­leşti, sectorul 8, unde circa 400 de cetăţeni din cartierele Chitil­a, Dămăroaia şi Bucureş­tii Noi au lucrat la fi­nisarea unor drumuri de acces şi la talu­­zarea malurilor. • La sfârşit de săptămână La sfîrşitul acestei săptămlni O.N.T., agenţia Bucureşti, organizează excursii cu trenul la cabanele Piscul Cîinelui, Furnica, Cota 1 500, Caraiman, Babele, Diham, Trei Brazi, Gîrbova, Susai şi In cur­ind altele. Plecarea sîmbătă la amiază. Tot cu trenul se poate pleca şi ne­litoral. Cu autocarele se organizează excursii la Hidrocentrala de pe Argeş. Plecarea duminică dimineaţa. La sediile filialelor din calea Vic­toriei nr. 100 şi bd. Republicii nr. 68, continuă înscrierile pentru excursiile organizate în perioada 22—24 august, precum și pentru excursiile de 3 zile în nordul Moldovei. MAGAZIN SEMIUNIVERSAL IN CARTIERUL BERCENI In prezent se amenajează un magazin semiuniversal care se va deschide in complexul nr. 1 din cartierul Ber­­ceni (în locul fostului magazin „Dioda“). Unitatea va fi dotată cu raioane spe­ciale de încălțăminte, galanterie, textile, articole electrotehnice, articole de me­naj etc. Lucrările se află în stadiul fi­nal, mobilierul fiind deja instalat. • Colectivul întreprinderii „Postă­văria română“ a realizat 53 articole noi de ţesături pentru rochii şi cos­tume bărbăteşti. Noile sortimente sunt executate din fire de lină în amestec cu fire poliesterice, ceea ce le mă­rește gradul de neșifonabilitate. Mai multe vase fără navigatori descoperite In largul Atlanticului Misterele paralelei 35 Un pachebot britanic, „Picardy", a întilnit, recent, pe apele Atlanti­cului, la 700 de mile vest de Insu­lele Azore, un mic vas care părea că se îndreaptă spre Anglia. Era iahtul „Teignmouth Electron", al cunoscutului navigator solitar englez Donald Crowhurst, participant la cursa în jurul lumii iniţiată anul trecut de ziarul „Sunday Times“. Dar, spre marea mirare a echipaju­lui de pe „Picardy", Crowhurst nu s-a arătat pe puntea iahtului. Nici el şi nici altcineva nu se afla pe micul vas, care plutea, de fapt, la intîmplare. Ştirea a făcut senzaţie nu numai datorită straniei absenţe a lui Donald Crowhurst, ci şi pentru că, plecat ultimul în cursa amintită (în urma altor opt participanţi), el avea, după circa 250 de zile de navigaţie soli­tară, toate şansele de a realiza tim­pul cel mai scurt în această com­petiţie şi să cîştige premiul de 5000 fire sterline. Mai mulţi specialist în electronică, Crowhurst instalase pe trimaranul său­­vas care, în afara corpului propriu-zis, are două fle­(Continuare in pag. aia)­ ­INFORMATIA PROLETAR! DIN TOATE ŢĂRILE, UNITI-VA ! Teste electronice si alte noutăţi d­e la „Automecanica“ • 18 diagnostice de mare precizie asupra echipamentului electric al autoturismului * In unităţile mari de depanare se vor vinde accesorii auto In actualul sezon turistic se remarcă, la cooperativa meşteşugărească­­,Auto­­mecanica“ o activitate mult îmbunătă­ţită faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Pentru a se ajunge aici, U.C.M.R. şi conducerea cooperativei au luat o serie de măsuri organizatorice în uni­tăţile de depanare pentru scurtarea timpului folosit pînă acum la reparaţii, spălări şi gresări. Pe această linie se înscrie şi iniţiativa ca în actualul sezon turistic (nu numai în perioada rece) lu­crările cu valoare mai mare, solicitate de automobilişti, să fie efectuate şi cu plata în rate lunare. De cîteva zile cooperativa a fost do­tată cu aparatură tehnică modernă. Printre noile utilaje subliniem un testor electronic deosebit de practic, pentru verificarea, cu mare precizie, a echipa­mentului electric al autoturismului. In­ P. D. (Continuare In pag. a 3-a)­­ • De la Oficiul farmaceutic nr. 1 —• Bucureşti sîntem informaţi că, în jurul datei de 1 august, vor fi deschise două unităţi de deservire a populaţiei cu medicamente. Una dintre acestea este amplasată pe bd. Peptănari nr. 23, br.JVKA ULTIMELE STIRI SPORTIVE NASTASE CISTIGATOR AL TURNEULUI DE LA CORINA IN URMA VICTORIEI IN FAŢA LUI SANTANA Azi, la prînz (14,55), sosesc pe aero­portul Băneasa, din Spania, tenismenii români Ilie Năstase şi Ion Ţiriac, în vederea pregătirilor pentru meciul cu India din „Cupa Davis". Ilie Năstase se întoarce aureolat de cîştigarea pro­bei de simplu masculin în turneul in­­ternaţional care a avut loc la Coruna, competiție în care l-a depăşit în patru seturi pe celebrul tenisman spaniol Manuel Santana. • In ,,Cupa Rappan" la fotbal : Ajax Amsterdam — Alemannia Aachen 2—1 (1—1), meci disputat la Aachen. • Echipa braziliană de fotbal Sao Pau­lo, care va intilni la 6 august pe Rapid la București, a învins la Belgrad cu 3—0 (6—6) pe Steaua roșie Belgrad. Avatarurile transportului I T. B. la orele de virf In ultima vreme s-au înregistrat noi eforturi pentru îmbunătăţirea transportu­lui în comun. Pe unele linii, numărul de vehicule a fost mărit, au fost înfiinţate şapte m­ii noi de autobuze, s-au stabilit legături directe între marile cartiere şi zonele industriale, a sporit viteza de circulaţie. Dacă efectul acestor măsuri este evident fiind resimţit, ţi bine, de majoritatea celor 3 700 000 de călători transportaţi zilnic,­ pentru circa 370 000 de oameni, care trebuie să fie la locul de muncă dimineaţa între orele 6 şi 6,45, drumurile cotidiene cu mijloacele I.T.B. continuă să constituie o obsesie.­ ­ Faptele, luate ca atare, sunt clare, rea­litatea nu poate fi ocolită, iar explica­ţia este simplă. In perioada de virf a solicitărilor, capacitatea maximă oferită de vehiculele de transport în comun (în situaţia utilizării intensive a parcului) calculată la 8,5 călători/mp, este depăşită cu 16 000 persoane, ceea ce reprezintă un coeficient de supraîncărcare de peste 24 la sută. In anumite zone acest pro­cent ajunge aproape dublu : 96 la sută — I.P.R.S. Băneasa, 83 la sută — piaţa Scinteii, 82 la sută — cartierele Titan şi Vatra Luminoasă, 69 la sută — cartierul Căţelu etc. Fenomenul se accentuează, îndeosebi, pe arterele de intensă circu­laţie unde sunt amplasate întreprinderi şi instituţii cu un mare număr de sala­riaţi. Consecinţele acestei stări de lucruri nu sunt greu de întrezărit, chiar şi pen­tru acei care nu sunt obligaţi să circule, zi de zi, la orele de virf, cu vehiculele I.T.B. (Ne referim In primul rlnd, la unii şefi de întreprinderi şi Instituţii care nu au acceptat să participe la apli­carea unor măsuri minime, menite să aplatizeze vlrfi­rile de mare aglomera­ţie). Nasturii rupţi sau deteriorarea în­călţămintei rămtn In umbră, faţă de alte urmări cu efecte nedorite pentru cetăţeni şi pentru unităţile economice In care lucrează. Nu este de mirare că tocmai In zonele vizate numărul Intir­­zierilor şi al absenţelor nemotivata este mai mare. Totuşi, conducerile unor întreprinderi şi m­aticuţe continuă să se cramponeze la stabilirea orei de Începere a progra­mului de cele 10 da minute dintre 6 şi 7. Intr-adevăr, o analiză făcută In 285 unităţi economice din Bucureşti a sta­bilit, pe lingă faptul că 74 la sută din numărul salariaţilor lucrează în schim­bul I, o situaţie de loc surizătoare pen­tru organizatorii transportului In comun, că 70 la sută din personalul schimbului I intră la lucru Intre orele 6,30 şi 7. In zona bd. Ion Şulea , uzina „Color", 26 000 de oameni încep ziua de muncă la 7 fix. Satisfacerea normală a trans­portului, in asemenea condiţii, ar im­pune concentrarea unor adevărate con­voaie de tramvaie şi autobuze, ceea ce, practic, nu-i cu putinţă. De ce condu­cătorii Întreprinderilor respective nu înţeleg acest lucru ? De ce nu vor să-şi aducă contribuţia la îmbunătăţirea transportului în comun ? Oare nu se poate ieşi din această si­tuaţie care produce neplăceri multor zeci de mii de oameni ai muncii, traca­sează, contribuie la reducerea capa­cităţii de lucru şi creează pagube econo­miei oraşului . Soluţii slnt: CJ cele mai Îndepărtate, vizind mijloacele moderne de mare capacitate şi viteză. Dar slnt şi soluţii de actualitate, In stare, dacă nu să rezolve problema In totalitatea ei, dar să reducă mult vîrfurile de mare solicitare, cu alte cuvinte, să Îmbunătă­ţească condiţiile de transport. Aceste soluţii nu reprezintă o noutate. Ele au mai fost dezbătute, inclusiv de ziarul nostru, şi se referă la decalări, de obicei minime. In programul de Ion Bălan Aurel Radu (Continuare In pag. a 3-a) • In sala Clubului sindicatelor sa­nitare din Capitală a avut loc o consfă­tuire ştiinţifică organizată de Inspec­toratul sanitar de stat al municipiului Bucureşti, privind unele probleme ac­tuale de igienă şi epidemiologie în ocrotirea sănătăţii populaţiei munici­piului. Referatul principal şi cele 50 de comunicări, prezentate în consfătui­re sau depuse, au îmbrăţişat o gamă variată de preocupări din domeniul medicinei preventive. I APROPO DE. SAŞA GEORGESCU Suntem in plin sezon turistic şi pentru a simţi acest lucru nu este necesar să consultăm calendarele. Ajunge o simplă plimbare prin Bucureşti. Pen­tru că, indiferent dacă punc­tul terminus al oaspeţilor noş­tri este marea de azur sau cu­nuna veşnic verde a munţilor, nimeni nu se lipseşte de bucu­ria de a trece prin Capitală. Are —o recunosc toţi cei care vizitează Bucureştiul — acest oraş un farmec aparte, o cu­loare şi o lumină fascinante pentru pictori, oaze de ver­deaţă şi fiori cum nu mai gă­seşti în multe metropole, con­strucţii moderne alături de un pitoresc pe alocuri nealterat. Şi, mai ales, ii are pe... bucu­­reşteni. Din convorbiri avute cu tu­rişti de pretutindeni am aflat cu plăcere — deşi o ştiam de mult — Că In puţine locuri din lume poţi găsi oameni mai calzi, mai săritori, mai pui­(Continuare in pag. a 3-a) LEGĂMlNT DE CREDINŢĂ PATRIEI Lt. colonel C. ZAMFIR Ieri, forţele noastre armate au trăit un eveniment cu profunde semnifica­ţii ; ostaşii unui nou contingent au de­pus jurămlntul militar — legămînt de credinţă faţă de patrie. Tineri aparţi­­nînd generaţiei după 23 August 1944, ei şi-au exprimat din adîncul inimii hotă­­rirea fermă să devină apărători de nădejde ai măreţelor biruinţe dobîndite de popor. In cei 25 de ani care au tre­cut de la eliberare, sub conducerea înţeleaptă a Partidului Comunist Ro­mân. Ne aflăm într-o unitate mecanizată, din Capitală. La această solemnitate a participat generalul-locotenent Nicolae Militaru, comandantul garnizoanei Bucu­reşti, care i-a felicitat călduros pe tinerii ostaşi, cu ocazia depunerii jurămlntului militar. Rind pe rind, aceşti tineri îm­brăcaţi in haină militară rostesc răspicat, cu hotărîre : „Jur să fiu devotat poporului muncitor, patriei mele... jur să fiu luptător dirz, cinstit,­­ curajos, disciplinat şi vigilent...“. In faldurile drapelului tricolor spre care le este aţintită privirea, li se infăţişează măreţia şi gloria poporului român, bogăţiile şi frumuseţile patriei, înfăp­tuirile contemporane. Cităm dintr-o filă de cronică : „în­­cepînd cu 23 August 1944 şi pînă la 9 mai 1945, drapelul unităţii a fluturat biruitor în multe încleştări cu hitle­­riştii, atit In luptele pentru eliberarea (Continuare in pag. a 3-a) Expoziţie de debut Consecvent misiunii sale de a stimu­la creaţia tinerilor artişti, Ateneul tine­retului găzduieşte în aceste zile expo­ziţia de debut a Diamantinei L­a­ou, reu­nind 50 de lucrări : guaşe, acuarele, tu­şuri, grupate tematic sub titluri ca : „Omul şi natura“, „Florile vieţii“. L Buletin meteorologic INSTITUTUL METEOROLOGIC CO­MUNICA : Azi, la ora 8, în Bucureşti, temperatura aerului a fost de ?.5■ de grade. Maxima de ieri în aer a fost de 30 de grade, iar minima din cursul nop­ţii de 18 grade. Timpul probabil de mîine . Vreme re­lativ frumoasă, cu cerul variabil. Ploaie de scurtă durată. Vînt slab pînă la potrivit. Temperatura minimă va osci­la între 16 și 18 grade, iar maxima între 26 și 28 de grade.* Pentru 30, 31 iulie și 1 august . Vreme schimbătoare, cu cerul temporar noros, favorabil aversei de ploaie. Vînt potri­vit. Temperatura ușor variabilă. • •

Next