Informatia Bucureştiului, septembrie 1969 (Anul 17, nr. 4987-5012)

1969-09-01 / nr. 4987

INFORMA­TIA ZIAR AL COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREȘTI AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI Anul XVII­­ Nr. 4987 4 PAGINI 30 BANI Luni 1 septembrie 1969 _ „Prin cîntec şi joc, spre cunoaştere şi înţelegere!“ Iată o deviză sui-generis a Festivalului şi Concursului in­ternaţional de folclor „România ’69“. Ea este ilustrată însă nu numai pe scenele competiţiilor artistice... Citiţi în pag. a II-a reportajele noastre de la cîteva manifes­tări din cadrul Festivalului de folclor. Foto: Alexandru Babic APROPO DE... îndrumarea lecturii D­ r. ZALIS­ acă scriitorul are un ideal estetic, este natural ca şi cititorul să aibă unul. In lumina lui, cititorul alege cărţile ce răspund cit mai armo­nios propriei structuri intelectua­le şi afective. Nu e mai puţin adevărat că această alegere este rezultatul unui proces cu multe componente, de a cărui Ins®ă­­nătate ne dăm seama numai după ce sîntem avertizaţi. Sociologii şi­ psihologii au sesizat în anii ani urmă cîteva din implicaţiile fe­nomenului din studiul căruia re­zultă că lectura nu este un act ce poate fi lăsat la voia Intimă plăcii, simplă expresie a­­ berei inspiraţii individuale. Se ştie că gustul personal joacă un rol, dar nu e de neglijat nici faptul că in evoluţia orizontului unui citi­tor cultura acestuia, ,mediul am­biant, maturitatea sa pot influen­ta decisiv atît asimilarea cit şi capacitaea de interpretare su­biectivă a literaturii. De cite ori n-am auzit în jurul nostru : »bi­tese ce-mi place­­“ sau »Reco* mandă-mi o carte antrenantă . Asemenea formulări reflectă o a­­numită optică, răspindită în rîn­­dul publicului, interesat adesea de factori artistici* dar și exte­riori, pe care nu-i putem descon­sidera. f­SSftErAgl 5ÎS fSAfffi TAKttE»­tJSJTMPAJ IN INDUSTRIA CUCURENIEANĂ ACTIVEAZĂ O URIAŞĂ FORŢĂ UMANĂ Este ea folosită raţional? In condiţiile înfăptuirii vastului program de Investiţii, elaborat de partid, al progresului industrial ne­întrerupt, asigurarea cadrelor şi ca­lificarea lor, folosirea raţională a forţei de muncă capătă o importan­ţă capitală. „Vom merge intr-un ritm şi mai rapid înainte in economie — arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu — numai în măsura in care vom şti să rezolvăm in mod just şi operativ această problemă". Semnificaţia acestei sublinieri re­zidă nu numai într-o necesitate obiectivă a făuririi economiei socia­liste multilateral dezvoltate, preconi­zată de Congresul al X-lea al P.C.R., ci şi într-o obligaţie a conştiinţei : toţi oamenii muncii să dea, pe mă­sura capacităţii lor profesionale, tot ceea ce societatea este în drept să ceară de la ei. Receptiv faţă de o asemenea pro­blemă majoră a economiei, Comite­tul municipal de partid a întreprins, cu ajutorul unui larg activ de partid şi de specialişti, un amplu şi aprofun­dat studiu in 14 întreprinderi impor­tante ale Capitalei. Concluziile, înglo­­bind experienţa pozitivă din industria Capitalei, ca şi neajunsurile care se fac simţite şi, mai ales, modalităţile de utilizare cu o mai mare eficienţă a forţei de muncă, au constituit obiec­tul unei recente plenare, cu activul Comitetului municipal de partid. Ele au fost pregnant relevate de tovară­şul Dumitru Popa, prim secretar al Comitetului municipal de partid, în­­tr-un referat privind asigurarea ne­cesarului de forţă de muncă califi­cată pe ansamblul economiei muni­cipiului Bucureşti în anul 1969 şi efi­cienţa utilizării forţei de muncă în industrie. Aprecierile făcute, cifrele redate, consecinţele negative ale ne­­folosirii raţionale a forţei de muncă, au determinat in plenară discuţii vii, constructive. Asupra acestora — care constituie elementul esenţial al dez­baterilor — vrem să ne oprim. Virgil Florea, prim secretar al comite­tului de partid al sectorului 5, după ce a subliniat importanţa problemei puse în discuţie pentru realizarea planului pe acest an şi în 1970, pentru creşterea pro­ductivităţii muncii, însuşindu-şi întru­­totul criticile şi concluziile din p­referat a arătat : „Carenţele în utilizarea forţei de muncă, a timpului de lucru sunt vi­zibile şi au efecte negative In multe În­treprinderi din sectorul nostru — „Auto­buzul“, „Danubiana“, Uzina de maşini grele etc. Consider că In îndreptarea si­tuaţiei actuale nu trebuie acţionat nu­mai prin măsuri administrative. Este necesar, după părerea mea, ca organele şi organizaţiile de partid să includă această problemă printre preocupările lor de prim ordin. Şi, aş preciza , nu prin aşteptarea unor dispoziţii şi indi­caţii de sus, nu în campanii. Desigur, aceasta nu înseamnă absolvirea coml- Nicolae Cucui (Continuare in pag. a 3-a) Liniştea înşelătoare a muzeelor Muzeele bucureştene... Clădiri impunătoare, cu etaje şi cu şiruri de ferestre, dominind se­ver marile pieţe ale o­­raşului. Vile retrase între copaci, primind soarele prin frunziş, tă­cute, ascunzîndu-şi cu încăpăţînare frumuseţea în spatele unor garduri­­bastioane — şi altele care şi-o oferă trufaş tuturor privirilor, râsfi­­rindu-şi îmbelşugata podoabă de statui şi vitralii. Case vechi, cu intrări întunecoase, cu scări interioare ce scîr­ţîie sub paşi, case în­duioşătoare, ele foşile piese de muzeu, vesti­gii învăluite în nostal­gia unui Bucureşti de altădată. Dincolo de toate aces­te ziduri, lucrurile stau cufundate într-o som­nolenţă fără sfîrşit. Fo­tografii îngălbenite dor­mitează sub sticlă. In culcuşul lor de catifea, monede vechi, cu luciul stins de mult, au aţipit alături de cioburi de oale şi de frînturi de lăncii. Ochii rotunzi din pînzele lui Tonitza Cea de-a doua intrare a muzeului „Antipa“ ... Şi totuşi, dincolo de reculegerea so­lemna a sălilor de expunere, muzeele au o viaţă a lor. Dacă treci prin Piaţa Victoriei, cu cîteva minute înainte de ora 11, poţi zări aproape zilnic grupuri adunate pe scara largă a Muzeului „Antipa“. In scurtă vreme uşile se des­chid şi curioşii se lansează într-un ade­vărat maraton, de-a lungul a zeci de încăperi, încărcate cu vitrine şi diorame. Clădirea are însă şi o a doua intrare, modestă, nebăgată în seamă de trecă­tori. De aici ţi se deschide în ţaţă o reţea de coridoare. Uşi, mereu uşi, vop­site alb. Pe fiecare dintre ele, pusă foarte la vedere, o plăcuţă : laboratorul de biologie, laboratorul de entologie laboratorul de..., laboratorul de... Oa­meni in halate albe intră şi ies. Pentru oaspeţii de fiecare zi primiţi pe Intrarea principală, laboratoarele şi oamenii în halate rămân o taină. Dar fără aceste culise secrete, muzeul n-ar putea exista. Cei ce populează labora­toarele se preocupă în primul rînd de menţinerea şi completarea fondului de exponate. De două ori pe ang­rişii Îm­păiaţi, vulpile, gorilele şi toţi ceilalţi cuminţi locatari ai Muzeului „Antipa" trebuie să accepte (n-au Încotro) să li se facă toaleta. Sunt dezinfectaţi cu gujă, pentru a fi ocrotiţi de acţiunea distru­gătoare a insectelor. Li se curăţă blă­nurile. Li se Împrospătează culorile. Numai în felul acesta au putut supra­vieţui şi ajunge pînă la noi exponate vechi de un secol. Din cînd In cînd, oamenii în alb Îşi părăsesc halatele şi pornesc la drum. „Nu sînt — ne spune directorul Mihai Băcescu — nişte ex­pediţii autentice". Totuşi, ca urmare a acestor călătorii, muzeul s-a îmbogăţit în vremea din urmă cu o sumă de co­lecţii importante : fauna marină şi te­restră din Cuba, peşti din Oceanul In­dian, fauna abisală din Pacific, fluturi din Brazilia şi Ghana. Dar „Gr. Antipa“ nu e numai cel mai mare muzeu de istorie naturală din Ro­mânia (numărul vizitatorilor săi se ri­dică la 300 000—350 000 pe an), ci şi un Institut de cercetări, care editează o publicaţie proprie. Mi se întinde o carte groasă, pe care citesc : Travaux du museum d’histoire naturelle „Gr. An­tipa“. Volumul IX. Nouă volume în 12 ani. Şi, pe lângă asta, 30-40 de confe­rinţe anual, pe subiecte propuse de şcoli (de pildă : Evoluţia vertebratelor fosile. Răspindirea mamiferelor în zonele tropi­cale), însoţite de filme documentare, împrumutate de la sexlioul „Sahia“. Oamenii în alb nu-şi irosesc vremea, privesc în gol. Te temi să calci apăsat, ai din­­tr-o dată sentimentul că zgomotul tocurilor lovite de pardoseala de marmură ar face să tresară şi să se fixeze asupra ta, cu reproş, aceşti ochi absenţi. Atl­­ta soare revărsat afară şi atîta linişte aici ! Atîta nepătrunsă şi de­finitivă linişte... Totul pare statornicit o dată pentru totdeauna, sub crusta de gheaţă a timpului oprit în loc. Şi totuşi... Dorinţele (imposibil de realizat ?) ale unui director de muzeu — Care sunt exponatele dv. cele mai preţioase ? îi întreb pe tov. Romeo Draghiei, directorul Muzeului „George Enescu“. Adriana Rotaru (Continuare în pag. a 2-a) INFORMAŢIA O afacere prosperă­­mormintele din Sicilia . Mafia controlează centrele arheologice ! Infloritoarea industrie a falsului­ ­ „Maeştrii“ se retrag la Zürich ! La periferia localităţii italiene Volterra a fost descoperită recent o necropolă. Săpăturile au dat la ivea­lă pînă acum 20 de morminte. Spe­cialiștii consideră această descope­rire ca foarte importantă datorită obiectelor găsite, unele foarte rare. Multe morminte sînt de origine vil­lanoviană, deci foarte vechi.­ Altele, aflate in alt strat de pămint sînt etrusce. Cele villanoviene­­ prezintă suprafeţe groase şi neşlefuite ce al- Cristian Necheş (Continuare in pag. a 3-a) . 4 Atelier de reparat material didactic In localul fostei şcoli generale nr.1­229 şi-a început activitatea atelierul de reparat material didactic. Prin intrarea In funcţiune a acestei unităţi vor putea fi redate circuitului didactic un mare număr de aparate şi instalaţii care, de­teriorate, nu mai puteau fi utilizate. Fe lingă economiile ce se realizează, atelie­rul răspunde şi sarcinii Invăţămîntului ac­tual de dezvoltare a posibilităţilor uni­tăţilor şcolare de a realiza cit mai multe lucrări practice cu elevii In orele de laborator. In activitatea atelierului este prevăzu­tă și transformarea unor televizoare (scoase din uz, existente în unele școli) în osciloscoape catodice, un material didactic deosebit de prețios pentru lu­crările de laborator in domeniu" tricl­fit". BULETIN METEOROLOGIC INSTITUTUL METEOROLOGIC COMU­NICA : Azi, la ora 8, In Bucureşti, tem­peratura aerului a fost de 20 de grade. Maxima de ieri In aer a fost de 82 de grade, iar minima din cursul nopţii de 18 grade. Timpul probabil de inline s Vreme frumoasă şi călduroasă, cu cel mai mult senin. Vine slab pînă la potrivit. Temperatura aerului : minima va oscila între 17 şi 19 grade, iar maxima intre 31 şi 33 de grade. Pentru zilele de 3, 4 şi 5 septembrie ! Vreme in general frumoasă şi călduroa­să la începutul intervalului, apoi devine schimbătoare. Cerul va fi variabil, favo­­rabil aversei de ploaie. Vint potrivit. Temperatura aerului ușor variabilă. Plecarea tovarăşului Mae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat, într-o vizită oficială în Iran Azi dimineaţă a părăsit Capitala, plecînd spre Teheran, preşedintele Consiliului de Stat al Repu­blicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, împreună cu soţia, Elena Ceauşescu, care,, la in­­vitaţia Maiestăţii Sale Imp­­­­riale Şahinşahul Mohammad Rezsii Pahlavi Aryamehr şi a Majestăţii Sale împărăteasa Iranului va face o vizită oficială în Iran.­­ Preşedintele Consiliului de Stat este însoţit de Ilie Verdeţ, prim-­ vicepreşedinte al Consiliului de Mi­ - niştri,­­ Comneliu Mănescu, ministrul ] afacerilor externe, loan Avram, mi-­ nistrul industriei construcţiilor da­ maşini şi Alexandru Albescu, ad- ‘ junct al ministrului comerţului ex. I terior. La plecare, pe aeroportul Bă-» j neasa, erau prezenţi tovarăşii Ion- Gheorghe Maurer, Paul Niculescu-­­ Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe­­ Rădulescu, Virgil Trofin, Maxim Berghianu, Florian Dănălache,­­ Constantin Drăgan, Emil Drăgănes­­cu, Petre Lupu, Manea Mănescu,­­Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Va-­­sile Vîlcu, Ștefan Voitec, Iosif Banc, Petre Blajovici, Mihai Gere, Ion Iliescu, general-colonel Ion Ioniţă, Vasile Patilineţ, Dumitru Popa, vi­cepreşedinţi ai Consiliului de Mi­­niştri, membri ai Consiliului de Stat, miniştri, conducători de insti­tuţii centrale şi organizaţii obşteşti, generali, ziarişti" români şi cores­pondenţi ai presei străine. Erau de faţă Yahya Mohamed- Vaziri, însărcinat cu afaceri ad-in­terim al Iranului la Bucureşti şi membri ai ambasadei Iranului, şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi în ţara noastră. Pe aeroportul Băneasa era arbo­rat drapelul de stat al Repu­blicii Socialiste România. Un mare număr de cetăţeni ai Ca­pitalei aflaţi pe aeroport au salutat cu deosebită căldură pe preşedin­tele Consiliului de Stat. (Agerpres) Trama stradală, în continuu proces de înfrumuseţare şi dezvoltare, adau­gă peisajului Capitalei noi valenţe urbanistice. După modernizarea bd. 1848, a magistralei Nord-Sud etc., o altă zonă de intensă circulaţie rutie­ră şi pietonală - Piaţa Splaiului - REFĂCÎND, IERI, TRASEUL DIN URMĂ CU DOUĂ SĂPTĂMÎNI, REPORTERII NOŞTRI CONSEMNEAZĂ, IN LEGĂTURĂ CU DESERVIREA DUMINICALĂ A BUCUREŞTENILOR: Persistenţa unor carenţe inadmisibile Faptele relatate într-o amplă an­chetă, publicată luni 18 august a.c., dovedeau că în deservirea dumini­cală a bucureştenilor posibilităţile nu sunt valorificate pe deplin. Re­­făcînd ieri traseul parcurs de re­porterii noştri duminică 17 august, consemnăm, după trecerea a două săptămîni, interval în care organe­le vizate aveau tot timpul să ia măsuri de remediere şi prevenire, pe lingă îmbunătăţiri evidente, per­sistenţa inadmisibilă a aceloraşi ca­renţe, generatoare de nemulţumiri pentru cetăţeni. Şi de data aceasta trebuie să subliniem că nu este vorba de in­suficienţe în cantităţile globale de produse puse la dispoziţia oraşului, ci de goluri în repartiţia pe cartie­re şi unităţi, de fisuri în organi­zarea desfacerii, de neglijenţe crase in statornicirea bunei deserviri, fie la punctele de aprovizionare, fie la locurile de agrement, căutate de bucureşteni într-o zi călduroasă, cum a fost cea de ieri. TRANDURILE ŞI PĂDURILE au fost şi de data aceasta suprasoli­citate. Remarcăm, din nou, buna aprovizionare şi serviciul ireproşa­bil de la restaurantul „Cernica“. Dar, ştrandul, neterminat (cabinele sunt în curs de construire), oferă aceleaşi motive de reproş, ca şi întîrzierea ame­najării campingului şi, de asemenea, a unui acoperiş­ umbrar pentru maşinile lăsate la locul de parcare cu plată. Am văzut automobilişti care, în pofida avi­zelor ce interzic parcarea in pădure, preferă să le lase acolo, sub copaci, cu riscul de a plăti amendă. La ştrandul Tei nu ne-am mai întîlnit cu lipsurile grave precedente. Insă, bufetul de aici prezin­tă tot o gamă sărăcăcioasă de produse, rămînlnd cu mult în urma celorlalte ștranduri.­­In afară de faptul că la Floreasca II, cutia cu resturi menajere se află în apropierea grătarului. Credem că Inspecţia sanitară ar trebui să pă­trundă și la locurile de agrement)... Nu am mai întîlnit depozite de saltele de­fecte la chioșcul de închiriere (cel de la Tel era tot Închis), dar lipsa de prevedere a făcut ca unele obiecte, aflate în cantități insuficiente, să nu satisfacă solicitările. Am remarcat, în continuare, slaba presiune a apei la duşuri, şi ne în­s­trebăm de ce ICAR nu rezolvă această problemă măcar la ştranduri, fie chiar cu mijloacele (puţ propriu) la care a recurs la Cemica. Vizi­tind alte locuri de agrement, am Aurel Radu Gh. Niculiță (Continuare in pag. a 3-a) Cum va arăta Piaţa Splaiului se află pe »,masa de operaţie’­ a con­structorilor pentru retuşuri estetice şi funcţionale. Nu peste multă vre­me, celor care vor trece prin acest punct central al oraşului, le va fi greu să recunoască că aici a existat ve­chea Piaţă a Operetei. Din fostul la­birint de artere, pavate cu cuburi de bazalt, interpuse, strangulînd traficul intr-un nod de circulaţie foarte impor­tant, a luat naştere o piaţă modernă care alcătuieşte un tot unitar cu ma­gistralele construcţii ce o străjuiesc. S-a avut în vedere, în primul rînd, îmbunătăţirea circulaţiei. La venirea dinspre şi spre Piaţa Unirii, autovehi­culele sunt dirijate prin benzi con­d LICEUL DE MUZICA NR. 2 din Bucureşti, str. Locotenent Dumitru Lem­­nea nr. 30, anunţă concursul de admi­tere în clasa I pentru anul şcolar 1969/ 1970. Se primesc înscrieri la secretariat pînă în ziua de 6 septembrie. Concursul va începe la 8 septembrie, ora 8 dimi­neaţa. Se pot prezenta copii de vîrsta şcolară cu aptitudini pentru învăţămîn­­tul muzical. Informaţii la telefon 15.18.30, tim­e de circulaţie, fără a mai fi ne­voie să facă slalomurile de altădată. S-a îmbunătăţit foarte mult traseul F. Popescu (Continuare in pag. a 2-a) 8—13 septembrie, in Bucureşti, Congresul A.I.T. T­urismul la masa rotundă D­eci turismul, practicat la ora actuală de zeci de milioane de oameni­­de pe toate meridianele globului, se instalează şi la masa rotundă a dezbaterilor teoretice, faptul se datoreşte iniţiativei „Alianţei internaţionale de turism" (A.I.T.), care începînd din 1966, organizează congresul „Timpul liber şi turismul“. Primul congres a avut loc la Rot­terdam (1966), al doilea la Florenţa (1968). Al treilea se va desfăşura în Bucureşti, ceea ce dă o idee clară despre prestigiul ţării noastre în ierarhia turistică mondială. „ IOU­, în legătură cu acest eveniment, ne-am adresat ing. VASILE Iorida- CHESGU, secretar general al A.C.R., secretar al Comisiei internaţionale pentru organizarea Congresului de la Bucureşti.­­ Potrivit informaţiilor pe care le deţinem, precedentele congrese au avut ca scop examinarea problemelor legate de dezvoltarea turismului, Internaţional şi desprinderea de con­cluzii pentru activitatea viitoare. Menţinînd continuitatea scopului, a­­propiatul Congres a stabilit ca temă „Turismul individual şi turismul or­ganizat astăzi şi mîine“, ce a jus­tificat alegerea acestei teme 7 — Actualitatea ei foarte stringentă, ce se înscrie pe coordonatele generale, de bază, ale turismului contemporan. Şi în esenţă Congresul va dezbate un fenomen caracteristic : evoluţia foarte rapidă a turismului în două direcţii. Dacă un timp atenţia a fost concentrată în direcţia soluţionării problemelor cu­ Augustin Sandu (Continuare în pag. a 3-a) Avancronică la... Cartofii de toamna Nu peste mult timp, aprovizionarea populaţiei cu cartofi de toamnă va re­veni în actualitate. Este una dintre cele mai importante probleme gospodăreşti ale sezonului care — după cum se ştie — nu-i nici simplă, nici uşor de rezol­vat. Uriaşe cantităţi de produse, pornesc, în fiecare toamnă, spre cămările Capi­talei, recoltarea, transportul (de la dis­tanţe destul de mari), sortarea, trierea şi multe alte operaţiuni făcîndu-se, practic, într-o unitate de timp redusă şi, pe deasupra, sub semnul unor con­diţii atmosferice nu întotdeauna priel­nice. Dar, bineînţeles, nu descoperim nişte necunoscute. Acestea sunt — am zice : cadrul şi condiţiile specifice cartofului şi, ca atare, nu se poate face abstracţie de ele. După părerea noastră însă — şi trebuie spus că la baza acestei pă­reri stau nu numai constatările pe care redacţia le-a reeditat în fiecare toamnă, ci şi observaţiile multor specialişti con­sultaţi — actualul sistem după care se desfăşoară aprovizionarea cu cartofi de toamnă ţine destul de puţin seama de acest context specific. Experienţa ultimilor ani a demonstrat, în mod constant, că autorecepţia — o­­bligaţie legală, stipulată în contractele dintre furnizori şi beneficiari — a de­venit o simplă formalitate. Discordanţele dintre conţinutul buletinelor de expe­diere a mărfurilor — în care se trans­criu, automat, prevederile stasului şi conţinutul multor vagoane de marfă, pledează convingător pentru această concluzie. Avem în vedere marile şi cos-Cornelia Simionescu (Continuare in pag. a 3 a) LOTUL DE FOTBAL CARE PLEACA LA BELGRAD In vederea meciului de miercuri, de la Belgrad, cu echipa Iugoslaviei, lo­tul nostru reprezentativ de fotbal părăseşte astăzi, pe calea aerului, Capitala. Antrenorul Angelo Niculescu ne-a comunicat componenţa lotului care va face deplasarea8: Ghiţă, Răducanu, Sătmăreanu, Lupescu, Halmăgeanu, Dan, Mocanu, Ghergheli, Anca, Dinu, R. Nunweiller, Dembrovschi, Domide, Tufan, Dumitrache, Creiniceanu, C. Radu. Cit priveşte pe Deleanu, care a suferit ieri o Întindere musculară, se aşteaptă avizul medicului. • In turul I al probei de dublu mixt din cadrul campionatelor Interna­tionale de tenis ale S.U.A. de la Forest Hills, cuplul Melvdie (Australia), Năstase (Romania) a dispus cu 7—5, 6—4 de perechea Graebner, Scott (S.U.A.). • •

Next