Informatia Bucureştiului, septembrie 1969 (Anul 17, nr. 4987-5012)
1969-09-01 / nr. 4987
INFORMATIA ZIAR AL COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREȘTI AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI Anul XVII Nr. 4987 4 PAGINI 30 BANI Luni 1 septembrie 1969 _ „Prin cîntec şi joc, spre cunoaştere şi înţelegere!“ Iată o deviză sui-generis a Festivalului şi Concursului internaţional de folclor „România ’69“. Ea este ilustrată însă nu numai pe scenele competiţiilor artistice... Citiţi în pag. a II-a reportajele noastre de la cîteva manifestări din cadrul Festivalului de folclor. Foto: Alexandru Babic APROPO DE... îndrumarea lecturii D r. ZALIS acă scriitorul are un ideal estetic, este natural ca şi cititorul să aibă unul. In lumina lui, cititorul alege cărţile ce răspund cit mai armonios propriei structuri intelectuale şi afective. Nu e mai puţin adevărat că această alegere este rezultatul unui proces cu multe componente, de a cărui Ins®ănătate ne dăm seama numai după ce sîntem avertizaţi. Sociologii şi psihologii au sesizat în anii ani urmă cîteva din implicaţiile fenomenului din studiul căruia rezultă că lectura nu este un act ce poate fi lăsat la voia Intimă plăcii, simplă expresie a berei inspiraţii individuale. Se ştie că gustul personal joacă un rol, dar nu e de neglijat nici faptul că in evoluţia orizontului unui cititor cultura acestuia, ,mediul ambiant, maturitatea sa pot influenta decisiv atît asimilarea cit şi capacitaea de interpretare subiectivă a literaturii. De cite ori n-am auzit în jurul nostru : »bitese ce-mi place“ sau »Reco* mandă-mi o carte antrenantă . Asemenea formulări reflectă o anumită optică, răspindită în rîndul publicului, interesat adesea de factori artistici* dar și exteriori, pe care nu-i putem desconsidera. fSSftErAgl 5ÎS fSAfffi TAKttE»tJSJTMPAJ IN INDUSTRIA CUCURENIEANĂ ACTIVEAZĂ O URIAŞĂ FORŢĂ UMANĂ Este ea folosită raţional? In condiţiile înfăptuirii vastului program de Investiţii, elaborat de partid, al progresului industrial neîntrerupt, asigurarea cadrelor şi calificarea lor, folosirea raţională a forţei de muncă capătă o importanţă capitală. „Vom merge intr-un ritm şi mai rapid înainte in economie — arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu — numai în măsura in care vom şti să rezolvăm in mod just şi operativ această problemă". Semnificaţia acestei sublinieri rezidă nu numai într-o necesitate obiectivă a făuririi economiei socialiste multilateral dezvoltate, preconizată de Congresul al X-lea al P.C.R., ci şi într-o obligaţie a conştiinţei : toţi oamenii muncii să dea, pe măsura capacităţii lor profesionale, tot ceea ce societatea este în drept să ceară de la ei. Receptiv faţă de o asemenea problemă majoră a economiei, Comitetul municipal de partid a întreprins, cu ajutorul unui larg activ de partid şi de specialişti, un amplu şi aprofundat studiu in 14 întreprinderi importante ale Capitalei. Concluziile, înglobind experienţa pozitivă din industria Capitalei, ca şi neajunsurile care se fac simţite şi, mai ales, modalităţile de utilizare cu o mai mare eficienţă a forţei de muncă, au constituit obiectul unei recente plenare, cu activul Comitetului municipal de partid. Ele au fost pregnant relevate de tovarăşul Dumitru Popa, prim secretar al Comitetului municipal de partid, într-un referat privind asigurarea necesarului de forţă de muncă calificată pe ansamblul economiei municipiului Bucureşti în anul 1969 şi eficienţa utilizării forţei de muncă în industrie. Aprecierile făcute, cifrele redate, consecinţele negative ale nefolosirii raţionale a forţei de muncă, au determinat in plenară discuţii vii, constructive. Asupra acestora — care constituie elementul esenţial al dezbaterilor — vrem să ne oprim. Virgil Florea, prim secretar al comitetului de partid al sectorului 5, după ce a subliniat importanţa problemei puse în discuţie pentru realizarea planului pe acest an şi în 1970, pentru creşterea productivităţii muncii, însuşindu-şi întrutotul criticile şi concluziile din preferat a arătat : „Carenţele în utilizarea forţei de muncă, a timpului de lucru sunt vizibile şi au efecte negative In multe Întreprinderi din sectorul nostru — „Autobuzul“, „Danubiana“, Uzina de maşini grele etc. Consider că In îndreptarea situaţiei actuale nu trebuie acţionat numai prin măsuri administrative. Este necesar, după părerea mea, ca organele şi organizaţiile de partid să includă această problemă printre preocupările lor de prim ordin. Şi, aş preciza , nu prin aşteptarea unor dispoziţii şi indicaţii de sus, nu în campanii. Desigur, aceasta nu înseamnă absolvirea coml- Nicolae Cucui (Continuare in pag. a 3-a) Liniştea înşelătoare a muzeelor Muzeele bucureştene... Clădiri impunătoare, cu etaje şi cu şiruri de ferestre, dominind sever marile pieţe ale oraşului. Vile retrase între copaci, primind soarele prin frunziş, tăcute, ascunzîndu-şi cu încăpăţînare frumuseţea în spatele unor garduribastioane — şi altele care şi-o oferă trufaş tuturor privirilor, râsfirindu-şi îmbelşugata podoabă de statui şi vitralii. Case vechi, cu intrări întunecoase, cu scări interioare ce scîrţîie sub paşi, case înduioşătoare, ele foşile piese de muzeu, vestigii învăluite în nostalgia unui Bucureşti de altădată. Dincolo de toate aceste ziduri, lucrurile stau cufundate într-o somnolenţă fără sfîrşit. Fotografii îngălbenite dormitează sub sticlă. In culcuşul lor de catifea, monede vechi, cu luciul stins de mult, au aţipit alături de cioburi de oale şi de frînturi de lăncii. Ochii rotunzi din pînzele lui Tonitza Cea de-a doua intrare a muzeului „Antipa“ ... Şi totuşi, dincolo de reculegerea solemna a sălilor de expunere, muzeele au o viaţă a lor. Dacă treci prin Piaţa Victoriei, cu cîteva minute înainte de ora 11, poţi zări aproape zilnic grupuri adunate pe scara largă a Muzeului „Antipa“. In scurtă vreme uşile se deschid şi curioşii se lansează într-un adevărat maraton, de-a lungul a zeci de încăperi, încărcate cu vitrine şi diorame. Clădirea are însă şi o a doua intrare, modestă, nebăgată în seamă de trecători. De aici ţi se deschide în ţaţă o reţea de coridoare. Uşi, mereu uşi, vopsite alb. Pe fiecare dintre ele, pusă foarte la vedere, o plăcuţă : laboratorul de biologie, laboratorul de entologie laboratorul de..., laboratorul de... Oameni in halate albe intră şi ies. Pentru oaspeţii de fiecare zi primiţi pe Intrarea principală, laboratoarele şi oamenii în halate rămân o taină. Dar fără aceste culise secrete, muzeul n-ar putea exista. Cei ce populează laboratoarele se preocupă în primul rînd de menţinerea şi completarea fondului de exponate. De două ori pe angrişii Împăiaţi, vulpile, gorilele şi toţi ceilalţi cuminţi locatari ai Muzeului „Antipa" trebuie să accepte (n-au Încotro) să li se facă toaleta. Sunt dezinfectaţi cu gujă, pentru a fi ocrotiţi de acţiunea distrugătoare a insectelor. Li se curăţă blănurile. Li se Împrospătează culorile. Numai în felul acesta au putut supravieţui şi ajunge pînă la noi exponate vechi de un secol. Din cînd In cînd, oamenii în alb Îşi părăsesc halatele şi pornesc la drum. „Nu sînt — ne spune directorul Mihai Băcescu — nişte expediţii autentice". Totuşi, ca urmare a acestor călătorii, muzeul s-a îmbogăţit în vremea din urmă cu o sumă de colecţii importante : fauna marină şi terestră din Cuba, peşti din Oceanul Indian, fauna abisală din Pacific, fluturi din Brazilia şi Ghana. Dar „Gr. Antipa“ nu e numai cel mai mare muzeu de istorie naturală din România (numărul vizitatorilor săi se ridică la 300 000—350 000 pe an), ci şi un Institut de cercetări, care editează o publicaţie proprie. Mi se întinde o carte groasă, pe care citesc : Travaux du museum d’histoire naturelle „Gr. Antipa“. Volumul IX. Nouă volume în 12 ani. Şi, pe lângă asta, 30-40 de conferinţe anual, pe subiecte propuse de şcoli (de pildă : Evoluţia vertebratelor fosile. Răspindirea mamiferelor în zonele tropicale), însoţite de filme documentare, împrumutate de la sexlioul „Sahia“. Oamenii în alb nu-şi irosesc vremea, privesc în gol. Te temi să calci apăsat, ai dintr-o dată sentimentul că zgomotul tocurilor lovite de pardoseala de marmură ar face să tresară şi să se fixeze asupra ta, cu reproş, aceşti ochi absenţi. Atlta soare revărsat afară şi atîta linişte aici ! Atîta nepătrunsă şi definitivă linişte... Totul pare statornicit o dată pentru totdeauna, sub crusta de gheaţă a timpului oprit în loc. Şi totuşi... Dorinţele (imposibil de realizat ?) ale unui director de muzeu — Care sunt exponatele dv. cele mai preţioase ? îi întreb pe tov. Romeo Draghiei, directorul Muzeului „George Enescu“. Adriana Rotaru (Continuare în pag. a 2-a) INFORMAŢIA O afacere prosperămormintele din Sicilia . Mafia controlează centrele arheologice ! Infloritoarea industrie a falsului „Maeştrii“ se retrag la Zürich ! La periferia localităţii italiene Volterra a fost descoperită recent o necropolă. Săpăturile au dat la iveală pînă acum 20 de morminte. Specialiștii consideră această descoperire ca foarte importantă datorită obiectelor găsite, unele foarte rare. Multe morminte sînt de origine villanoviană, deci foarte vechi. Altele, aflate in alt strat de pămint sînt etrusce. Cele villanoviene prezintă suprafeţe groase şi neşlefuite ce al- Cristian Necheş (Continuare in pag. a 3-a) . 4 Atelier de reparat material didactic In localul fostei şcoli generale nr.1229 şi-a început activitatea atelierul de reparat material didactic. Prin intrarea In funcţiune a acestei unităţi vor putea fi redate circuitului didactic un mare număr de aparate şi instalaţii care, deteriorate, nu mai puteau fi utilizate. Fe lingă economiile ce se realizează, atelierul răspunde şi sarcinii Invăţămîntului actual de dezvoltare a posibilităţilor unităţilor şcolare de a realiza cit mai multe lucrări practice cu elevii In orele de laborator. In activitatea atelierului este prevăzută și transformarea unor televizoare (scoase din uz, existente în unele școli) în osciloscoape catodice, un material didactic deosebit de prețios pentru lucrările de laborator in domeniu" triclfit". BULETIN METEOROLOGIC INSTITUTUL METEOROLOGIC COMUNICA : Azi, la ora 8, In Bucureşti, temperatura aerului a fost de 20 de grade. Maxima de ieri In aer a fost de 82 de grade, iar minima din cursul nopţii de 18 grade. Timpul probabil de inline s Vreme frumoasă şi călduroasă, cu cel mai mult senin. Vine slab pînă la potrivit. Temperatura aerului : minima va oscila între 17 şi 19 grade, iar maxima intre 31 şi 33 de grade. Pentru zilele de 3, 4 şi 5 septembrie ! Vreme in general frumoasă şi călduroasă la începutul intervalului, apoi devine schimbătoare. Cerul va fi variabil, favorabil aversei de ploaie. Vint potrivit. Temperatura aerului ușor variabilă. Plecarea tovarăşului Mae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat, într-o vizită oficială în Iran Azi dimineaţă a părăsit Capitala, plecînd spre Teheran, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, împreună cu soţia, Elena Ceauşescu, care,, la invitaţia Maiestăţii Sale Impriale Şahinşahul Mohammad Rezsii Pahlavi Aryamehr şi a Majestăţii Sale împărăteasa Iranului va face o vizită oficială în Iran. Preşedintele Consiliului de Stat este însoţit de Ilie Verdeţ, prim- vicepreşedinte al Consiliului de Mi - niştri, Comneliu Mănescu, ministrul ] afacerilor externe, loan Avram, mi- nistrul industriei construcţiilor da maşini şi Alexandru Albescu, ad- ‘ junct al ministrului comerţului ex. I terior. La plecare, pe aeroportul Bă-» j neasa, erau prezenţi tovarăşii Ion- Gheorghe Maurer, Paul Niculescu- Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Constantin Drăgan, Emil Drăgănescu, Petre Lupu, Manea Mănescu,Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Va-sile Vîlcu, Ștefan Voitec, Iosif Banc, Petre Blajovici, Mihai Gere, Ion Iliescu, general-colonel Ion Ioniţă, Vasile Patilineţ, Dumitru Popa, vicepreşedinţi ai Consiliului de Miniştri, membri ai Consiliului de Stat, miniştri, conducători de instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, generali, ziarişti" români şi corespondenţi ai presei străine. Erau de faţă Yahya Mohamed- Vaziri, însărcinat cu afaceri ad-interim al Iranului la Bucureşti şi membri ai ambasadei Iranului, şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi în ţara noastră. Pe aeroportul Băneasa era arborat drapelul de stat al Republicii Socialiste România. Un mare număr de cetăţeni ai Capitalei aflaţi pe aeroport au salutat cu deosebită căldură pe preşedintele Consiliului de Stat. (Agerpres) Trama stradală, în continuu proces de înfrumuseţare şi dezvoltare, adaugă peisajului Capitalei noi valenţe urbanistice. După modernizarea bd. 1848, a magistralei Nord-Sud etc., o altă zonă de intensă circulaţie rutieră şi pietonală - Piaţa Splaiului - REFĂCÎND, IERI, TRASEUL DIN URMĂ CU DOUĂ SĂPTĂMÎNI, REPORTERII NOŞTRI CONSEMNEAZĂ, IN LEGĂTURĂ CU DESERVIREA DUMINICALĂ A BUCUREŞTENILOR: Persistenţa unor carenţe inadmisibile Faptele relatate într-o amplă anchetă, publicată luni 18 august a.c., dovedeau că în deservirea duminicală a bucureştenilor posibilităţile nu sunt valorificate pe deplin. Refăcînd ieri traseul parcurs de reporterii noştri duminică 17 august, consemnăm, după trecerea a două săptămîni, interval în care organele vizate aveau tot timpul să ia măsuri de remediere şi prevenire, pe lingă îmbunătăţiri evidente, persistenţa inadmisibilă a aceloraşi carenţe, generatoare de nemulţumiri pentru cetăţeni. Şi de data aceasta trebuie să subliniem că nu este vorba de insuficienţe în cantităţile globale de produse puse la dispoziţia oraşului, ci de goluri în repartiţia pe cartiere şi unităţi, de fisuri în organizarea desfacerii, de neglijenţe crase in statornicirea bunei deserviri, fie la punctele de aprovizionare, fie la locurile de agrement, căutate de bucureşteni într-o zi călduroasă, cum a fost cea de ieri. TRANDURILE ŞI PĂDURILE au fost şi de data aceasta suprasolicitate. Remarcăm, din nou, buna aprovizionare şi serviciul ireproşabil de la restaurantul „Cernica“. Dar, ştrandul, neterminat (cabinele sunt în curs de construire), oferă aceleaşi motive de reproş, ca şi întîrzierea amenajării campingului şi, de asemenea, a unui acoperiş umbrar pentru maşinile lăsate la locul de parcare cu plată. Am văzut automobilişti care, în pofida avizelor ce interzic parcarea in pădure, preferă să le lase acolo, sub copaci, cu riscul de a plăti amendă. La ştrandul Tei nu ne-am mai întîlnit cu lipsurile grave precedente. Insă, bufetul de aici prezintă tot o gamă sărăcăcioasă de produse, rămînlnd cu mult în urma celorlalte ștranduri.In afară de faptul că la Floreasca II, cutia cu resturi menajere se află în apropierea grătarului. Credem că Inspecţia sanitară ar trebui să pătrundă și la locurile de agrement)... Nu am mai întîlnit depozite de saltele defecte la chioșcul de închiriere (cel de la Tel era tot Închis), dar lipsa de prevedere a făcut ca unele obiecte, aflate în cantități insuficiente, să nu satisfacă solicitările. Am remarcat, în continuare, slaba presiune a apei la duşuri, şi ne înstrebăm de ce ICAR nu rezolvă această problemă măcar la ştranduri, fie chiar cu mijloacele (puţ propriu) la care a recurs la Cemica. Vizitind alte locuri de agrement, am Aurel Radu Gh. Niculiță (Continuare in pag. a 3-a) Cum va arăta Piaţa Splaiului se află pe »,masa de operaţie’ a constructorilor pentru retuşuri estetice şi funcţionale. Nu peste multă vreme, celor care vor trece prin acest punct central al oraşului, le va fi greu să recunoască că aici a existat vechea Piaţă a Operetei. Din fostul labirint de artere, pavate cu cuburi de bazalt, interpuse, strangulînd traficul intr-un nod de circulaţie foarte important, a luat naştere o piaţă modernă care alcătuieşte un tot unitar cu magistralele construcţii ce o străjuiesc. S-a avut în vedere, în primul rînd, îmbunătăţirea circulaţiei. La venirea dinspre şi spre Piaţa Unirii, autovehiculele sunt dirijate prin benzi cond LICEUL DE MUZICA NR. 2 din Bucureşti, str. Locotenent Dumitru Lemnea nr. 30, anunţă concursul de admitere în clasa I pentru anul şcolar 1969/ 1970. Se primesc înscrieri la secretariat pînă în ziua de 6 septembrie. Concursul va începe la 8 septembrie, ora 8 dimineaţa. Se pot prezenta copii de vîrsta şcolară cu aptitudini pentru învăţămîntul muzical. Informaţii la telefon 15.18.30, time de circulaţie, fără a mai fi nevoie să facă slalomurile de altădată. S-a îmbunătăţit foarte mult traseul F. Popescu (Continuare in pag. a 2-a) 8—13 septembrie, in Bucureşti, Congresul A.I.T. Turismul la masa rotundă Deci turismul, practicat la ora actuală de zeci de milioane de oamenide pe toate meridianele globului, se instalează şi la masa rotundă a dezbaterilor teoretice, faptul se datoreşte iniţiativei „Alianţei internaţionale de turism" (A.I.T.), care începînd din 1966, organizează congresul „Timpul liber şi turismul“. Primul congres a avut loc la Rotterdam (1966), al doilea la Florenţa (1968). Al treilea se va desfăşura în Bucureşti, ceea ce dă o idee clară despre prestigiul ţării noastre în ierarhia turistică mondială. „ IOU, în legătură cu acest eveniment, ne-am adresat ing. VASILE Iorida- CHESGU, secretar general al A.C.R., secretar al Comisiei internaţionale pentru organizarea Congresului de la Bucureşti. Potrivit informaţiilor pe care le deţinem, precedentele congrese au avut ca scop examinarea problemelor legate de dezvoltarea turismului, Internaţional şi desprinderea de concluzii pentru activitatea viitoare. Menţinînd continuitatea scopului, apropiatul Congres a stabilit ca temă „Turismul individual şi turismul organizat astăzi şi mîine“, ce a justificat alegerea acestei teme 7 — Actualitatea ei foarte stringentă, ce se înscrie pe coordonatele generale, de bază, ale turismului contemporan. Şi în esenţă Congresul va dezbate un fenomen caracteristic : evoluţia foarte rapidă a turismului în două direcţii. Dacă un timp atenţia a fost concentrată în direcţia soluţionării problemelor cu Augustin Sandu (Continuare în pag. a 3-a) Avancronică la... Cartofii de toamna Nu peste mult timp, aprovizionarea populaţiei cu cartofi de toamnă va reveni în actualitate. Este una dintre cele mai importante probleme gospodăreşti ale sezonului care — după cum se ştie — nu-i nici simplă, nici uşor de rezolvat. Uriaşe cantităţi de produse, pornesc, în fiecare toamnă, spre cămările Capitalei, recoltarea, transportul (de la distanţe destul de mari), sortarea, trierea şi multe alte operaţiuni făcîndu-se, practic, într-o unitate de timp redusă şi, pe deasupra, sub semnul unor condiţii atmosferice nu întotdeauna prielnice. Dar, bineînţeles, nu descoperim nişte necunoscute. Acestea sunt — am zice : cadrul şi condiţiile specifice cartofului şi, ca atare, nu se poate face abstracţie de ele. După părerea noastră însă — şi trebuie spus că la baza acestei păreri stau nu numai constatările pe care redacţia le-a reeditat în fiecare toamnă, ci şi observaţiile multor specialişti consultaţi — actualul sistem după care se desfăşoară aprovizionarea cu cartofi de toamnă ţine destul de puţin seama de acest context specific. Experienţa ultimilor ani a demonstrat, în mod constant, că autorecepţia — obligaţie legală, stipulată în contractele dintre furnizori şi beneficiari — a devenit o simplă formalitate. Discordanţele dintre conţinutul buletinelor de expediere a mărfurilor — în care se transcriu, automat, prevederile stasului şi conţinutul multor vagoane de marfă, pledează convingător pentru această concluzie. Avem în vedere marile şi cos-Cornelia Simionescu (Continuare in pag. a 3 a) LOTUL DE FOTBAL CARE PLEACA LA BELGRAD In vederea meciului de miercuri, de la Belgrad, cu echipa Iugoslaviei, lotul nostru reprezentativ de fotbal părăseşte astăzi, pe calea aerului, Capitala. Antrenorul Angelo Niculescu ne-a comunicat componenţa lotului care va face deplasarea8: Ghiţă, Răducanu, Sătmăreanu, Lupescu, Halmăgeanu, Dan, Mocanu, Ghergheli, Anca, Dinu, R. Nunweiller, Dembrovschi, Domide, Tufan, Dumitrache, Creiniceanu, C. Radu. Cit priveşte pe Deleanu, care a suferit ieri o Întindere musculară, se aşteaptă avizul medicului. • In turul I al probei de dublu mixt din cadrul campionatelor Internationale de tenis ale S.U.A. de la Forest Hills, cuplul Melvdie (Australia), Năstase (Romania) a dispus cu 7—5, 6—4 de perechea Graebner, Scott (S.U.A.). • •