Informatia Bucureştiului, aprilie 1971 (Anul 18, nr. 5474-5499)
1971-04-22 / nr. 5492
Profeturi DIN TOATE TARILE, UNITI-VA ! ZIAR AL COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREȘTI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI Anul XVIII — Nr. 5492 4 PAGINI 30 BANI Joi 22 aprilie 1971 împlinirea personalităţii umane - realitate pregnantă a societăţii noastre socialiste dr. MIRCEA MÂCIU O dată cu pătrunderea şi răspîndirea marxismului în România, problema formării şi dezvoltării personalităţii umane capătă noi dimensiuni. Crearea Partidului Comunist Român a însemnat ridicarea pe un plan superior a soluţionării acestei probleme in contextul luptei revoluţionare împotriva exploatării, pentru eliberare socială şi naţională. Forţa şi energia oamenilor muncii, spiritul lor de iniţiativă, s-au manifestat cu prisosinţă în marile bătălii organizate şi conduse de P.C.R. pentru alungarea hitleriştilor, răsturnarea claselor exploatatoare de la cîrma ţării,in luptele pentru cucerirea puterii politice şi economice, pentru refacerea patriei. Egalitatea deplină în drepturi şi datorii în societatea noastră socialistă a tuturor oamenilor muncii a permis afirmarea lor în toate domeniile de activitate. An de an au fost alocate fonduri sporite în domeniul dezvoltării învăţămîntului, ştiinţei şi culturii, în domeniul asigurărilor sociale. Acest fapt a făcut ca, la sfîrşitul cincinalului 1966—1970, populaţia şcolară să se ridice la aproape 4 milioane, fiecare al cincilea locuitor al ţării fiind astăzi elev sau student. Grija pentru formarea şi dezvoltarea personalităţii umane se manifestă, pe lingă crearea condiţiilor materiale şi sociale egale (Continuare in pag. a ll-a) Noi modele de cravate la magazinul „Gioconda“ Apropo de CIUDĂŢENII SAŞA GEORGESCU Există — după cum toată lumea ştie — un sector important numit de servire, sau de deservire (grammatici certant). Şi acest sector, aici nu mai e loc pentru controverse, are drept unic ţel o cit mai bună satisfacere a nevoilor cetăţenilor, fie că este vorba de mărfuri ori de servicii. Pe această canava se ţes adesea, iniţiative lăudabile , din care îmi voi permite să citez, printre cele recente, îmbunătăţirea substanţială a activităţii unor vagoane-restaurant. Intr-un drum de numai trei ore am fost vizitat de (Continuare in pag. a IV-a) Asistenţa medicală 5 si tratamentele la domiciliu intre experiment şi cerinţe Deseori, în scrisorile trimise la redacţie, cetăţenii subliniază unele carenţe privind asistenţa medicală şi tratamentul la domiciliu. De pildă, Sandu Alexandrescu (str. Sălciilor nr. 3) se referă la timpul prea îndelungat de aşteptare pînă la sosirea medicului, chiar în cazurile cînd este vorba de o intervenţie ce reclamă urgenţă . Florica Dimitriu (str. Ileana Cosînzeana nr. 10) relevă în scrisoarea sa anumite greutăţi în efectuarea unor tratamente curente la domiciliu „Copilul meu — ne scrie corespondenţa — a fost recent bolnav. Medicul pediatru i-a prescris un tratament complet, între care şi antibiotice. Copilul fiind mic, acestea trebuiau să-i fie administrate sub formă de injecţii, la ore fixe. Dar cine să-i facă injecţiile? In cursul zilei, este adevărat, a venit asistenta de pediatrie de la circumscripţie. Noaptea, însă, am fost puşi în situaţia ori de a întrerupe tratamentul, ori de a găsi o soluţie nu tocmai... economicoasă“. Scrisori şi păreri asemănătoare am primit şi de la alţi cetăţeni în majoritatea lor ei ridică aceleași probleme : asigurarea cu mai multă promptitudine a asistenţei medicale la domiciliul bolnavilor netransportabili ; asigurarea tratamentelor injectabile, recomandate acestora de medici — înspecial cu antibiotice. Ne-am adresat, de aceea, atît medicilor de circumscripţie, şefilor de policlinici, cit şi factorilor de răspundere ai. ro- Gh. Niculiţă (Continuare In pag. a lll-a) MANIFESTĂRI CONSACRATE SEMICENTENARULUI PARTIDULUI Evocări din anii ilegalităţii Ieri după-amiază, la uzina „Timpuri noi” a avut loc o adunare festivă prilejuită de întrlnirea salariaţilor din întreprindere cu membrii de partid care au muncit şi au activat în uzină încă din anii ilegalităţii. La întilnirea cu vechi militanţi ai partidului a participat tovarăşul Dumitru Popa, prim-secretar al Comitetului municipal Bucureşti al P.C.R. Depănîndu-şi amintirile , tovarăşii Vasile Niţă, secretar al celulei de partid înainte de 23 August 1944, Dumitru Stanciu, secretar al celulei de partid imediat după 23 August 1944, Dumitru Anton, secretar al biroului organizaţiei de baza de la sculărie , au evocat emoţionante momente din activitatea ilegală a celulei de partid de la fosta uzină „Lemaître“. Au fost relevate, de pildă, aspecte inedite despre greva din 1930, despre modul cum a fost ucis mişeleşte cazangiul Petre Ionescu, despre sabotarea producţiei de război, răspindirile de manifeste ş.a. S au (Continuare in pag. a 11-a) A întrecerea in muncă - competiţie a Pe graficul întrecerii sînt înscrise, zilnic, noi şi însemnate realizări Ele oglindesc iniţiativa creatoare a colectivelor de muncă din unităţile industriale bucureştene, hotărîrea lor de a cinsti prin succese de prestigiu gloriosul semicentenar al partidului. Mari resurse la ,,startul" valorificării " Colectivele unităţilor industriale din sectorul 4 şi-au îndeplinit angajamentul de a realiza, în cinstea zilelor de 1 şi 8 mai, o producţie peste plan în valoare de 48 milioane lei. Pe această bază, prin valorificarea intensă a rezervelor interne, au fost create condiţii ca depăşirilor raportate să li se adauge, pînă la data aniversării semicentenarului partidului, un volum de producţie marfă suplimentară de încă 17 milioane lei. Pentru rodnica lor activitate se cuvin menţionate : „Policolor“, Uzina de medicamente, Fabrica de articole de sticlărie, Uzina de reparaţii Dudeşti-Cioplea, „Flacăra roşie“-încălţăminte, „Anticorozivul“, întreprinderea industrială de produse pentru construcţii. (Continuare in pag. a IV-a) m Spre lichidarea „Escadronului morţii Intr-un cartier periferic al Sao-Paulo-ului, poliţia bra-ziliană a arestat, în împrejurări pe care Ie vom relata mai jos, un „radioamator“ c°,re — se pare — nu e altul decit principalul conducător al aşa-numitului „escuadrao da morte“. La repetatele întrebări ae ziariştilor, autorităţile au refuzat să confirme ştirea sau să dea vreo altă explicaţie. Dacă, într-adevăr, cel prins este şeful grupului care de zece ani aplică o justiţie sui-generii, în afara legii, atunci, neîndoios, poliţia se va afla în posesia unor destăinuiri menite să ducă la lichidarea temutului „escadron“. Pînă atunci, prin barajul tăcerii ordonat de autorităţile braziliene nu trece nimic. Unele informaţii culese de către reporteri, ca cele transmise de corespondentul lui „International Herald Tribune“, dau, totuşi, o oarecare imagine a acestor întîmplări sumbre. (Continuare in pag. a IV-a) //? în obiectiv Ieri, din iniţiativa comisiei economice a sectorului 7, a avut loc la Uzina de maşini electrice Bucureşti , unitate care, prin forţe proprii, şi-a mărit zestrea tehnică cu 122 de La noua unitate industrială a Capitalei, Fabrica de tîmplărie metalică, se desfăşoară din plin probele tehnologice. In fotografie, una din maşinile automate de sudat colturile profilelor, autoutilarea utilaje, în valoare de circa 15 milioane lei — un interesant schimb de experienţă pe tema autoutilării. La acest „dialog în faţa maşinii“ — au fost prezentate utilajele executate în cadrul U.M.E.14. — au participat cadre de conducere din întreprinderi, specialişti din compartimentele de concepţie şi institutele de cercetări din sector. Discuţiile au scos în evidenţă posibilităţile de susţinută amplificare a acţiunii de autodotare, precum şi necesitatea unor măsuri eficiente în ceea ce priveşte generalizarea operativă a experienţei valoroase cîştigate de numeroase colective. rAstă-seara premieră „Legendă și dor“ Ansamblul „RAPSODIA ROMANA“’ prezintă astă-seară, ora 19.30 (în sala sa din str. Lipscani nr. 63) premiera spectacolului muzical-coregrafic „Legendă și dor“. Amănunta despre spectacol am aflat de la compozitorul CONSTANTIN ARVINTE, directorul artistic al ansamblului. Acest mănunchi de cintece şi jocuri pe care îl oferim astă-seară publicului, este rodul documentării pe care specialiştii ansamblului au făcut-o în mai multe zone folclorice ale ţării. Cele mai multe piese muzicale şi coregrafice sunt inspirate din legenda si obiceiuri, ca al secerişului, cel a! focului viu din Maramureş, sau din fra-" tini din nordul Moldovei. La realizarea spectacolului — montat de Florin Baba pe un scenariu propriu, in decorurile semnate de Mihai Tofan şi cu costumele desenate de Ion David — au contribuit creatori ca Floria Capsali- Dumitrescu, Petre Bodeuţ, ştefan Gheorghe, Florin Comişel, Ionel Budişteanu, Victor Popescu. Aş aminti, dintre interpreţi, pe soliştii Irina Loghin, Emil Gavriş, Ştefania Rareş. PRIMUL FESTIVAL NAŢIONAL AL STUDENŢILOR DIN INSTITUTELE DE ARTĂ U.A.S.R. a luat iniţiativa organizării primei ediţii — 1971 a Festivalului naţional al studenţilor de la institutele de artă, ediţie dedicată semicentenarului partidului şi care reuneşte o mie de studenţi, reprezentanţi ai tuturor institutelor de artă şi ai facultăţilor cu profil artistic ale institutelor pedagogice de trei ani. Desfăşurat pe parcursul mai multor zile, festivalul va avea loc in patru centre universitare. La Bucureşti, s-au deschis astăzi lucrările colocviului de teorie şi critică de artă, in cadrul căruia se vor prezenta, în total, peste 40 de lucrări. Următoarea etapă a festivalului va avea loc la Timişoara (23—25 aprilie), unde şi-au dat întîlnire diferite formaţii studenţeşti de muzică uşoară. Din Bucureşti participă, între altele, orchestra „Academica” şi corul „Gaudeamus”. La rîndul lui, oraşul Tg. Mureş va găzdui festivalul de teatru şi film. Studenţii vor prezenta spectacole de teatru, recitaluri de poezie, filme. In sfirşit, ultima etapă a festivalului — Salonul de arte plastice (pictură, sculptură, grafică, decorație interioară) va avea loc la Cluj, cu vernisajul în 25 aprilie, urmînd ca salonul să fie deschis pînă în 10 mai. CREAŢIA IN INDUSTRIA UŞOARĂ fiecare vitrină- o „paradă a modei“ Nu s ar putea?... Cu diverse prilejuri, creatorii din întreprinderile industriei uşoare şi din cooperaţia meşteşugărească au dovedit preocupări în direcţia realizării unei bogăţii de modele, frumoase, moderne, atractive. Ele ne-au reţinut atenţia cu atît mai mult cu cit, deşi avem creatori cu fantezie, meşteri cu înaltă calificare, multe dintre produse rămîn încă — din păcate — impersonale. Ne referim — precizarea se impune — la mărfurile din magazine. Şi aceasta pentru că prezentările de modă, revistele de specialitate şi diversele expoziţii din ţară şi peste hotare, dovedesc cit de fertilă este imaginaţia creatorilor noştri, ce frumoase lucruri se pot realiza în unităţile industriale sau ale cooperaţiei. Să nu uităm îsă, că „stilul românesc“ afost lansat de firme străine?? De’ ce nu de noi ? De ce nu am avut măcar mobilitatea să relansăm efectiv pe piaţa internă aceste modele ? Cu o întîrziere de peste un an, abia acum apar în magazine bluze, pardesie, veste în stil românesc , s-au contractat şi ţesături cu imprimeuri de inspiraţie folclorică. Dar să ne întoarcem la personalitatea creaţiei, Georgeta Bucur, creatoare la cooperativa „Casa de modă“, a primit recent la Paris o diplomă de onoare a Academiei internaţionale de cupă Vauclair - Darroux, pentru Mîinie dimineaţă, are loc inaugurarea noului oficiu telefonic din cartierul Berceni, amplasat la parterul noii centrale telefonice în construcţie. La dispoziţia cetăţenilor cartierului se află : cinci cabine pentru convorbiri interurbane, o cabină pentru convorbiri interurbane prin automat şi şapte posturi pentru convorbiri loca. începînd cu aceeaşi dată, la Oficiul P.T.T.R. Berceni vor funcţiona numai posturi telefonice publice pentru convorbiri locale, înalt profesionalism. A reuşit însă „Casa de modă“ să impună o linie proprie (măcar în Capitală), să-şi facă un renume, să lanseze moda ? Rezultatele sînt mai puţin decît palide. In treacăt fie spus, nici firma ca atare nu trebuie neglijată , după o asemenea generalsentenţioasă titulatură, „Casa de modă“, ce să mai vorbim de „îmbrăcămintea“, „Avîntul îmbrăcămintei“ etc. ? La fel de nefonogenice (citiţi bizare) ar fi şi „stilurile“ C.C.T.B., C.T.1, C.T.2 ş.a.m.d. Şi totuşi, cei cu care am stat da vorbă au fost de acord — după cum presupuneam şi noi — că la nivelul actual de creaţie — atît industria cit şi cooperaţia sunt capabile să impună, pe piaţa internă sau externă, o linie proprie. De ce nu se întimplă aşa ? Mai întîi pentru că în pofida intenţiilor — mai mult sau mai puţin materializate — de a baza contractările pe o investigare prealabilă a preferinţelor cumpărătorului, conţinutul contractelor oglindeşte pînă la urmă tot ,,personalitatea“ merceologilor. Dar şi în această situaţie, dacă industria ar Gabriela Bucur (Continuare in pag. a IV-a) Pe planşetele proiectanţilor CEL MAI MArE MAGAZIN UNIVERSAL DIN TARA Aflat deocamdată în stadiu de proiect (în faza de studiu tehnico-economic) MAGAZINUL UNIVERSAL din Piaţa Unirii, ce va fi amplasat la întretăierea magistralei Nord-Sud cu viitoarea magistrală Est-Vest, se va întinde pe o suprafaţă de 30 000 mp. Va cuprinde 72 raioane distribuite pe şase niveluri plus alte două care vor forma un turn al construcţiei. Se vor putea găsi aici mărfuri variate de la cele alimentare pină la produsele industriale. De semnalat că pe lingă funcţiunea lui de magazin de desfacere, va mai cuprinde şi unităţi de alimentaţie publică care, avînd şi accese independente, în afara celor din interiorul magazinului, vor putea funcţiona şi în zilele şi la orele cînd magazinul va fi închis. Raioanele sînt distribuite în funcţie de interesul pe care-l prezintă marfa respectivă. La parter, vor fi prezentate întotdeauna produsele uzuale şi cele în „premieră". La ultimul nivel va fi o expoziţie de mobilă. Circulaţia pe verticală va fi asigurată prin scări rulante, ascensoare şi scări. Magazinul va fi prevăzut cu aer condiţionat, cu un plafon fonoabsorbant. Un alt amănunt : tot la parter raioanele se vor metamorfoza în funcţie de anotimp şi noutăţi, căpătînd de fiecare dată o arhitectură proprie. Magazinul universal, conceput de arhitecţii EUGEN COSMATU şi GHEORGHE LEAHU din cadrul Institutului Proiect- Bucureşti, va putea deservi cu aproximaţie cam 15 000 de cumpărători pe oră. Curse suplimentare de autobuze in zilele de 1 şi 2 Mai Pentru a face faţă solicitărilor Centrala de transporturi auto a suplimentat pentru zilele de 1 şi 2 Mai, un mare număr de autobuze, care vor satisface, cu precădere, zonele importante turistice din întreaga ţară. Am reţinut faptul că începînd de la 1 mai îşi reia circuitul cursa sezonieră Bucureşti—Snagov Parc, precum şi cele spre Călimăneşti, Govora, Olăneşti ş.a. Programul noilor curse este afişat la toate autogările. In mod special agenţia de bilete din Capitală va funcţiona, fără întrerupere, Intre orele 5—20, cu începere de la 26 aprilie a.c. Informaţii suplimentare se pot obţine telefonic, de la această agenţie, la nr. 13 36 42. La biblioteca municipală pentru copii „Ion Creangă“, „Decada cărţii româneşti“ a prilejuit de astă dată în mod deosebit organizarea unei interesante întâlniri a scriitorilor cu cititori copii. La întrebarea „DE CE NU SE MAI ORGANIZEAZĂ VERNISAJE-SPECTACOL LA MUZEUL „ZAMBACCIAN răspunde P. CIOCAN, directorul muzeului : — Muzeul „Zambaccian“ are, prin testamentul donatorului, un caracter bine definit. Manifestările muzeale trebuie ,ă rămînă, deci, în acord cu profilul muzeului, cu opera artiştilor din colecţia sa. în acest sens, am pregătit o comemorare Pallady, foarte bine reprezentat în muzeu. Expoziţiile de artă contemporană, ocazionînd serile muzeale la care vă referiţi, nu ne par potrivite pentru muzeul nostru, ele puţind să-i dea altă destinaţie şi chiar să-i altereze caracterul precizat de donator. N. R. Sîntem de acord ca prevederile testamentare ale donatorului trebuiau respectate. Numai că nu ştim cu ce contraveneau vernisajele-spectacol acestor prevederi avînd în vedere că se desfăşurau nu în sălile propriu-zise ale muzeului, ci intr-un subsol nefolosit. Amintim ca serile muzeale şi expoziţiile au fost primite în modul cel mai favorabil de publicul larg şi de specialişti, iar faptul că din depozitar de valori, muzeul devenise şi „rampă de lansare“ a valorilor — cercul iubitorilor muzeului lărgindu-se simţitor — nu poate fi trecut cu vederea. Motivările ni se par insuficiente in comparaţie cu greutatea pe care o căpătase iniţiativa şi, ca urmare, în loc de pretexte, aşteptăm măsuri concrete care să vină în sprijinul ideii de actualitate şi actualizare a activităţii muzeului. \\\\\\\\\\\\\\m Cel mai tînăr cartier din Capitala — microraionul CJ Titan — se dezvoltă intens. In fotografie, cîteva din blocurile de locuințe în construcție. 1- 11 Ce se întreprinde pentru ca staţiile PECO să satisfacă operativ cerinţele? Este cunoscut faptul că, anii trecuţi, în perioadele de vîrf ale sezonului turistic, la staţiile PECO de pe raza Bucureştiului, se înregistrau aglomerări care provocau staţionarea îndelungată a autoturismelor pentru alimentarea cu carburanţi şi lubrifianţi. Ţinind cont de faptul că în acest an se preconizează un trafic turistic mai intens, datorită, îndeosebi, lărgirii bazei de turism a litoralului. Întrebăm conducerea întreprinderii pentru livrarea produselor petroliere Bucureşti ce măsuri vor fi luate pentru ca staţiile PECO să satisfacă, în mod operativ, cerinţele automobiliştilor ? Dialog al„ Informaţiei " cu cetățenii.—------Din nou in Berceni «o In urmă cu cîteva săptămini ziarul nostru semnala (in „Dulcea tihnă a... nepăsării“) o serie de aspecte negative întîlnite în cartierul Berceni. La solicitările locuitorilor din cartier, a avut loc o întilnire la care au participat deputaţi, cetăţeni, reprezentanţi ai asociaţiilor de locatari, iar din partea sectorului 5, tovarăşul Vasile Gîndilă, prim-vicepreşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular al sectorului. In rîndurile care urmează publicăm partea a doua a anchetei apărute în ziarul de ieri, în care sunt înfăţişate citeva dintre multiplele probleme legate de viaţa şi activitatea cartierului şi a locuitorilor săi. Ce facem cu cinematograful ? „In planurile iniţiale, cartierul nostru era prevăzut cu un cinematograf. In locul său a apărut însă o piaţă improvizată care putea fi amenajată in oricare altă parte“. (MARIN IONEI, preşedintele asociaţiei de locatari, bloc S 2). Este un „obicei“ mai vechi, întîlnit aproape în toate cartierele noi. S-a pornit masiv cu construcţia de locuinţe, neglijîndu-se aproape total anexele culturale. Aşa se face că la ora aceasta, în Berceni, nu există nici un cinematograf şi nici vreun alt edificiu afectat manifestărilor culturale. Singura sală existentă — în blocul S 2, unde a avut loc adunarea noastră — este folosită pentru şedinţe. Ce se va întîmpla, totuşi, cu cinematograful planificat ? Rocada cu piaţa va rămîne definitivă . La calende... „E bine cunoscut faptul că spaţiile comerciale ale cartierului sunt cu totul insuficiente. La cel de-al treilea complex comercial, început cu mult timp în urmă, lucrările, după ce au mers cîtăva vreme în pas de melc, s-au mai înviorat. Dar, totuşi, mare lucru nu se simte”. (MARIN ŢEPURLUI, deputat în circa 107). Istoria acestui complex, se... repetă Scriam în „Dulcea tihnă a... nepăsării“ că panoul de la șantier indica „durata, normată de predare — 30.11. 1971“. .Maistrul Dogaru ne asigur-Bucur Brănișteanu Octavian Andronic [Continuare in pag. a lll-a) „Sala în care ne-am adunat este singura din cartier...“