Informatia Bucureştiului, aprilie 1971 (Anul 18, nr. 5474-5499)

1971-04-22 / nr. 5492

Profeturi DIN TOATE TARILE, UNITI-VA ! ZIAR AL COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREȘTI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI Anul XVIII — Nr. 5492 4 PAGINI 30 BANI Joi 22 aprilie 1971 împlinirea personalităţii umane - realitate pregnantă a societăţii noastre socialiste dr. MIRCEA MÂCIU O dată cu pătrunderea şi răspîndirea marxismului în România, problema formării şi dezvoltării personalităţii umane capătă noi dimensiuni. Crea­rea Partidului Comunist Român a în­semnat ridicarea pe un plan superior a soluţionării acestei probleme in contextul luptei revoluţionare împo­triva exploatării, pentru eliberare so­cială şi naţională. Forţa şi energia oamenilor muncii, spiritul lor de ini­ţiativă, s-au manifestat cu prisosinţă în marile bătălii organizate şi con­duse de P.C.R. pentru alungarea hit­­leriştilor, răsturnarea claselor exploa­tatoare de la cîrma ţării,­in luptele pentru cucerirea puterii politice şi economice, pentru refacerea patriei. Egalitatea deplină în drepturi şi da­torii în societatea noastră socialistă a tuturor oamenilor muncii a permis afirmarea lor în toate domeniile de activitate. An de an au fost alocate fonduri sporite în domeniul dezvoltă­rii învăţămîntului, ştiinţei şi culturii, în domeniul asigurărilor sociale. Acest fapt a făcut ca, la sfîrşitul cincinalu­lui 1966—1970, populaţia şcolară să se ridice la aproape 4 milioane, fiecare al cincilea locuitor al ţării fiind as­tăzi elev sau student. Grija pentru formarea şi dezvoltarea personalităţii umane se manifestă, pe lingă crearea condiţiilor materiale şi sociale egale (Continuare in pag. a ll-a) Noi modele de cravate la magazinul „Gioconda“ Apropo de CIUDĂŢENII SAŞA GEORGESCU Există — după cum toa­tă lumea ştie — un sector im­portant numit de servire, sau de deservire (grammatici cer­­tant). Şi acest sector, aici nu mai e loc pentru controverse, are drept unic ţel o cit mai bună satisfacere a nevoilor cetăţenilor, fie că este vorba de mărfuri ori de servicii. Pe această canava se ţes adesea, iniţiative lăudabile , din care îmi voi permite să ci­tez, printre cele recente, îm­bunătăţirea substanţială a ac­tivităţii unor vagoane-resta­­urant. Intr-un drum de numai trei ore am fost vizitat de (Continuare in pag. a IV-a) Asistenţa medicală 5 si tratamentele la domiciliu­­ intre experiment şi cerinţe Deseori, în scrisorile trimise la re­dacţie, cetăţenii subliniază unele­ ca­renţe privind asistenţa medicală şi tratamentul la domiciliu. De­ pildă, Sandu Alexandrescu (str. Sălciilor nr. 3) se referă la timpul prea îndelun­gat de aşteptare pînă la sosirea me­dicului, chiar în cazurile cînd este vorba de o intervenţie ce reclamă ur­genţă . Florica Dimitriu (str. Ileana Cosînzeana nr. 10) relevă în scrisoa­rea sa anumite greutăţi în efectuarea unor tratamente curente la domiciliu „Copilul meu — ne scrie corespon­denţa — a fost recent bolnav. Medicul pediatru i-a prescris un tratament complet, între care şi antibiotice. Co­pilul fiind mic, acestea trebuiau să-i fie administrate sub formă de injec­ţii, la ore fixe. Dar cine să-i facă in­jecţiile? In cursul zilei, este adevărat, a venit asistenta de pediatrie de la circumscripţie. Noaptea, însă, am fost puşi în situaţia ori de a întrerupe tratamentul, ori de a găsi o soluţie nu tocmai... economicoasă“. Scrisori şi păreri asemănătoare am primit şi de la alţi cetăţeni în ma­joritatea lor ei ridică aceleași proble­me : asigurarea cu mai multă promp­titudine a asistenţei medicale la do­miciliul bolnavilor netransportabili ; asigurarea tratamentelor injectabile, recomandate acestora de medici — în­­special cu antibiotice. Ne-am adresat, de aceea, atît medicilor de circumscripţie, şefilor de policlinici, cit şi factorilor de răspundere ai. ro- Gh. Niculiţă (Continuare In pag. a lll-a) MANIFESTĂRI CONSACRATE SEMICENTENARULUI PARTIDULUI Evocări din anii ilegalităţii Ieri după-amiază, la uzina „Tim­puri noi” a avut loc o adunare festivă prilejuită de întrlnirea sala­riaţilor din întreprindere cu mem­brii de partid care au muncit şi au activat în uzină încă din anii ilegalităţii. La întilnirea cu vechi militanţi ai partidului a participat tovarăşul Dumitru Popa, prim-secretar al Comitetului municipal Bucureşti al P.C.R. Depănîndu-şi amintirile , to­varăşii Vasile Niţă, secretar al celulei de partid înainte de 23 Au­gust 1944, Dumitru Stanciu, secre­tar al celulei de partid imediat după 23 August 1944, Dumitru An­ton, secretar al biroului organizaţiei de baza de la sculărie , au evocat emoţionante momente din activi­tatea ilegală a celulei de partid de la fosta uzină „Lemaître“. Au fost relevate, de pildă, aspecte ine­dite despre greva din 1930, despre modul cum a fost ucis mişeleşte cazangiul Petre Ionescu, despre sa­botarea producţiei de război, răs­­pindirile de manifeste ş.a. S­ au (Continuare in pag. a 11-a) A întrecerea in muncă - competiţie a Pe graficul întrecerii sînt înscrise, zilnic, noi şi însemnate realizări Ele oglindesc iniţiativa creatoare a colectivelor de muncă din unităţile industriale bucureştene, hotărîrea lor de a cinsti prin succese de prestigiu gloriosul semicentenar al partidului. Mari resurse la ,,startul" valorificării " Colectivele unităţilor industria­le din sectorul 4 şi-au îndeplinit angajamentul de a realiza, în cinstea zilelor de 1 şi 8 mai, o producţie peste plan în valoare de 48 milioa­ne lei. Pe această bază, prin va­lorificarea intensă a rezervelor in­terne, au fost create condiţii ca depăşirilor raportate să li se adau­ge, pînă la data aniversării semi­centenarului partidului, un volum de producţie marfă suplimentară de încă 17 milioane lei. Pentru rodnica lor activitate se cuvin menţionate : „Policolor“, Uzina de medicamente, Fabrica de­ articole de­­ sticlărie, Uzina de reparaţii Dudeşti-Cio­­plea, „Flacăra roşie“-încălţăminte, „Anticorozivul“, întreprinderea in­dustrială de produse pentru con­strucţii. (Continuare in pag. a IV-a) m Spre lichidarea „Escadronului morţii Intr-un cartier periferic al Sao-Paulo-ului, poliţia bra-­ziliană a arestat, în împrejurări pe care Ie vom relata mai jos, un „radioamator“ c°,re — se pare — nu e altul decit principalul conducător al a­şa-numitului „escuadrao da morte“. La repetatele întrebări a­e ziariştilor, autorităţile au refuzat să confirme ştirea sau să dea vreo altă explicaţie. Dacă, într-adevăr, cel prins este şeful grupului care de zece ani aplică o justiţie sui-generii, în afara legii, atunci, neîndoios, poliţia se va afla în posesia unor destăinuiri menite să ducă la lichidarea temutului „escadron“. Pînă atunci, prin bara­jul tăcerii ordonat de autorităţile braziliene nu trece nimic. Unele informaţii culese de către reporteri, ca cele transmise de corespondentul lui „International Herald Tribune“, dau, totuşi, o oarecare imagine a acestor întîmplări sumbre. (Continuare in pag. a IV-a) //? în obiectiv­­ Ieri, din iniţiativa comisiei eco­nomice a sectorului 7, a avut loc la Uzina de maşini electrice Bucureşti , unitate care, prin forţe proprii, şi-a mărit zestrea tehnică cu 122 de La noua unitate industrială a Capitalei, Fabrica de tîmplărie metalică, se desfăşoară din plin probele tehnologice. In fotografie, una din maşini­le automate de sudat colturile profilelor, autoutilarea utilaje, în valoare de circa 15 milioa­ne lei — un interesant schimb de ex­perienţă pe tema autoutilării. La acest „dialog în faţa maşinii“ — au fost prezentate utilajele execu­tate în cadrul U.M.E.14. — au par­ticipat cadre de conducere din în­treprinderi, specialişti din compar­timentele de concepţie şi institutele de cercetări din sector. Discuţiile au scos în evidenţă posibilităţile de susţinută amplifi­care a acţiunii de autodotare, pre­cum şi necesitatea unor măsuri efi­ciente în ceea ce priveşte generali­­zarea operativă a experienţei va­loroase cîştigate de numeroase co­lective. rAstă-seara premieră „Legendă și dor“ Ansamblul „RAPSODIA ROMANA“’ prezintă astă-seară, ora 19.30 (în sala sa din str. Lipscani nr. 63) premiera spectacolului muzical-coregrafic „Le­gendă și dor“. Amănunta despre spec­tacol am aflat de la compozitorul CONSTANTIN AR­VINTE, directorul ar­tistic al ansamblului.­­ Acest mănunchi de cintece şi jocuri pe care îl oferim astă-seară publicului, este rodul documentării pe care spe­cialiştii ansamblului au făcut-o în mai multe zone folclorice ale ţării. Cele mai multe piese muzicale şi co­regrafice sunt inspirate din legenda si obiceiuri, ca al secerişului, cel a! focului viu din Maramureş, sau din fra-" tini din nordul Moldovei. La realiza­rea spectacolului — montat de Florin Baba pe un scenariu propriu, in de­corurile semnate de Mihai Tofan şi cu costumele desenate de Ion David — au contribuit creatori ca Floria Capsali- Dumitrescu, Petre Bodeuţ, ştefan Gheor­ghe, Florin Comişel, Ionel Budişteanu,­ Victor Popescu. Aş aminti, dintre in­terpreţi, pe soliştii Irina Loghin, Emil Gavriş, Ştefania Rareş.­­ PRIMUL FESTIVAL NAŢIONAL AL STUDENŢILOR DIN INSTITUTELE DE ARTĂ U.A.S.R. a luat iniţiativa organizării primei ediţii — 1971 a Festivalului naţional al studenţilor de la institu­tele de artă, ediţie dedicată semicen­tenarului partidului şi care reuneşte o mie de studenţi, reprezentanţi ai tuturor institutelor de artă şi ai fa­cultăţilor cu profil artistic ale insti­tutelor pedagogice de trei ani. Desfăşurat pe parcursul mai mul­tor zile, festivalul va avea loc in patru centre universitare. La Bucu­reşti, s-au deschis astăzi lucrările co­locviului de teorie şi critică de artă, in cadrul căruia se vor prezenta, în total, peste 40 de lucrări. Următoarea etapă a festivalului va avea loc la Timişoara (23—25 aprilie), unde şi-au dat întîlnire diferite formaţii studen­ţeşti de muzică uşoară. Din Bucureşti participă, între altele, orchestra „A­­cademica” şi corul „Gaudeamus”. La rîndul lui, oraşul Tg. Mureş va găz­dui festivalul de teatru şi film. Stu­denţii vor prezenta spectacole de tea­tru, recitaluri de poezie, filme. In sfirşit, ultima etapă a festivalului — Salonul de arte plastice (pictură, sculptură, grafică, decorație interi­oară) va avea loc la Cluj, cu ver­nisajul în 25 aprilie, urmînd ca sa­lonul să fie deschis pînă în 10 mai. CREAŢIA IN INDUSTRIA UŞOARĂ fiecare vitrină- o „paradă a modei“ Nu s ar putea?... Cu diverse prilejuri, creatorii din întreprinderile industriei uşoare şi din cooperaţia meşteşugărească au dovedit preocupări în direcţia realizării unei bogăţii de modele, frumoase, moderne, atractive. Ele ne-au reţinut atenţia cu atît­ mai mult cu cit, deşi avem crea­tori cu fantezie, meşteri cu înaltă ca­lificare, multe dintre produse rămîn încă — din păcate — impersonale. Ne referim — precizarea se impune­ — la mărfurile din magazine. Şi aceasta pentru că prezentările de modă, re­vistele de specialitate şi diversele ex­poziţii d­in ţară şi peste hotare, dove­desc cit de fertilă este imaginaţia crea­torilor noştri, ce frumoase lucruri se pot realiza în unităţile industriale sau ale cooperaţiei. Să nu uităm î­­să, că „stilu­l românesc“ a­­fost lansat de firme străine??­ De’ ce nu de noi ? De ce nu am av­ut măcar mobilitatea să relansăm efectiv pe piaţa internă ace­ste modele ? Cu o întîrziere de peste un an, abia acum apar în magazine bluze, pardesie, veste în stil românesc , s-au contractat şi ţesături cu imprime­uri de inspiraţie folclorică. Dar să ne întoarcem la personalita­tea creaţiei, Georgeta Bucur, creatoare la cooperativa „­Casa de modă“, a pri­mit recent la Paris o diplomă de o­­noare a Academiei internaţionale de cupă Vauclair - Darroux,­­ pentru Mîinie dimineaţă, are loc inaugura­rea noului oficiu telefonic din cartie­rul Berceni, amplasat la parterul noii centrale telefonice în construcţie. La dispoziţia cetăţenilor cartierului se a­­flă : cinci cabine pentru convorbiri interurbane, o cabină pentru convor­biri interurbane prin automat şi şap­te posturi pentru convorbiri loca. începînd cu aceeaşi dată, la Oficiul P.T.T.R. Berceni vor funcţiona numai posturi telefonice publice pentru con­vorbiri locale, înalt profesionalism. A reuşit însă „Casa de modă“ să impună o linie proprie (măcar în Capitală), să-şi facă un re­nume, să lanseze moda ? Rezultatele sînt­ mai puţin decît palide. In treacăt fie spus, nici firma ca atare nu trebuie neglijată , după o asemenea general­­sentenţioasă titulatură, „Casa de modă“, ce să mai vorbim de „îmbrăcămintea“, „Avîntul îmbrăcămintei“ etc. ? La fel de nefonogenice (citiţi bizare) ar fi şi „stilurile“ C.C.T.B., C.T.1, C.T.2 ş.a.m.d. Şi totuşi, cei cu care am stat da vorbă au fost de acord — după cum presupuneam şi noi — că la nivelul actual de creaţie — atît industria cit şi cooperaţia sunt capabile să impună, pe piaţa internă sau externă, o linie proprie. De ce nu se întimplă aşa ? Mai întîi pentru că în pofida in­tenţiilor — mai mult sau mai puţin materializate — de a baza contractările pe o investigare prealabilă a preferin­ţelor cumpărătorului, conţinutul con­tractelor oglindeşte pînă la urmă tot ,,personalitatea“ merceologilor. Dar şi în această situaţie, dacă industria ar Gabriela Bucur (Continuare in pag. a IV-a) Pe planşetele proiectanţilor CEL MAI MA­rE MAGAZIN UNIVERSAL DIN TARA Aflat deocamdată în stadiu de proiect (în faza de studiu tehnico-economic) MAGAZINUL UNIVERSAL din Piaţa U­­nirii, ce va fi amplasat la întretăierea magistralei Nord-Sud cu viitoarea ma­gistrală Est-Vest, se va întinde pe o suprafaţă de 30 000 mp. Va cuprinde 72 raioane distribuite pe şase niveluri plus alte două care vor forma un turn al construcţiei. Se vor putea găsi aici mărfuri variate de la cele alimentare pină la produsele industriale. De sem­nalat că pe lingă funcţiunea lui de ma­gazin de desfacere, va mai cuprinde şi unităţi de alimentaţie publică care, a­­vînd şi accese independente, în afara celor din interiorul magazinului, vor putea funcţiona şi în zilele şi la orele cînd magazinul va fi închis. Raioanele sînt distribuite în funcţie de inte­resul pe care-l prezintă marfa respectivă. La parter, vor fi prezentate întotdeauna produsele uzuale şi cele în „premieră". La ultimul nivel va fi o expoziţie de mobilă. Circulaţia pe verticală va fi a­­sigurată prin scări rulante, ascensoare şi scări. Magazinul va fi prevăzut cu aer condiţionat, cu un plafon fonoab­­sorbant. Un alt amănunt : tot la parter raioanele se vor metamorfoza în func­ţie de anotimp şi noutăţi, căpătînd de fiecare dată o arhitectură proprie. Ma­gazinul universal, conceput de arhitecţii EUGEN COSMATU şi GHEORGHE LEA­­HU din cadrul Institutului Proiect- Bucureşti, va putea deservi cu aproxi­maţie cam 15 000 de cumpărători pe oră. Curse suplimentare de autobuze in zilele de 1 şi 2 Mai Pentru a face faţă solicitărilor Cen­trala de transporturi auto a suplimen­tat pentru zilele de 1 şi 2 Mai, un mare număr de autobuze, care vor satisface, cu precădere, zonele impor­tante turistice din întreaga ţară. Am reţinut faptul că începînd de la 1 mai îşi reia circuitul cursa sezonieră Bucu­reşti—Snagov Parc, precum şi cele spre Călimăneşti, Govora, Olăneşti ş.a. Programul noilor curse este afişat la toate autogările. In mod special agen­ţia de bilete din Capitală va func­ţiona, fără întrerupere, Intre orele 5—20, cu începere de la 26 aprilie a.c. Informaţii suplimentare se pot obţine telefonic, de la această agenţie, la nr. 13 36 42. La biblioteca municipală pentru copii „Ion Creangă“, „Decada cărţii româ­neşti“ a prilejuit de astă dată în mod deosebit organizarea unei interesante în­tâlniri a scriitorilor cu cititori copii. La întrebarea „DE CE NU SE MAI ORGANIZEAZĂ VERNISAJE-SPECTA­­COL LA MUZEUL „ZAMBACCIAN răspunde P. CIOCAN, directorul mu­zeului : — Muzeul „Zambaccian“ are, prin tes­tamentul donatorului, un caracter bine definit. Manifestările muzeale trebuie ,­ă rămînă, deci, în acord cu profilul mu­zeului, cu opera artiştilor din colecţia sa. în acest sens, am pregătit o co­memorare Pallady, foarte bine repre­zentat în muzeu. Expoziţiile de artă contemporană, ocazionînd serile muze­ale la care vă referiţi, nu ne par po­trivite pentru muzeul nostru, ele pu­ţind să-i dea altă destinaţie şi chiar să-i altereze caracterul precizat de donator. N. R. Sîntem de acord ca prevederile testamentare ale donatorului trebuiau respectate. Numai că nu ştim cu ce contraveneau vernisajele-spectacol aces­tor prevederi avînd în vedere că se desfăşurau nu în sălile propriu-zise ale muzeului, ci intr-un subsol nefo­losit. Amintim ca serile muzeale şi expoziţiile au fost primite în modul cel mai favorabil de publicul larg şi de specialişti, iar faptul că din depo­zitar de valori, muzeul devenise şi „rampă de lansare“ a valorilor — cer­cul iubitorilor muzeului lărgindu-se simţitor — nu poate fi trecut cu ve­derea. Motivările ni se par insufici­ente in comparaţie cu greutatea pe care o căpătase iniţiativa şi, ca ur­mare, în loc de pretexte, aşteptăm măsuri concrete care să vină în spri­jinul ideii de actualitate şi actualizare a activităţii muzeului. \\\\\\\\\\\\\\m Cel mai tînăr cartier din Capita­la — microraionul C­J Titan — se dezvoltă intens. In fotografie, cîteva din blocurile de locuințe în construcție. 1- 1­1 Ce se întreprinde pentru ca staţiile PECO să satisfacă operativ cerinţele?­­ Este cunoscut faptul că, anii trecuţi, în perioadele de vîrf ale sezonului tu­ristic, la staţiile PECO de pe raza Bucu­­reştiului, se înregistrau aglomerări care provocau staţionarea îndelungată a au­toturismelor pentru alimentarea cu car­buranţi şi lubrifianţi. Ţinind cont de faptul că în acest an se preconizează un trafic turistic mai intens, datorită, îndeosebi, lărgirii bazei de turism a litoralului. Întrebăm conducerea în­treprinderii pentru livrarea produselor petroliere Bucureşti ce măsuri vor fi luate pentru ca staţiile PECO să satis­facă, în mod operativ, cerinţele automo­­biliştilor ? Dialog al„ Informaţiei " cu cetățenii.—------­Din nou in Berceni «o In urmă cu cîteva săptămini ziarul nostru semnala (in „Dulcea tihnă a... nepăsării“) o serie de aspecte negative întîlnite în cartierul Berceni. La solicitările locuitorilor din cartier, a avut loc o întilnire la care au participat deputaţi, cetăţeni, reprezentanţi ai aso­ciaţiilor de locatari, iar din partea sectorului 5, tova­răşul Vasile Gîndilă, prim-vicepreşedinte al Comitetu­lui executiv al Consiliului popular al sectorului. In rîndurile care urmează publicăm partea a doua a an­chetei apărute în ziarul de ieri, în care sunt înfăţişate citeva dintre multiplele probleme legate de viaţa şi activitatea cartierului şi a locuitorilor săi. Ce facem cu cinematograful ? „In planurile iniţiale, cartierul nos­tru era prevăzut cu un cinematograf. In locul său a apărut însă o piaţă im­provizată care putea fi amenajată in oricare altă parte“. (MARIN IONEI­, preşedintele asociaţiei de locatari, bloc S 2). Este un „obicei“ mai vechi, întîlnit aproape în toate cartierele noi. S-a pornit masiv­­ cu construcţia de locu­inţe, neglijîndu-se aproape total ane­xele culturale. Aşa se face că la ora aceasta, în Berceni, nu există nici un cinematograf şi nici vreun alt edi­ficiu afectat manifestărilor culturale. Singura sală existentă — în blocul S 2, unde a avut loc adunarea noastră — este folosită pentru şedinţe. Ce se va întîmpla, totuşi, cu cinematograful planificat ? Rocada cu piaţa va rămîne definitivă . La calende... „E bine cunoscut faptul că spaţiile comerciale ale cartierului sunt cu to­tul insuficiente. La cel de-al treilea complex comercial, început cu mult timp în urmă, lucrările, după ce au mers cîtăva vreme în pas de melc, s-au mai înviorat. Dar, totuşi, mare lucru nu se simte”. (MARIN ŢEPUR­­LUI, deputat în circa 107). Istoria acestui complex, se... repetă Scriam în „Dulcea tihnă a... nepăsă­rii“ că panoul de la șantier indica „durata, normată de predare — 30.11. 1971“. .Maistrul Dogaru ne asigur-Bucur Brănișteanu Octavian Andronic [Continuare in pag. a lll-a) „Sala în care ne-am adunat este singura din cartier...“

Next