Informatia Bucureştiului, iulie 1971 (Anul 18, nr. 5551-5573)

1971-07-22 / nr. 5569

Pe planşetele proiectanţilor Hotelul „România“ Ca colectiv •rh. Una Esitumf tul .Proiect“ — Bucureşti, » condu» d* da la mnstitu­tnceput da curînd elaborarea stu­diului tehnico-economic al unui nou hotel da mare capacitate — .România“, Construcţia, ce ur­mau* »ft Ho amplasaţi In zona Pletei Unirii« va avea «—85 etaje, MO da camera cu un Înalt grad da confort, diversa spatii comer­ciale — restaurante, braserie etc. — o sală polivalentă (pentru con­frate, adunări festiva), o piscină. Precum si un parcaj supraterm pentru autoturisme, cu o capaci­tate da 550 da locuri. PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNITI-VA ! INFORMA­TI­A ZIAR AL COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREȘTI AL P.CR. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI Anul XVIII — Nr. 5569 14 PAGINI 30 BANI rJoi 22 Iulie 1971 Spirit innoitor, combativitate sporită şi o înaltă responsabilitate I in munca de partid (I!) a conmpţia partidului nostru, democraţia es­te privită In itrinsă corelaţie cu disciplina. În ultimă analiză ambele a­­vtnd In vedere activitatea tuturor comuniştilor, spori­rea responsabilităţii şi exi­genţei lor în conducerea şi rezolvarea tuturor proble­melor din unităţile respec­tive, creşterea rolului de conducător al organizaţii­lor de partid. Experienţa confirmă că acolo unde nu se creează un stimat privi­­nia dezvoltării democraţiei interne de partid, nici dis­ciplina nu se ridică la nive­lul cerinţelor puse de par­tid. Aşa se explică faptul că sunt cazuri cind mem­brii de partid lipsesc în mod nejustificat la adunările ge­­rnerale ale organizaţiilor de­­bază sau participă formal la acestea, dovedesc o slabă combativitate faţă de nea­junsurile şi deficienţele ma­nifestate, au o atitudine pasivă­ faţă de îndeplinirea sarcinilor. La organizaţia de bază a comuniştilor din aparatul tehnico-administra­­tiv al Întreprinderii de în­călţăminte „Progresul“ din cei 66 membri de partid, 44 nu au luat cuvîntul nicioda­tă, într-o adunare generală, timp de aproape un an de zile, deşi (ca să ne refe­rim la un singur grup da probleme) aici ar fi nece­sară o amplă analiză a mo­dulul In care cadrele solu­­ţionează problemel« ce In­tră In competenţa lor. Ma­nifestări de Inerţie, o anu­mită mulţumire de sine, se Intilnesc şi la unele orga­nizaţii de bază din ministe­ (continuare in pag. a 11-a) NICOLAE MIHALACHE şeful secţiei organizatorice a Comitetului municipal Bucureşti al P.C.R. UZINA „VULCAN*. Imagine din noua hală a secţiei a 8-a unde se produc subansambluri pentru ma­rele cazan de 1035 t/h. Incursiune pe „cururile“ turismului de tineret Anchieta noastră prin cîteva uzine , călători­­m a cunoaște­ un adevăr cu valoare de axiomă. Iată un motiv pentru care turismul — cu atît mai mult cel de tineret — reprezintă (sau trebuie să reprezinte) un principal mij­loc de Instruire, de educare. In ce măsură practicarea turismului in rindul tinerilor îndeplineşte acest deziderat ? Am căutat să aflăm răspunsul la întrebarea de mai sus în cursul unei recente anchete efectuate prin cîteva obiective industriale din Capitală In cadrul cărora tineretul are o contribuţie meritorie la realizarea sarcinilor de plan. Posibilităţi neexplorate incă La „ELECTROMAGNETICA* lu­crează un număr de aproape 1 800 de tineri. Intr-o clasificare ad­­hoc, petrecerea timpului liber ocupa o pondere însemnată, (după sarcinile de producţie şi activita­tea educativă) in preocupările or­ganizaţiei U.T.G. Iar acest loc se concretizează, deocamdată, In par­ticiparea, cam o dată, pe lună, la excursiile de sfîrşit de săptămînă Octavian Andronic (Continuare In pag. a IlI-a) I n peregrinările mele am în­­tâlnit, nu de puţine ori, nişte oameni exemplari, prin conduită, ţinută, acti­vitatea lor, dar care refuzau sa devină eroi al reportajelor mele. „Lăsaţi, îmi spunea fiecare din ei, nu trebuie să-mi daţi numele la ziar. Scrieţi despre oamenii care s-au evidenţiat in producţie. Dacă ei au obţinut rezultate bune, au o atitudine conştientă, asta înseamnă că şi activitatea mea e meritorie“. Acesta era de obicei Figuri reprezentative VASILE NICOROVICI răspunsul pe care îl primeam de la oamenii din acea categorie de lucrători pe tărim politic pe care o numim : activişti. Poate­ că aşa se explică şi de ce dacă stau să mă gindesc auto­critic, figurile lor atît de impor­tante pentru viaţa socială din anii noştri, n-au căpătat în ceea ce am scris ponderea cuvenită, as­­cultind de îndemnul lor m-am străduit să scriu despre oţelarii hunedoreni, minerii de la Vul­can, petrochimiştii de la Brazi, sondorii de pe marele arc al pe­trolului, proiectanţi de oraşe şi utilaje, electronişti, ciberneticieni, despre oamenii de pe tractor, pescari, forestieri, ţesătoare, cip­(Continuare in mp. a II-a) • •• Reveniri « Un plus de eficienţă în buna gospodărire a oraşului dar inerţia unor întreprinderi de construcţii se menţine intrviehinr. în ultimele* zii o sp­rlintmi rla Neîndoielnic, în ultimele zile se remarcă un reviriment în atitudinea conducerilor unor întreprinderi de construcţie, de organizaţii comerciale etc., faţă de buna gospodărire a ora­şului. Este, realmente, tonifiant să întâlneşti astfel de mutaţii de optică, să vezi că — printr-un plus de preocupare — străzilor li se poa­te asigura un aspect mai îngrijit. Deci, se, poate... Probabil că ne-am fi limitat la a consemna... vizual aceste lucruri, dacă o nouă parcurgere a oraşului — pe urmele anchetei publicate săptămînă trecută, sub titlul „între­prinderi care , ignoră normele bunei gospodăriri a oraşului’* — nu ne-ar fi relevat că nu peste tot inerţia a fost înlăturată. Am vizitat special unele din şantierele vizate în acel articol, spre a vedea cit de promp­tă a fost reacţia, revenirea la obli­gaţiile precise ale conducerilor în­treprinderilor respective. Ce am ob­servat de astă dată ? Vom suprapu­ne constatările noastre de ieri, de­claraţiei din urmă cu cîteva zile a inginerului şef al I.C.M. R. N. Ne­­gulescu („Chiar astăzi vom stabili măsurile pentru ca şantierul nos­tru — este vorba de lotul de blocuri de locuinţe de pe şos. A­­lexandriei, n.n. — să nu mai con-Petru Calapodescu (Continuare in pag. a II-a) Da ,eşi cu o lună In urmă cursurile s-au încheiat, Universitatea populară Bucureşti n-a Intrat, to* tuşi. In vacanţă. Aproape zii­­nie se organizează aici diferite manifestări pe teme politice, economice, cultural-educative, adresate publicului larg. Pentru a afla amănunte despre modul in care a fost concepută acti­vitatea estivală a Universităţii populare Bucureşti, ne-am a­­dresat tovarăşei ADELA DI­­NESCU, directoarea Instituţiei. — Prin ce se caracterizează pro­gramul de vară, în comparaţie cu cel din timpul anului universitar propriu-zis ! Preocupări estivale la Universitatea populară Bucureşti — In timpul verii atenţia noas­tră se Îndreaptă cu precădere spre realizarea unei activităţi informa­tive. Adică, spre un program me­nit să prezinte, prin modalităţi concepute cit mai atractiv şi In­teresant, actualitatea politică, e­­conomică, culturală, artistică. — Ne puteţi da cîteva exempte In acest sens . — Am căutat să fim ctt mal prompţi In abordarea, prin sim­pozioane, conferinţe, discuţii la masa rotundă a problemelor ma­jore ale actualităţii interne şl ex­­— *' zile terne. De pildă, cu diteva zile P» urmă, ara proiectat şi comentat filmul despre vizita de prietenie Întreprinsă de delegaţia de pârtia şi guvernamentală a Republicii Socialiste România în ţările socia­liste din Asia. Bilunar, persona­lităţi din domeniul ştiinţei sau artei prezintă, sub forma, foarte apreciată de public, a notelor de drum, Impresii de călătorie din ţările socialiste. Au loc, de ase­menea, dezbateri privind actuali­tatea internaţională, în ceea ce priveşte actualitatea Internă, con­tinuă seria expunerilor în cadrul cărora sunt analizate aspecte ale realizărilor economiei naţionale, ale politicii partidului în diverse- Miruna Ionescu (Continuare in pag. a II-a) Pe principalele artere ale sectorului 1 Azi dimineaţă, Consiliul popular al sectorului 1 a iniţiat o acţiune educativ - cetăţenească în punctele aglomerate de pe principalele artere ale sectorului. Peste 60 de salariaţi ai consiliului popu­lar, utecişti, activişti obşteşti din În­treprinderile, Instituţiile şi cartierele sectorului, lucrători de miliţie, consti­tuiţi In 15 colective, au desfăşurat o u­­tilă muncă educativă In rlndurile celor care nu respectă elementarele reguli de urbanism, atrăglndu-le atenţia asupra necesităţii păstrării curăţeniei oraşului. Echipele au acţionat pe calea Victoriei, bulevardele N. Bălcescu, General Maghe­­ru şi Ana Ipătescu, şoseaua Ştefan cel Mare, bd. Ilie Pintile, calea Floreasca, str. Barbu Văcărescu şi altele. Acţiunea va continua mâine dimineaţa pe aceleaşi artere, iar duminica în parcuri. Cartierul Berceni II se extinde prin construirea de noi blocuri de locuinţe Circulaţia pe marile artere de penetraţie R : r­­elatam, In urmă cu o sfiptă­­mînă, despre Începerea unui­­larg sondaj al traficului rutier din Capitală Şi de pe principa­lele artere de penetraţie, lată cîteva din primele rezultate. Duminică dimi­neaţă, între orele #-13, au ieşit din oraş pe DN1 (Bucureşti — Ploieşti, prin Otopeni), îndeosebi către diferi­tele zona de agrement, 1641 de auto­vehicule (cu precădere autoturisme). 1475 de maşini s-au îndreptat, sîmbătâ între orele 14—17, către Urziceni — Constanţa, alte 1764 alegîndu-şi — tot sîmbătâ, între orele 14.30—17.30 — ca ţintă Piteştiul, pe autostradă. Sonda­jul continuă, urmlnd să constituie un măsuri de ghidaj pentru mai eficientă a traficului. de reglementare P­entru a veni In sprijinul pose­sorilor de autoturisme care se Îndreaptă la sfîrşit de săptă­mînă spre litoral sau spre Va­lea Prahovei, Inspectoratul general al miliţiei a stabilit ca In perioada 21 iulie — 30 august a.c., In zilele de sîmbătâ (de la ora 12) pînă luni (la ora 6), precum şi în celelalte sărbători legale — între aceleaşi ore­­ să se interzică circulaţia autovehiculelor grele — destinate transportului de mărfuri şi materiale, inclusiv a celor echipate cu Instalaţii speciale, care depăşesc însă greutatea maximă autori­zată de 3000 de kg. — pe direcţiile Bucureşti — Braşov şi Bucureşti — Constanţa,­ în ambele sensuri. Vehicu­lele respective pot folosi alte rute ocolitoare (Bucureşti — Braşov, prin Piteşti — Cimpulung, precum el Bucu­reşti — Constanţa, prin Călăraşi, tra­­versîndu-se Dunărea pe la Chiciu — Ostrov). Sunt exceptate de la această restricţie autovehiculele grele care transportă muncitori, mărfuri foarte pe­risabile şi animale, întreprinderile și serviciile de transport sunt solicitate să-i instruiască pe conducătorii auto în legătură cu aceste măsuri. Azi dimineata in centrele de panificaţie Livrări in­c cu solicităr Nu mai este nevoie de nici o argu­mentare. Fiecare responsabil de uni­tate ştie că specialităţile de panifi­caţie — aşa numitele produse mă­runte, chifle, cornuri simple şi cu adaosuri, batoane,­­ bulei, băsmăluţe, braşoave, japoneze, franzeluţe şi toa­te celelalte — sunt căutate, în special, in primele ore ale dimineţii, cînd zecile de mii de salariaţi ai oraşului se îndreaptă către locurile lor de muncă. Cu cit înaintăm în zi, ponde­rea cererii consumatorilor se schim­bă în favoarea diverselor sortimente de pîine. Având în vedere considerentele amintite, se pune întrebarea : in ce măsură centrele de panificaţie ţin seama de asemenea solicitări, ce ofe­ră ele cumpărătorilor în primele ore ale dimineţii ? Deşi ziarul nostru s-a mai ocupat de această latură a de­servirii populaţiei Capitalei, mai mul­te sesizări primite la redacţie în ul­tima săptămînă ne-au semnalat unele carenţe privind activitatea unităţilor de desfacere a specialităţilor de pa­nificaţie. Aşa se face că azi dimi­Brutăria „Cuptorul de aur“ din bd. 1 Mai cunoaşte în tot cursul zilei o mare afluenţă de consuma­tori, cu toate că nu oferă decit două sortimente: lipit şi Dîmbo­viţa rotundă. Explicaţia­­nu este prea greu de aflat. Şarjele fier­binţi, scoase direct din cuptor, răspîndesc un miros îmbietor care nu te poate lăsa... indiferent. In fotografie, abia scoasă din cuptor, pîinea se îndreaptă către raioanele de desfacere neaţa, reporterii ziarului au fost, in­­tre orele 6 şi 7.30, cumpărători in centrele de panificaţie din diferite sectoare ale oraşului. In general vorbind, se poate spune că centrele de desfacere a produselor de panificaţie, inclusiv tonetele si­tuate în diferite puncte aglomerate sunt aprovizionate zilnic în mod co-R. Groapă, Gh. Niculiţă, A. Stanciu, A. Gutem (Continuare in pag. a 111-a) Războiul colonialiştilor portughezi împotriva oamenilor şi a naturii Femei şi copii arşi de napalm. Recolte distruse. Păduri fără frunze Acestea sunt imagini obişnuite ale războiului colonial dus de Portugalia în Africa. In faţa succeselor dobîndite de mişcările de (Continuare în pag. a IV-a) 4 Oficiul telefonic Victoria II Azi dimineaţă şi-a Inaugurat activita­tea un nou oficiu telefonic de cabina­t Victoria I, din calea Victoriei nr. 29 (In holul Direcţiei de poştă a munici­piului) . La dispozi­ţia populaţiei se află 3 cabine pen­tru convorbiri tele­fonice local­l pen­tru convorbiri In­terurbane la co­mandă fl I pentru convorbiri Interur­bane prin automat. Din cabinele noului oficiu se pot efec­tua şi convorbiri in­ternaţionale. Prin darea In funcţiune a oficiului telefonic Victoria I se vor realiza descongestio­narea oficiului Vic­toria I, de la Pala­tul telefoanelor și o mai bună și rapidă servire a publicului solicitator. întrebăm: Ce pentru o mai a circulaţiei, noaptea, în urma articolului publicat zilele trecute („Curba accidentelor rutiere poate descreşte“), mai mulţi cititori s-au adresat redacţiei, semnalind un anume aspect. Se ştie, în timpul nopţii, majoritatea semafoarelor nu mai func­ţionează. Sunt, totuşi unele intersecţii se poate întreprinde bună supraveghere in punctele aglomerate ? frecvent circulate (str. Cosmonauţilor — bd. Magheru, calea Victoriei — str. 13 Decembrie, str­ C. A. Rosetti — str. Al. Sahia etc) unde nesupravegherea şi nedirijarea traficului — destul de in­tens şi noaptea — riscă producerea u­­por accidente. De asemenea, conducă­torii auto reclamă deschiderea sema­foarelor dimineaţa la ore mai timpu­rii. Faţă de aceste probleme, solicităm opinia serviciului de resort al I.M.M.B. Complexul clinic universitar Au început lucrările de construcţie a noului Spital civnic universitar, ampla­sat în apropierea Facultăţii de medi­cină, la Intersecţia străzii Ştirbei Vodă cu splaiul Independenţei. Complexul cli­nic este conceput cu 1 500 de paturi; corpul principal al clădirii va avea 14 niveluri. Dotat cu cea mai modernă a­­paratură medicală, Spitalul clinic uni­versitar va servi muncii de cercetare şi experimentare a cadrelor didactice medicale, precum şi studenţilor. • Noi dotări Îmbogăţesc zestrea tehnică a fabricii „Tricodava". Este vorba de patru maşini circulare de tricotat , dintre care două au intrat în funcţiune, celelalte fiind în curs de montare. Aceste utilaje permit folosirea unei largi game de dispozi­tive şi, implicit, realizarea unui sor­timent diversificat de modele. Pînă în prezent, au fost fabricate 20 000 de bluze gen marinar (cu dungi albe şi bleumarin) care, săptămînă viitoa­re, vor fi livrate comerţului. Reprofilare „din mers" Întreprinderea noastră — s.ENERGO­­REPARAŢII“ — ne spune tov. Iulian Muşat, inginer şef cu problemele de concepţie , îţi schimbă profilul din mers. Aceasta, ca o consecinţă directă a dezvoltării impetuoase a ramurii ener­getice. Dintre directivele principale pri­vind conturarea viitorului profil al în­treprinderii amintesc dezvoltarea produc­ţiei pieselor de schimb destinate turbi­nelor cu aburi şi instalaţiilor aferente din centralele electrice, care in marea lor majoritate se importau. Valoarea pieselor de schimb asimilate şi realizate In acest an —p­rofuri pentru mori de căr­bune ţi pompe cu debite foarte mari palete pentru turbine etc — se ridici la peste 3,2 milioane lei. La capitolu asimilări de produse noi sunt înscrise­­ o serie de dispozitive şi instalaţii desti­nate mecanizării anumitor operaţii ta unităţile energetice. In prezent, finali­zăm modernizarea platformei ridicătoai cu braţ pentru lucru la înălţime. Este vorba de mărirea performanţelor in ex­ploatare ţi a siguranţei de lucru, pre­cum şi de reducerea greutăţii. • A­SOT-* ediţie a Olimpiadei in­ternaţionale de matematică ce s-a des­­făşurat la Z­lna — Iugoslavia, într­e—20 iulie, a confirmat bunul renum de care se bucură peste hotare şcoala românească de specialitate. Din cei 6p concurenţi, cţi a Întrunit lotul noştri olimpic, cinci au obţinut premii. Pre­miul II a fost acordat elevului Alexan­dru Dinca, de la Liceul nr. 3 din Cons­tanţa, iar premiul III, elevilor Dan Ti­motin, de la Liceul „Nicolae Bălcescu, şteclam Ralescu, de la Liceul „Mihn Viteazul“, din Bucureşti, Radu Gologan de la Liceul nr. ,1 din Braşov, şi Mir­cea Mlartin, de la Liceul [.Iacob Mure­şanu* din Blaj. 44 (Agerpres) Intr-un decor reconstituit după stilul epocii, pe Şelari s-a deschis „Drama Domnească“ st. Cu blocnotesul la Uniunea centrală a cooperativelor meşteşugăreşti A SE PREMIAZĂ... IDEEA • CE VOM PURTA IN 1972 0 DIN CULISELE VIITOAREI EXPOZIŢII PERMANENTE DE ARTIZAN.II ROMANESC îndepărtate colţuri ale ţării au pre­zentat peste 900 de produse noi, de­­ balansoare reglabile la biblioteci colţ, metamorfozabile în funcţie spaţiul disponibil, de la mobilă pen­tru copii la scaune şi mese rabata­bile, ce pot deveni fie garnituri , hol, fie sufragerii etc. Materialele fo­losite : lemn sculptat, sticlă, plastii fier forjat, rafie etc. Şi pentru gospodine, au fost cău­tate noi soluţii, astfel ca bucătăriil să devină cit mai... mecanizate. „Teh­nometalica“ a propus, de exemplu un aparat pentru tăiat, în diferit forme, foietaje , un grătar elec­tric — in trei minute se poate frig­a jumătate kilogram de carne — un cazan cu fund dublu pentru rufe care înlocuieşte, la nevoie, maşini­ de spălat­­ un test oltenesc utilizat pentru cele mai diferite reţete culi­nare etc. Aşteptăm ca în curînd s le putem şi cumpăra, nu numai să­­ admirăm în cadrul diferitelor expo­ziţii. Pentru că este păcat ca toat Cristina Popescu (Continuare in pag. a lll-a) Un original concurs — al cărui fi­niş s-a petrecut recent — a avut ca dispută premiul pentru cea mai in­genioasă... idee. Participante : _ coope­rativele meşteşugăreşti din ţară. In o­­biectiv : mini mobilierul şi obiectele de uz casnic. Meşteri din cele mai La întrebarea eCînd veţi recupera restanţe­le ?NU ne răspunde ing. MIHAI DIACONEASA, directorul întreprinde­rii de produse din lemn pentru construcţii. fcintr-adevăr. In tri­mestrul trecut între­prinderea noastră nu şi-a îndeplinit planul producţiei globale — restanţele menţinîndu-se şi în prima parte a lunii iulie. Situaţia s-a datorat modificării struc­turii sortimentelor, ca urmare a solicitării be­neficiarilor. Intrucît schimbările survenite ne-au găsit nepregă­tiţi, activitatea produc­tivă —­ îndeosebi în sectorul prelucrări me­canice — a fost dere­glată. Pentru a intra cit mai curînd într-o ca­denţă normală, au fost adoptate măsuri tehni­co-organizatorice adec­vate : introducerea schimbului doi de lu­cru la o serie de uti­laje de înalt rând amen — presă de furnirul panouri, maşină d formatizat, maşină di perforări multiple altele­­, urmărirea ri­guroasă a executări comenzilor pe­­ntre­ fluxul tehnologic, ali mentarea ritmică locurilor de muncă şi materiale. Rezultatele obţinute ne permit s apreciem că restanţei existente vor fi lichi­date pînă la sfîrşitul a castei luni«-

Next