Informatia Bucureştiului, septembrie 1971 (Anul 19, nr. 5603-5628)

1971-09-15 / nr. 5615

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! INFORMA­TI A ti w&L 4L *%£ &L JL*l£LsL£L*!L£L^+XaSk« ZIAR Al COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREŞTI AL P.CR ŞI AL CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI Anul XIX­­ Nr. 5615 4 PAGINI 30 BANI Miercuri 15 septembrie 1971 A­ZI DIMINEAŢA Debut în noul an şcolar Toamna şi-a semnat prezenţa cu frunzele ruginii, cu răcoarea dimine­ţilor, cu belşugul holdelor. Dar zvo­nul toamnei a răsunat parcă cel mai limpede azi dimineaţă în armonia de culori şi veselie a glasurilor copilă­reşti, a zilei întîi de şcoală. Azi dimineaţă toate străzile au oferit spectatorului acelaşi emoţionant tablou. La acelaşi ceas, cu aceeaşi bucurie şi nerăbdare, aproape 200.000 elevi bucureşteni au pornit către por­ţile învăţăturii, dăruind peisajului o­­răşenesc o notă de fermecătoare pros­peţime. Citi dintre noi n-am întors capul după cei mai mici elevi, mindri de uniformele noi-nouţe, după pionierii cochet îmbrăcaţi, cu cravatele roşii în vint, cu trese şi insigne de „pi°*­nier fruntaş” — însemnele rodniciei muncii lor­ după elevii mari — gravi şi pătrunşi de importanţa evenimen­tului ?... în şuvoiul acesta de tinereţe şi prospeţime, care se îndrepta plin de optimism şi încredere către şcoală, păşeau laolaltă laureaţii olimpiadelor de fizică, matematică, literatură, cre­atorii minicarturilor, mininaveler şi aeronavelor (expuse la ,,Mirc­­ol­cuş“), realizatorii celor peste Ion Ileana Barbu (Continuare în pag. II-a) îndeplinirea exemplară a sarcinilor de plan şi a angajamentelor impune Un larg timp de afirmare iniţiativei şi capacităţii creatoare 3 ? * 9 Avem în faţă bilanţul pe opt luni al industriei bucureştene, care consemnea­ză realizări remarcabile în îndeplinirea planului şi a angajamentelor. El în­mănunchează eforturile susţinute, hăr­nicia, iniţiativa creatoare ale colective­lor din întreprinderi care, dovedind o maximă exigenţă faţă de propria lor ac­tivitate, îşi aduc o contribuţie substan­ţială la­ înfăptuirea programului economic elaborat de cel de-al X-lea Congres al partidului. Cu prilejul vizitelor de lu­cru făcute în întreprinderile din Capi­tală, tovarăşul Nicolae Ceauşescu s-a interesat îndeaproape de rezultatele ob­ţinute îrn producţie, sub multiplele lor aspecte, a analizat la faţa locului cu colectivele de oameni ai muncii noi po­sibilităţi de creştere a contribuţiei in­dustriei bucureştene la dezvoltarea po­tenţialului economic al ţării. Preţioasele indicaţii date de secretarul general al partidului au fost reţinute de comite­tele de direcţie şi organizaţiile de partid, însuşite de muncitorii, tehnicie­nii şi inginerii fabricilor şi uzinelor, a­­plicate în practică. Bilanţul celor opt luni care s-au scurs din acest an este edificator. Evaluînd procentele, consemnate de situaţiile sta­tistice, depăşirile înregistrate se con­vertesc în 936,2 milioane lei realizări suplimentare la producţia globală şi peste 1 miliard lei la producţia marfă. De consemnat că aceşti indicatori au fost îndepliniţi la nivelul tuturor mi­nisterelor (excepţie făcîn­d unităţile M.I.C.M. • . l­a producţia marfă pe luna august). La nivelul sectoarelor teri­toriale ale Capitalei, depăşiri mai im­portante au înregistrat întreprinderile din sectoarele 4, 7, 8 şi 1. Menţionăm şi­ un alt salt al creşterii producţiei : în luna august media rea­lizărilor zilnice a fost superioară celei planificate pe anul 1971. Confruntăm şi situaţia realizării planului producţiei mar­fă vîndută şi încasată, în perioada l ia­­­nuarie — 31 august, prevederile planificate au fost, depăşite cu peste 1,145 miliarde lei. Dacă şi în luna august se acţiona ferm în toate întreprinderile realizările ar fi fost mult superioare. Unul dintre angajamentele prioritare ale întrecerii pe acest an 11 constituie creşterea continuă a productivităţii mun­cii. Bilanţul celor opt luni consemnează o depăşire de 2,1 la sută a acestui in­dicator. Eforturile depuse apar mai concludente dacă avem în vedere că 73 la sută din sporul producţiei realizată suplimentar a fost obţinut pe baza creş­terii productivităţii muncii. Toate acestea sunt fapte concludente care atestă că oamenii muncii din fa­brici şi uzine — în calitatea lor de pro­prietari şi de producători — îşi dedică întreaga lor capacitate creatoare, ini­ţiativa şi priceperea tehnico-prof­esiona­­lă valorificării­­la maximum a rezerve­lor interne pentru a­ asigura­ randamente economice la nivelul exigenţelor actua­le. Sunt cifre care vorbesc de vigoarea dinamismului nostru , economic, de cer­titudinea cu care se realizează, încă din acest prim an al actualului cincinal, sarcinile stabilite de Congresul al X-lea al partidului. Fireşte, realizările consemnate în bi­lanţul celor opt luni încheiate puteau fi mult mai bogate dacă în toate între­ N. Cucui (Continuare în pag. a III-a) Aceşti pasionaţi stăpini ai uzinei FAPTELE IMPUN Interlocutorul meu face parte din acea categorie a oameni­lor care se numesc, prin excelenţă, ac­tivi­ Pentru maistrul Stelian Ceauşu, de la turnătoria uzinei „Vulcan“ exercita­rea profesiunii nu, e un act neutru, oa­recare. Practicarea­ meseriei, obişnuieş­te să spună dinsul, nu poate fi gîndită în afara unei te­meinice pregătiri, a maximei responsabi­lităţi. O activitate de­­ eficienţă trebuie pusă în legătură cu con­ştiinţa clară a rostu­lui social, obştesc­ Un comunist, mai adau­gă maistrul Ceauşu, e cel care alimentea­ză cu idei, iniţiativă şi exemplu creator tezaurul de experien­ţă profesională, no­bleţea de fiecare zi a muncii, îl ascult şi «­ă gîn­­desc că cei care îmi vorbiseră atit de fru­mos despre Ceauşu — şi nu numai membrii secţiei turnătorie — au avut motive înte­meiate s-o facă. Căci Stelian Ceauşu ştie să fie prezent întotdea­una în secţie, în sen­sul cel mai pur al cuvintului- O mărtu­rie, în acest sens, este şi­ procesul ver­bal de la adunarea generală a organiza­ţiei de bază in care au fost dezbătute re­centele măsuri de îm­bunătăţire a activi­tăţii ideologice şi e­­ducative. Adnotările — reflectind discuţii ferbinţi, la obiect, critice şi autocritice, grevate pe exemple concrete din viaţa secţiei — îl consem­nează şi pe Ceauşu pintutra vorbitorii ac­tivi, interesaţi de pro­blemele producţiei. Aurel Vasilescu (Continuare în pag. a ((­a) Situată între primele cinci locuri la concursul de inovaţii al Ministerului Industriei Uşoare, fabrica „Flacăra roşie" a înregistrat în contul său de economii prin inovaţii şi invenţii, pe ultimii doi ani, suma de 3 milioane lei, ceea ce echivalează cu 50 la sută mai mult decât în anii precedenţi, în perspectiva lui 1972 se preconizează rezultate mai bogate, deoarece grija se va îndrepta nu numai către promovarea inovaţiilor şi invenţiilor propriu­­zise, ci şi spre activităţile complementare — documentaţii, propagandă tehnică, simpozioane, lectorate, conferințe, biblioteci volante etc. Nu ne mai întîlnisem de mult şi plăcerea revederii ne-a făcut să mai întîrziem pu­ţin ,la o ceaşcă de cafea“. Întrebări obişnuite, schimburi de replici legate de concediu, familie, slujbă apoi nu ştiu cum a venit vorba că l-am întrebat pe amicul meu : — Ai văzut filmul „Mihai Viteazul“? — Nu, a urmat răspunsul, după o scurtă pauză. A |IH»|NI ile Sedentarism AUREL DEBOVEANU Epuizasem destul de repe­de subiectele de... „uz cas­nic” și cum perspectiva „ana­lizei” campionatului de fot­bal (in care ne pricepem toți) nu-mi surîdea, am continuat De alt drum. —* Ce ai mai citit ? — N-am timp de roman. — Nu neapărat romane, deşi, să fiu sincer... Nu m-a lăsat să continui. — Cînd am un ceas liber, mi s-a destăinuit, mai fac puţină mişcare, caut să um­blu puţin. Şi aşa toată ziua (Continuare in pag. a II-a) 1 * Pe drumurile de acces in Capitală 151 Obstacole artificiale în calea ''W' traficului rutier... toare conducătorilor auto­ starea u­­nor artere de acces în Bucureşti, a­­dică a acelor căi străbătute zilnic de sute şi chiar mii de autovehi­­cule“. Sosită zilele trecute la redacţie, scrisoarea din care am extras cita­tul (semnată de un grup de şoferi ai I.T.A.) ne-a îndemnat să par­curgem principalele artere de pene­traţie în Capitală, căutînd răspuns la întrebările: Se situează acestea la nivelul dezvoltării traficului rutier ? Oferă ele condiţii adecvate de cir­culaţie ? Evident, sunt incontestabile efor­turile depuse în ultimii ani pentru modernizarea principalelor drumuri naţionale. Reprezentînd un autentic „cap de afiş", magistrala DN 1 (Bucureşti-Ploieşti), cu pasajul deni­velat de la O­topen­i, cu lărgirea con­siderabilă a părţii carosabile, este o adevărată invitaţie la autoturism. De asemenea, autostrada Bucureşti- Piteşti întruneşte (mai ales dacă or­ganele de supraveghere a circulaţiei ar parcurge-o mai frecvent...) con­diţiile unei autentice piste de vi­teză în deplină siguranţă. Importante lucrări (inclusiv un pasaj peste li­nia ferată de centură) sunt în plin P. Calapodescu Nicolae Dan (Continuare în pag. a IIl-a) „Frecvent, ziarul dv. a abordat diferite aspecte ale circulaţiei auto din Capitală, semnalînd dificultăţi­le, obstacolele artificiale — lucrări de drumuri tergiversate, semnali­zări rutiere necorespunzătoare, diri­jare şi reglementare nu o dată sub exigenţe etc. — care impietează a­­supra fluidităţii şi siguranţei flu­xului de maşini. Există, insă, o la­tură a acestei probleme care pro­voacă cel puţin neajunsuri asemănă­ /NPoPmâtTÂ PE TOT­ GLOBUL „CEI ŞASE“ DIN GOLFUL PERSIC Consiliul de securitate a examinat aseară cererea Qatarului de a fi primit în Organizaţia Naţiunilor Unite. Este cel de al doilea emirat din Golful Persic care a păşit pe calea independenţei. Cu numai o lună mai Înainte, devenise independent Bahreinul. Pentru zilele acestea se aşteaptă, în aceeaşi regiune, potrivit unor relatări de presă, un act politic similar: proclamarea independenţei „Federaţiei emiratelor arabe unite“, din care fac parte şase din stătuleţele de pe aşa numita „coastă a pira­ţilor" (Abu Dhabi, Dubai, Sharjah, Ajman, Hmm Al-Qaiwab­e şi Fujeira). A. C. (Continuare în pag. a IV-a) f şedinţa COMITETULUI EXECUTIV AL C.C. AL P.C.R. În ziua de 14 septembrie 1971 a avut loc şedinţa Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prezidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român. Au participat miniştri, şefi de secţii la C.C. al P.C.R., conducători ai unor instituţii centrale. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a dez­bătut şi aprobat : proiectul legii cu privire la organizarea şi conducerea unităţilor socialiste de stat , îmbunătăţit în urma dezbaterii pu­blice ; proiectul legii cu privire la gospodă­rirea fondurilor fixe, resurselor materiale şi aprovizionarea tehnico-materială ; proiectul decretului privind siguranţa în funcţionare a maşinilor, utilajelor, instalaţiilor, aparaturii de măsură, control şi automatizare din unităţile socialiste de stat; proiectul decretului privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Ministe­rului Aprovizionării Tehnico-Materiale şi Con­trolului Gospodăririi Fondurilor Fixe ; proiectul decretului privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a hotă­­rît ca proiectele de legi să fie supuse spre dez­batere şi adoptare Marii Adunări Naţionale, iar proiectele de decret să fie înaintate spre adoptare Consiliului de Stat al Republicii So­cialiste România. In continuare au fost adoptate măsuri pri­vind perfecţionarea învăţămîntului de cultură generală, precum şi îmbunătăţirea structurii şi conţinutului învăţămîntului superior. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a mai adoptat hotârîri cu privire la principalii indi­catori tehnico-economici ai unor lucrări de in­vestiţii prevăzute în planul cincinal şi a solu­ţionat alte probleme ale activităţii curente. Deschiderea lucrărilor celui de al ll-lea Congres naţional de microbiologie medicală Azi dimineaţă, într-una din sălile hotelului „Intercontinental“ au început lucrările celui de Al II-lea Congres naţional de microbiologie medicală, organizat de Societatea de microbio­logie a USSM. Timp de trei­ zile participanţii la congres — academicieni, cadre di­dactice, cercetători din institutele şi clinicile din ţară, medici din labora­toarele reţelei medicale — vor dez­bate două probleme actuale ale mi­crobiologiei : „Germeni cu patoge­­nitate condiţionată” şi „Aspecte ac­tuale ale imunităţii şi imunologiei”. La lucrările congresului participă şi numeroase personalităţi medicale din: Anglia, Bulgaria, Cehoslovacia, Fran­ţa, R. D. Germană, India, Iran, Ja­ponia, Polonia, S.U.A., U.R.S.S., Un­garia etc. Autoateliere pentru intervenţii urgente la instalaţiile de încălzire Ing. şef al D.G.G.L. — Constantin Po­­pescu — ne-a prezentat cîteva dintre mă­surile luate în veder­ea asigurării bunei funcţionări a instalaţiilor de încălzire din blocurile cu centrale proprii sau racor­date la centralele termice de ansamblu. La dispeceratul central al D.G.G.L. şi la I.A.L.-uri au fost organizate servicii de primire a tuturor sesizărilor de acest gen. Locatarii se pot adresa dispecera­ VINERI, începind de la ora 8.30 Va avea loc­­ în sala Clubului Fi­­nanțe-Bănci, din str. Doamnei nr.1­2 , o consfătuire cu factorii de răs­pundere din autobuzele şi garajele bucureştene. Serviciul circulaţiei din I.M.M.B. va face comunicări impor­tante, privind desfăşurarea traficului rutier, precum şi măsurile de pre­venire a accidentelor, titlul central personal sau prin telefon la nr.: 11.44.38, zilnic intre orele 16 şi 22, duminica între orele 7 şi 22. Echipe de intervenţii urgente funcţionează şi la I.C.R. Ele pot fi solicitate la următoarele numere de telefon : Floreasca 15.66.63, Pantelimon 35.06.11, Titan 23.03.71, Ciu­leşti 15.79.08. Echipele de intervenţii urgente nu la dispoziţie mijloace de transport rapide, fiecare I.A.L. avind cite un autoatelier, dotat cu utilajele necesare. Uzinele „23 August". Colec­tivul secţiei montaj lucrează la montarea unui grup de foraj de 880 C.P. Completare bucureştean : mustăriile­ p e I s a I u 1 s-au deschis TEATRUL DE COMEDIE ÎN DLLfiARIA Astă-seară, părăseşte Capitala tru­pa Teatrului de Comedie, care ur­mează să dea în Bulgaria — în ca­drul unui turneu ce va dura pină la 24 septembrie — trei reprezentaţii la Sofia şi alte trei la Varna. Din re­­repertoriul său, teatrul a ales, pentru această confruntare cu publicul bul­gar. Croitorii cei mari din Valahia de Al. Popescu, Dispariţia lui Gary Gay de Bertolt Brecht şi Cher Antoi­ne de Jean Anouilh. Regia e semna­tă de Lucian Giurchescu, scenografia e realizată de Dan Nemţeanu. Containerizarea, mijloc modern care facilitează transporturile, se află în, continuă extindere. Luni, străzile dintre Gara Herăstrău şi Grădina Zoologică Băneasa erau stră­bătute de o caravană sui generis : cî­­teva cămile şi un elefant se îndreptau agale către noul lor sălaş, „Zoo“. Cu acelaşi tren sosiseră, din diferite ţări, în urma relaţiilor pe care grădina noas­tră le întreţine cu instituţii similare din străinătate, şi alte animale exotice : o pereche de zebre, trei antilope blesbok, trei antilope gri, o pereche de tigri si­­berieni. După o carantină de 45 de zile, noii locatari işi vor putea primi oaspeţii. Cît e de mare cuantumul" nepăsării ? Intr-una din dimineţile trecute, ing C. Lecuţia s-a urcat, ca de obicei, la vo­lanul automobilului său. Undeva, aproa­pe de intersecţia bulevardului Dimitrov cu şos. Mihai Bravu, după ce şi-a parcat cu grijă maşina, a coborît îndreptîndu se spre localul circumscripţiei financiare. Ceea ce a urmat a fost cît se poate de firesc : şi-a plătit taxa asupra mijlo­cului de transport. Nimic extraordinar aici! Mii şi mii de posesori de mijloace de transport s-au prezentat, încă d­in primele trei luni ale anului, la circum­scripţie pentru a se achita de această îndatorire cetăţenească. Neobişnuit este doar faptul că pentru a-1 aduce pe numitul posesor de automobil la ghişeul inspectorului financiar, a fost necesară o apreciabilă desfăşurare de proceduri funcţionăreşti şi schimb de hârtii. In urma neachitării taxelor la termen, încă de la 12 aprilie pornise spre Institutul de Construcţii Montaj Bucureşti o primă adresă, revenită două luni mai tîrziu, cu menţiunea că automobilistul şi-a schim­bat locul de muncă. A pornit atunci, în 15 iunie o a doua adresă cu destina­ţia: Institutul proiectări construcţii, re­venită însă şi ea cu vestea că inginerul îşi schimbase între timp, din nou, locul de muncă. Abia după ce, in 18 august, cea de a treia hîrtie s-a îndreptat spre Ministerul Industriei Chimice, inginerul Lecuţiă s-a prezentat la ghişeul secţiei financiare achitind, suma datorată. C Toader 'CorUl­ume în pag. a­di­a) Tcasyruhs la fatrecanea c/e fer­it In legătură cu întrebarea apărută în numărul de ieri al ziarului ..In ce mod s-a asigurat desfacerea gustărilor de di­mineaţă în şcoli“, ne-am adresat con­ducerilor trusturilor locale de cofetării şi răcoritoare, O.C.L. „Pithea“ şi T.A. P.L.B. După cum ne-au informat interlocu­torii noştri, înfiinţarea bufetelor din in­cintă se face numai la solicitările con­ducerilor de şcoli (care au obligaţia de a crea condiţii pentru desfăşurarea a­cestei activităţi). Pe baza acestor cereri, T.L.C.R.-urile au şi deschis în unele şcoli bufete care oferă elevilor diferite produse zaharoase, biscuiţi preambaliţi, băuturi răcoritoare ş a. O.C.L. ..Piinea“ are in incinta şcoli­lor sau în­ imediata lor apropiere punc­­te de desfacere a specialităţilor de pa­nificaţie (cornuri, chifle, batoane, brio­­şuri, napolitane etc.). Unităţile de ali­mentaţie publică şi-au îndreptat îndeo­sebi atenţia către organizarea de bufete, în institutele de în­vâţămînt superior. . CIND VOM AVEA PRILEJUL SA APLAUDĂM BRIGĂZILE ARTISTICE DE AGITAŢIE ALE CASELOR DE CULTURA ? Activitatea din ultima vreme a brigăzilor artistice de agitaţie din întreprinderi şi instituţii, ca şi re­centul concurs republican, au eviden­ţiat calităţile acestui gen al artei amatorilor, programele de brigadă constituie ecouri ale opiniei publice, semnalînd operativ deficienţe în ac­tivitatea cotidiană, contribui® la edu­caţia cetăţenească a oamenilor. Bizu­­indu-se pe posibilităţile brigăzilor de a dezbate probleme la zi din viaţa cartierelor bucureştene, s-au făcut propuneri să se înfiinţeze asemenea formaţii şi la casele de cultură, în­trebăm Casa creaţiei populare a mu­nicipiului, cînd vom putea aplauda primele sneetaen­e ale acestor brigăzi artistice de agitaţie ?

Next