Informatia Bucureştiului, septembrie 1971 (Anul 19, nr. 5603-5628)
1971-09-15 / nr. 5615
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! INFORMATI A ti w&L 4L *%£ &L JL*l£LsL£L*!L£L^+XaSk« ZIAR Al COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREŞTI AL P.CR ŞI AL CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI Anul XIX Nr. 5615 4 PAGINI 30 BANI Miercuri 15 septembrie 1971 AZI DIMINEAŢA Debut în noul an şcolar Toamna şi-a semnat prezenţa cu frunzele ruginii, cu răcoarea dimineţilor, cu belşugul holdelor. Dar zvonul toamnei a răsunat parcă cel mai limpede azi dimineaţă în armonia de culori şi veselie a glasurilor copilăreşti, a zilei întîi de şcoală. Azi dimineaţă toate străzile au oferit spectatorului acelaşi emoţionant tablou. La acelaşi ceas, cu aceeaşi bucurie şi nerăbdare, aproape 200.000 elevi bucureşteni au pornit către porţile învăţăturii, dăruind peisajului orăşenesc o notă de fermecătoare prospeţime. Citi dintre noi n-am întors capul după cei mai mici elevi, mindri de uniformele noi-nouţe, după pionierii cochet îmbrăcaţi, cu cravatele roşii în vint, cu trese şi insigne de „pi°*nier fruntaş” — însemnele rodniciei muncii lor după elevii mari — gravi şi pătrunşi de importanţa evenimentului ?... în şuvoiul acesta de tinereţe şi prospeţime, care se îndrepta plin de optimism şi încredere către şcoală, păşeau laolaltă laureaţii olimpiadelor de fizică, matematică, literatură, creatorii minicarturilor, mininaveler şi aeronavelor (expuse la ,,Mircolcuş“), realizatorii celor peste Ion Ileana Barbu (Continuare în pag. II-a) îndeplinirea exemplară a sarcinilor de plan şi a angajamentelor impune Un larg timp de afirmare iniţiativei şi capacităţii creatoare 3 ? * 9 Avem în faţă bilanţul pe opt luni al industriei bucureştene, care consemnează realizări remarcabile în îndeplinirea planului şi a angajamentelor. El înmănunchează eforturile susţinute, hărnicia, iniţiativa creatoare ale colectivelor din întreprinderi care, dovedind o maximă exigenţă faţă de propria lor activitate, îşi aduc o contribuţie substanţială la înfăptuirea programului economic elaborat de cel de-al X-lea Congres al partidului. Cu prilejul vizitelor de lucru făcute în întreprinderile din Capitală, tovarăşul Nicolae Ceauşescu s-a interesat îndeaproape de rezultatele obţinute îrn producţie, sub multiplele lor aspecte, a analizat la faţa locului cu colectivele de oameni ai muncii noi posibilităţi de creştere a contribuţiei industriei bucureştene la dezvoltarea potenţialului economic al ţării. Preţioasele indicaţii date de secretarul general al partidului au fost reţinute de comitetele de direcţie şi organizaţiile de partid, însuşite de muncitorii, tehnicienii şi inginerii fabricilor şi uzinelor, aplicate în practică. Bilanţul celor opt luni care s-au scurs din acest an este edificator. Evaluînd procentele, consemnate de situaţiile statistice, depăşirile înregistrate se convertesc în 936,2 milioane lei realizări suplimentare la producţia globală şi peste 1 miliard lei la producţia marfă. De consemnat că aceşti indicatori au fost îndepliniţi la nivelul tuturor ministerelor (excepţie făcînd unităţile M.I.C.M. • . la producţia marfă pe luna august). La nivelul sectoarelor teritoriale ale Capitalei, depăşiri mai importante au înregistrat întreprinderile din sectoarele 4, 7, 8 şi 1. Menţionăm şi un alt salt al creşterii producţiei : în luna august media realizărilor zilnice a fost superioară celei planificate pe anul 1971. Confruntăm şi situaţia realizării planului producţiei marfă vîndută şi încasată, în perioada l ianuarie — 31 august, prevederile planificate au fost, depăşite cu peste 1,145 miliarde lei. Dacă şi în luna august se acţiona ferm în toate întreprinderile realizările ar fi fost mult superioare. Unul dintre angajamentele prioritare ale întrecerii pe acest an 11 constituie creşterea continuă a productivităţii muncii. Bilanţul celor opt luni consemnează o depăşire de 2,1 la sută a acestui indicator. Eforturile depuse apar mai concludente dacă avem în vedere că 73 la sută din sporul producţiei realizată suplimentar a fost obţinut pe baza creşterii productivităţii muncii. Toate acestea sunt fapte concludente care atestă că oamenii muncii din fabrici şi uzine — în calitatea lor de proprietari şi de producători — îşi dedică întreaga lor capacitate creatoare, iniţiativa şi priceperea tehnico-profesională valorificăriila maximum a rezervelor interne pentru a asigura randamente economice la nivelul exigenţelor actuale. Sunt cifre care vorbesc de vigoarea dinamismului nostru , economic, de certitudinea cu care se realizează, încă din acest prim an al actualului cincinal, sarcinile stabilite de Congresul al X-lea al partidului. Fireşte, realizările consemnate în bilanţul celor opt luni încheiate puteau fi mult mai bogate dacă în toate între N. Cucui (Continuare în pag. a III-a) Aceşti pasionaţi stăpini ai uzinei FAPTELE IMPUN Interlocutorul meu face parte din acea categorie a oamenilor care se numesc, prin excelenţă, activi Pentru maistrul Stelian Ceauşu, de la turnătoria uzinei „Vulcan“ exercitarea profesiunii nu, e un act neutru, oarecare. Practicarea meseriei, obişnuieşte să spună dinsul, nu poate fi gîndită în afara unei temeinice pregătiri, a maximei responsabilităţi. O activitate de eficienţă trebuie pusă în legătură cu conştiinţa clară a rostului social, obştesc Un comunist, mai adaugă maistrul Ceauşu, e cel care alimentează cu idei, iniţiativă şi exemplu creator tezaurul de experienţă profesională, nobleţea de fiecare zi a muncii, îl ascult şi «ă gîndesc că cei care îmi vorbiseră atit de frumos despre Ceauşu — şi nu numai membrii secţiei turnătorie — au avut motive întemeiate s-o facă. Căci Stelian Ceauşu ştie să fie prezent întotdeauna în secţie, în sensul cel mai pur al cuvintului- O mărturie, în acest sens, este şi procesul verbal de la adunarea generală a organizaţiei de bază in care au fost dezbătute recentele măsuri de îmbunătăţire a activităţii ideologice şi educative. Adnotările — reflectind discuţii ferbinţi, la obiect, critice şi autocritice, grevate pe exemple concrete din viaţa secţiei — îl consemnează şi pe Ceauşu pintutra vorbitorii activi, interesaţi de problemele producţiei. Aurel Vasilescu (Continuare în pag. a ((a) Situată între primele cinci locuri la concursul de inovaţii al Ministerului Industriei Uşoare, fabrica „Flacăra roşie" a înregistrat în contul său de economii prin inovaţii şi invenţii, pe ultimii doi ani, suma de 3 milioane lei, ceea ce echivalează cu 50 la sută mai mult decât în anii precedenţi, în perspectiva lui 1972 se preconizează rezultate mai bogate, deoarece grija se va îndrepta nu numai către promovarea inovaţiilor şi invenţiilor propriuzise, ci şi spre activităţile complementare — documentaţii, propagandă tehnică, simpozioane, lectorate, conferințe, biblioteci volante etc. Nu ne mai întîlnisem de mult şi plăcerea revederii ne-a făcut să mai întîrziem puţin ,la o ceaşcă de cafea“. Întrebări obişnuite, schimburi de replici legate de concediu, familie, slujbă apoi nu ştiu cum a venit vorba că l-am întrebat pe amicul meu : — Ai văzut filmul „Mihai Viteazul“? — Nu, a urmat răspunsul, după o scurtă pauză. A |IH»|NI ile Sedentarism AUREL DEBOVEANU Epuizasem destul de repede subiectele de... „uz casnic” și cum perspectiva „analizei” campionatului de fotbal (in care ne pricepem toți) nu-mi surîdea, am continuat De alt drum. —* Ce ai mai citit ? — N-am timp de roman. — Nu neapărat romane, deşi, să fiu sincer... Nu m-a lăsat să continui. — Cînd am un ceas liber, mi s-a destăinuit, mai fac puţină mişcare, caut să umblu puţin. Şi aşa toată ziua (Continuare in pag. a II-a) 1 * Pe drumurile de acces in Capitală 151 Obstacole artificiale în calea ''W' traficului rutier... toare conducătorilor auto starea unor artere de acces în Bucureşti, adică a acelor căi străbătute zilnic de sute şi chiar mii de autovehicule“. Sosită zilele trecute la redacţie, scrisoarea din care am extras citatul (semnată de un grup de şoferi ai I.T.A.) ne-a îndemnat să parcurgem principalele artere de penetraţie în Capitală, căutînd răspuns la întrebările: Se situează acestea la nivelul dezvoltării traficului rutier ? Oferă ele condiţii adecvate de circulaţie ? Evident, sunt incontestabile eforturile depuse în ultimii ani pentru modernizarea principalelor drumuri naţionale. Reprezentînd un autentic „cap de afiş", magistrala DN 1 (Bucureşti-Ploieşti), cu pasajul denivelat de la Otopeni, cu lărgirea considerabilă a părţii carosabile, este o adevărată invitaţie la autoturism. De asemenea, autostrada Bucureşti- Piteşti întruneşte (mai ales dacă organele de supraveghere a circulaţiei ar parcurge-o mai frecvent...) condiţiile unei autentice piste de viteză în deplină siguranţă. Importante lucrări (inclusiv un pasaj peste linia ferată de centură) sunt în plin P. Calapodescu Nicolae Dan (Continuare în pag. a IIl-a) „Frecvent, ziarul dv. a abordat diferite aspecte ale circulaţiei auto din Capitală, semnalînd dificultăţile, obstacolele artificiale — lucrări de drumuri tergiversate, semnalizări rutiere necorespunzătoare, dirijare şi reglementare nu o dată sub exigenţe etc. — care impietează asupra fluidităţii şi siguranţei fluxului de maşini. Există, insă, o latură a acestei probleme care provoacă cel puţin neajunsuri asemănă /NPoPmâtTÂ PE TOT GLOBUL „CEI ŞASE“ DIN GOLFUL PERSIC Consiliul de securitate a examinat aseară cererea Qatarului de a fi primit în Organizaţia Naţiunilor Unite. Este cel de al doilea emirat din Golful Persic care a păşit pe calea independenţei. Cu numai o lună mai Înainte, devenise independent Bahreinul. Pentru zilele acestea se aşteaptă, în aceeaşi regiune, potrivit unor relatări de presă, un act politic similar: proclamarea independenţei „Federaţiei emiratelor arabe unite“, din care fac parte şase din stătuleţele de pe aşa numita „coastă a piraţilor" (Abu Dhabi, Dubai, Sharjah, Ajman, Hmm Al-Qaiwabe şi Fujeira). A. C. (Continuare în pag. a IV-a) f şedinţa COMITETULUI EXECUTIV AL C.C. AL P.C.R. În ziua de 14 septembrie 1971 a avut loc şedinţa Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prezidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român. Au participat miniştri, şefi de secţii la C.C. al P.C.R., conducători ai unor instituţii centrale. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a dezbătut şi aprobat : proiectul legii cu privire la organizarea şi conducerea unităţilor socialiste de stat , îmbunătăţit în urma dezbaterii publice ; proiectul legii cu privire la gospodărirea fondurilor fixe, resurselor materiale şi aprovizionarea tehnico-materială ; proiectul decretului privind siguranţa în funcţionare a maşinilor, utilajelor, instalaţiilor, aparaturii de măsură, control şi automatizare din unităţile socialiste de stat; proiectul decretului privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Ministerului Aprovizionării Tehnico-Materiale şi Controlului Gospodăririi Fondurilor Fixe ; proiectul decretului privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a hotărît ca proiectele de legi să fie supuse spre dezbatere şi adoptare Marii Adunări Naţionale, iar proiectele de decret să fie înaintate spre adoptare Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România. In continuare au fost adoptate măsuri privind perfecţionarea învăţămîntului de cultură generală, precum şi îmbunătăţirea structurii şi conţinutului învăţămîntului superior. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a mai adoptat hotârîri cu privire la principalii indicatori tehnico-economici ai unor lucrări de investiţii prevăzute în planul cincinal şi a soluţionat alte probleme ale activităţii curente. Deschiderea lucrărilor celui de al ll-lea Congres naţional de microbiologie medicală Azi dimineaţă, într-una din sălile hotelului „Intercontinental“ au început lucrările celui de Al II-lea Congres naţional de microbiologie medicală, organizat de Societatea de microbiologie a USSM. Timp de trei zile participanţii la congres — academicieni, cadre didactice, cercetători din institutele şi clinicile din ţară, medici din laboratoarele reţelei medicale — vor dezbate două probleme actuale ale microbiologiei : „Germeni cu patogenitate condiţionată” şi „Aspecte actuale ale imunităţii şi imunologiei”. La lucrările congresului participă şi numeroase personalităţi medicale din: Anglia, Bulgaria, Cehoslovacia, Franţa, R. D. Germană, India, Iran, Japonia, Polonia, S.U.A., U.R.S.S., Ungaria etc. Autoateliere pentru intervenţii urgente la instalaţiile de încălzire Ing. şef al D.G.G.L. — Constantin Popescu — ne-a prezentat cîteva dintre măsurile luate în vederea asigurării bunei funcţionări a instalaţiilor de încălzire din blocurile cu centrale proprii sau racordate la centralele termice de ansamblu. La dispeceratul central al D.G.G.L. şi la I.A.L.-uri au fost organizate servicii de primire a tuturor sesizărilor de acest gen. Locatarii se pot adresa dispecera VINERI, începind de la ora 8.30 Va avea loc în sala Clubului Finanțe-Bănci, din str. Doamnei nr.12 , o consfătuire cu factorii de răspundere din autobuzele şi garajele bucureştene. Serviciul circulaţiei din I.M.M.B. va face comunicări importante, privind desfăşurarea traficului rutier, precum şi măsurile de prevenire a accidentelor, titlul central personal sau prin telefon la nr.: 11.44.38, zilnic intre orele 16 şi 22, duminica între orele 7 şi 22. Echipe de intervenţii urgente funcţionează şi la I.C.R. Ele pot fi solicitate la următoarele numere de telefon : Floreasca 15.66.63, Pantelimon 35.06.11, Titan 23.03.71, Ciuleşti 15.79.08. Echipele de intervenţii urgente nu la dispoziţie mijloace de transport rapide, fiecare I.A.L. avind cite un autoatelier, dotat cu utilajele necesare. Uzinele „23 August". Colectivul secţiei montaj lucrează la montarea unui grup de foraj de 880 C.P. Completare bucureştean : mustăriile p e I s a I u 1 s-au deschis TEATRUL DE COMEDIE ÎN DLLfiARIA Astă-seară, părăseşte Capitala trupa Teatrului de Comedie, care urmează să dea în Bulgaria — în cadrul unui turneu ce va dura pină la 24 septembrie — trei reprezentaţii la Sofia şi alte trei la Varna. Din rerepertoriul său, teatrul a ales, pentru această confruntare cu publicul bulgar. Croitorii cei mari din Valahia de Al. Popescu, Dispariţia lui Gary Gay de Bertolt Brecht şi Cher Antoine de Jean Anouilh. Regia e semnată de Lucian Giurchescu, scenografia e realizată de Dan Nemţeanu. Containerizarea, mijloc modern care facilitează transporturile, se află în, continuă extindere. Luni, străzile dintre Gara Herăstrău şi Grădina Zoologică Băneasa erau străbătute de o caravană sui generis : cîteva cămile şi un elefant se îndreptau agale către noul lor sălaş, „Zoo“. Cu acelaşi tren sosiseră, din diferite ţări, în urma relaţiilor pe care grădina noastră le întreţine cu instituţii similare din străinătate, şi alte animale exotice : o pereche de zebre, trei antilope blesbok, trei antilope gri, o pereche de tigri siberieni. După o carantină de 45 de zile, noii locatari işi vor putea primi oaspeţii. Cît e de mare cuantumul" nepăsării ? Intr-una din dimineţile trecute, ing C. Lecuţia s-a urcat, ca de obicei, la volanul automobilului său. Undeva, aproape de intersecţia bulevardului Dimitrov cu şos. Mihai Bravu, după ce şi-a parcat cu grijă maşina, a coborît îndreptîndu se spre localul circumscripţiei financiare. Ceea ce a urmat a fost cît se poate de firesc : şi-a plătit taxa asupra mijlocului de transport. Nimic extraordinar aici! Mii şi mii de posesori de mijloace de transport s-au prezentat, încă din primele trei luni ale anului, la circumscripţie pentru a se achita de această îndatorire cetăţenească. Neobişnuit este doar faptul că pentru a-1 aduce pe numitul posesor de automobil la ghişeul inspectorului financiar, a fost necesară o apreciabilă desfăşurare de proceduri funcţionăreşti şi schimb de hârtii. In urma neachitării taxelor la termen, încă de la 12 aprilie pornise spre Institutul de Construcţii Montaj Bucureşti o primă adresă, revenită două luni mai tîrziu, cu menţiunea că automobilistul şi-a schimbat locul de muncă. A pornit atunci, în 15 iunie o a doua adresă cu destinaţia: Institutul proiectări construcţii, revenită însă şi ea cu vestea că inginerul îşi schimbase între timp, din nou, locul de muncă. Abia după ce, in 18 august, cea de a treia hîrtie s-a îndreptat spre Ministerul Industriei Chimice, inginerul Lecuţiă s-a prezentat la ghişeul secţiei financiare achitind, suma datorată. C Toader 'CorUlume în pag. adia) Tcasyruhs la fatrecanea c/e ferit In legătură cu întrebarea apărută în numărul de ieri al ziarului ..In ce mod s-a asigurat desfacerea gustărilor de dimineaţă în şcoli“, ne-am adresat conducerilor trusturilor locale de cofetării şi răcoritoare, O.C.L. „Pithea“ şi T.A. P.L.B. După cum ne-au informat interlocutorii noştri, înfiinţarea bufetelor din incintă se face numai la solicitările conducerilor de şcoli (care au obligaţia de a crea condiţii pentru desfăşurarea acestei activităţi). Pe baza acestor cereri, T.L.C.R.-urile au şi deschis în unele şcoli bufete care oferă elevilor diferite produse zaharoase, biscuiţi preambaliţi, băuturi răcoritoare ş a. O.C.L. ..Piinea“ are in incinta şcolilor sau în imediata lor apropiere puncte de desfacere a specialităţilor de panificaţie (cornuri, chifle, batoane, brioşuri, napolitane etc.). Unităţile de alimentaţie publică şi-au îndreptat îndeosebi atenţia către organizarea de bufete, în institutele de învâţămînt superior. . CIND VOM AVEA PRILEJUL SA APLAUDĂM BRIGĂZILE ARTISTICE DE AGITAŢIE ALE CASELOR DE CULTURA ? Activitatea din ultima vreme a brigăzilor artistice de agitaţie din întreprinderi şi instituţii, ca şi recentul concurs republican, au evidenţiat calităţile acestui gen al artei amatorilor, programele de brigadă constituie ecouri ale opiniei publice, semnalînd operativ deficienţe în activitatea cotidiană, contribui® la educaţia cetăţenească a oamenilor. Bizuindu-se pe posibilităţile brigăzilor de a dezbate probleme la zi din viaţa cartierelor bucureştene, s-au făcut propuneri să se înfiinţeze asemenea formaţii şi la casele de cultură, întrebăm Casa creaţiei populare a municipiului, cînd vom putea aplauda primele sneetaene ale acestor brigăzi artistice de agitaţie ?