Informatia Bucureştiului, octombrie 1971 (Anul 19, nr. 5629-5654)

1971-10-14 / nr. 5640

I 1 V INFORMA­TIA ZIAR AL COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREȘTI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI Anul XIX­­ Nr. 5640 I 4 PAGINI 30 BANI 101 14 octombrie 1971­­. .. ~~ ■■ —r­=LHrTfrr=TSnrîi^'TTT1~^ ~~TfT­~TTî 1 1 PLENARA LĂRGITĂ A COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREŞTI AL U.T.C Azi dimineaţă, într-o atmosferă de puternic entuziasm, sub semnul dragostei faţă de patrie şi Parti­dul Comunist Român, al înaltei res­ponsabilităţi comuniste au început în sala de festivităţi a Casei, de cultură a studenţilor lucrările Ple­narei lărgite cu activul a Comitetu­lui municipal Bucureşti al U.T.C., avînd la ordinea de zi analiza ac­tivităţii de educare comunistă a tineretului, în lumina indicaţiilor date de tovarăşul Nicolae Ceauşescu în amplul program de măsuri pri­vind îmbunătăţirea activităţii poli­­tico-ideologice, de educare marxist­­leninistă a membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii. La lucrări, participă tovarăşii Du­mitru Popa, membru al Comitetu­lui Executiv al C.C. al P.C.R., prim­­secretar al Comitetului municipal Bucureşti al P.C.R., primar general al Capitalei, Dan Marţian, prim­­secretar al C.C. al U.T.C., ministru pentru problemele tineretului, se­cretari ai comitetului municipal de partid, miniştri, membri ai C.C. al U.T.C., activişti ai Comitetului mu­nicipal al U.T.C., preşedinţi ai asocia­ţiilor studenţeşti, reprezentanţi ai instituţiilor centrale, conducători de întreprinderi şi instituţii, directori de şcoli generale şi licee, cadre uni­versitare, membri de partid care în anii ilegalităţii şi-au desfăşurat ac­tivitatea în rîndul organizaţiilor U.T.C. sau au avut sarcini pe linie de tineret,, precum şi un mare nu­măr de tineri fruntaşi în producţie. Primul secretar al Comitetului municipal al U.T.C., tovarăşul Dumi­tru Gheorghişan, a prezentat infor­marea privind preocuparea organe­lor şi organizaţiilor U.T.C. pentru educaţia politico-ideologică, marxist­­leninistă a tineretului. A fost, de asemenea, prezentat planul de mă­suri­­privind îmbunătăţirea activi­tăţii politico-ideologice de educaţie marxist-leninistă a membrilor U.T.C., a tuturor tinerilor Capitalei. In cadrul dezbaterilor care au urmat, a luat cuvîntul tovarășul Dumitru Popa. Lucrările plenarei continuă. Linia de ringuri a Filaturii române de bumbac, unitatea II Rebuturi administrtive masa justiţiei ...„Angajatei nu i se poate reţine nici o culpă în îndeplinirea atribu­­ţiunilor sale de serviciu, prejudiciul suferit de unitate luînd naştere din motive total neimputabile ei". Rîndurile de mai sus, cuprinse în­­tr-una din sentinţele Judecătoriei sectorului 4, finalizează un litigiu de muncă apărut cu cîtva timp în urmă între Trustul de lucrări speciale Bucureşti şi una din angajatele sale. Epilogul 11 cunoaştem. Dar cauzele ? Să încercăm să le desluşim. Un con­trol financiar al întreprinderii în cauză descoperă, la un moment dat, efectuarea unor plăţi nejustificate. Urmează, firesc, procedura de recu­perare. Cu alte cuvinte, întreprinde­rea cheamă în judecată pe acei sa­lariaţi ce au beneficiat fără drept de sumele respective. Pînă aici ni­mic ieşit din comun. Procesul este însă pierdut de T n­.S B. Motivul : introducerea acțiunii după termenul legal. O sumă de aproape 8 000 lei nu mai putea fi deci recuperată. Vi­novatul ? După „cercetările“ de ri­goare, a fost stabilit în persoana funcționarei S. T., de la registratură. Val. Voiculescu (Continuare in pag. a IlI-a) '«iiBííigitEBiiiiaiaiaiasiiiiiaiia' VALOAREA PROFESIUNILOR MIHAI STOIAN La ora actuală, pe glob, sunt mii şi mii de profesiuni. Unele mai Interesante decit altele. Oi­mul doreşte parcă să născoceas­că atîtea îndeletniciri, cite tipuri de personalităţi acoperă pămîn­­tul. Infinite... Evident gradul de spectaculozitate, de risc, de efort etc. — al unei ocupaţii — pare să conteze în „ierarhia profesiu­nilor“. Insă orice profesiune înde­plinită conştiincios, ba mai mult chiar, cu dăruire, poate fi con­siderată în fond nr. 1 în lista amintită. Recent, presa a vorbit despre actul de curaj şi proba de înal­tă calificare de care au dat do­vadă doi piloţi români, aflaţi în situaţia, extraordinar de di­(Continuare în pag. a II-a) PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA ! Fiecare zi,o cotă mai înalta pe graficul întrecerii ! Invenţii şi inovaţii cu eficienţă ridicată Mişcarea de invenţii şi inovaţii cu­noaşte o largă dezvoltare in unităţile economice din sectorul 2, fiind orien­tată, în mod prioritar, spre creşterea productivităţii muncii, îmbunătăţirea calităţii produselor, reducerea chel­tuielilor materiale şi, in primul rînd, a consumului de metal, auto­­dotare. Dintre cele mai importante propuneri de invenţii şi inovaţii rea­lizate pînă în prezent, reţin atenţia : procedeu şi aparat pentru marcajele de­ frecvenţă la generatoarele ,dobu­­late, utilizate în fabricaţia de serie a televizoarelor (această invenţie a primit medalia , de aur la expoziţia de la Viena şi urmează a fi breve­tată în Anglia, S.U.A., Franţa, Olan­da, R.F.G., Italia şi Austria) , proce­deu de fabricare a unor răşini mela­­minice cu­ o eficienţă economică de peste 1,1 milioane lei (C.I.L. Pipera) ; maşina de şlefuit tronsoane ceramice — operaţia de polizare se execută în două ore faţă de 48 de ore şi asi­gură o producţie ce se­ realiza la 24 de maşini —• I.P.R.S.-Băneasa: schim­barea tehnologiei de fabricaţie a pro­dusului treeid (fabrica Sintofarm). O judicioasă folosire a materialelor Preocupat să utilizeze cit mai judicios materiile prime şi materia­lele, colectivul fabricii „ARTA MOBILEI“ a înscris pe graficul întrecerii,­­pe nouă luni ale anului, însemnate economii ■ 1­57 m.c. che­restea de fag şi răşinoase, 212 mp. furnir precum şi 105 tone combus­tibil convenţional. Specializarea u­­nor muncitori pe execuţia unor operaţii şi verificarea schemelor de croire pentru eliminarea supra­­dimensiunilor sunt doar­­o parte din măsurile care au contribuit la diminuarea consumurilor specifice. De consemnat că economiile obţi­nute, pînă în prezent, de colecti­vul fabricii depăşesc angajamentul asumat la acest important capitol, pe întregul an. Conferinţa Organizaţiei pionierilor din municipiul Bucureşti Pilduitor angajament Nu, din capul locului mă grăbesc să precizez că nu e vorba de nici un fel de sentimentalism. Dar e omeneş­te săm­i picure în suflet o clipă de înduioşare şi în ochi să-ţi ardă o la­crimă dulce, auzind glasul acela pur şi subţiat de candoare al acelei fe­tiţe urcate la tribuna Conferinţei or­ganizaţiei pionierilor din municipiul Bucureşti, spunînd : „Sîntem mici, braţele noastre nu sînt atît de pu­ternice, dar inima şi gindul nostru sînt alături de voi, părinţi şi fraţi ai noştri mai mari. Ştim, mulţi chiar ara văzut cum arde cu flacără multă oţelul in hale, am văzut rotunjindu-se în cuptoare piinea ce ne-o puneţi pe masă, pe cimpuri am auzit griul în­colţind. Ştim că toate astea voi le faceţi, ştim că, sculîndu-vă dimineaţa, vă gîndiţi şi la noi, cei care fie ne îndreptăm spre şcoală, fie mai repe­tăm o dată acasă lecţia aceea cu mio­riţa laie-bucălaie şi năzdrăvană, vor­­bindu-i baciului ei pe-o gură de rai, pe-un picior de plai, intr-un asfinţit de rugină şi poate de toamnă ca asta de azi. Ştim că ne sînteţi toţi, fraţi, ori — pur şi smplu — cetăţeni ai a­­cestei ţări, unde noi am văzut lumina zilei şi pe care o iubim fiindcă alt­ceva nu ştim să facem. Dar, fiindcă ştim toate acestea, daţi-mi voie să vă spun, în numele celor 88 000 de pio­nieri ai Capitalei, că vă iubim pen­tru ceea ce faceţi — ca totul să fie bine in ţară, ca noi să avem copilăria frumoasă pe care o avem — ca vă­ ­leana Barbu Vladimir Udrescu (Continuare în pag.. a II-a) Cooperativele agricole de producţie din comunele suburbane au terminat însăminţatul orzului şi griului ţinuă însâmînţarea, eşalonată, a masei verzi pentru asigurarea hra­nei vitelor în primăvară. De asemenea, 12 din cele 14 coope­rative au terminat recoltatul porum­bului, suprafeţe mai mari ruminind pentru a fi strînse în aceste zile la cooperativele din Virte­ju şi Otopeni. O atenţie deosebită trebuie acordată însă eliberării de coceni a terenurilor, pentru a se putea trece la pregătirea lor în vederea însămînţărilor de primăvară. In aceas­tă privinţă rămîneri în urmă se înregistrează la­­cooperativele din Otopeni, Jilava şi Popeşti Leordeni care, de altfel, au avut şi suprafeţe mai mari însămînţate, cu porumb. In perioada actuală se impune in­tensificarea ritmului însilozării tutu­ror nutreţurilor ce pot constitui hra­na bovinelor şi ovinelor pentru pe­rioada de iarnă. Cu atît mai mult trebuie folosit timpul favorabil cu cit, pînă în prezent, s-a însilozat o cantitate foarte mică faţă de cea pla­nificată. In mod special conducerile cooperativelor­ din Dudu, Popeşti Be­ordeni, Otopeni, Mogoşoaia şi Dobro­­ieşti, unde cantităţile însilozate sunt foarte mici faţă de necesităţi şi de posibilităţi, să analizeze temeinic ac­tualul stadiu al insilozărilor şi să ia măsuri urgente pentru recuperarea rămânerilor în urmă. Folosind din plin timpul prielnic din­ săptămîna trecută, cooperativele agricole de­ producţie, din comunele suburbane au terminat însăminţatul griului şi orzului. Ultimele suprafeţe au fost însămînţate in cursul zilei de ieri la cooperativele din Virteju, Măgurele şi Chiajna. In prezent con­ . In cadrul acţiunilor ştiinţifice organizate de Societatea de ştiinţe filologice, azi după-am­iază, ora 18:30, la Muzeul de istorie a ora­şului Bucureşti, conf. univ. dr. Ga­briel Ţepelea va prezenta o comu­nicare pe tema : „Principalele pro­bleme ale limbii române literare în­tre cele două războaie mondiale. La I.C. M. nr. 1 208 apartamente predate în avans Pînă în prezent, colectivele şantie­relor întreprinderii de construcţii montaj nr. 1 au predat beneficiarilor 2166 de apartamente amplasate în di­ferite zone ale Capitalei , cu 208 peste prevederile graficelor de exe­cuţie. De asemenea, alte construcții, cum sunt blocurile 12, 16, 21 din an­samblul Ferentari-Viştea, se află in­tr-un stadiu avansat de finalizare, urmînd ca în zilele următoare să fie remise beneficiarilor. AZI DIMINEAȚA PREȘEDINTELE CONSILIULUI DE STAT _______ 11LI_LLJI__1H_LU__ ...................................................................................................................................... .......................I......... . ....... "| AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA, NICOLAE CEAUŞESCU, A PLECAT ÎN IRAN Azi dimineaţă, a părăsit Capita­lă, îndreptindu-se spre Iran, pre­şedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, împreună cu soţia, Elena Ceauşescu, care, la in­vitaţia Şahinşahului Iranului, Mohammad Reza Pahlavi Arya­­mehr, va participa la festivităţile prilejuite de cea de-a 2 500-a aniversare a creării statului ira­nian. Preşedintele Consiliului de Stat este însoţit de George Macovescu, prim-adjunct al ministrului aface­rilor externe. La plecare, pe aeroportul Bănea­sa, erau prezenţi tovarăşii Ion Gheorghe Maurer şi soţia sa, Elena Maurer, Emil Bodnaraş, Manea Mănescu, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popa, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Ştefan Voitec, Iosif Banc, Petre Blajovici, Miron Constantinescu, Ion Ioniţă, Ion Stănescu, Mihai Marinescu, Ion Păţan, împreună cu soţiile, membri ai Consiliului de Stat, miniştri, conducători de instituţii centrale şi organizaţii obşteşti. Erau de faţă Sadegh Sadrieh, ambasadorul Iranului la Bucureşti, membri ai Ambasadei Iranului, şefi ai misiunilor diplomatice acre­ditaţi în ţara noastră. Un mare număr de cetăţeni ai Capitalei, aflaţi pe aeroport, au sa­lutat cu deosebită căldură pe pre­şedintele Consiliului de Stat, au ovaţionat îndelung, exprimîndu-şi şi cu acest prilej sentimentele de stimă şi respect faţă de tovară­şul Nicolae Ceauşescu. Un grup de pionieri au oferit flori. (Agerpres) Ki la plecare, pe aeroportul Băneasa Asemenea îmbinări de apa şi lumină adaugă noi frumuseţi oraşului. In ultima vreme, inspirate havuzuri Înnobilează peisajul citadin, imaginea ne înfăţişează una dintre reuşitele „artiştilor" apei, plasată Intr-un părculeţ din cartierul Bana Novac. La întrebarea de ieri ,­LA CE EXPOZIŢII DE AMPLOARE ŞI PE CE CRITERII VA PARTICIPA, IN­ PERSPECTIVA. UIA.P. ?“, răs­punde Sergiu Ştirbu, directorul Uniunii artiştilor plastici. „ Acordăm acum, poate mai mult decit altădată, o atenţie deo­sebită organizării şi conceperii din vreme­­a expoziţiilor. Irică de pe a­­cum ne preocupă fixarea atît a tematicii, cît şi a perioadelor în care vor fi deschise expoziţiile co­lective de mare amploare. Astfel, putem spune că, în prima parte a anului viitor, în colaborare cu Con­siliul Culturii şi Educaţiei Socialiste, preconizăm să participăm la ur­mătoarele manifestări de largă au­dienţă : Salonul republican de de­sen şi gravură (în februarie, la sala Dalles) ; expoziţia ,,50 de ani de la crearea Uniunii Tineretului Comunist“ (aprilie, la sala Dalles) ; Bienala de pictură şi sculptură de­dicată împlinirii a 10 ani de la sesiunea Marii Adunări Naţionale consacrată încheierii procesului de cooperativizare a agriculturii. Tot­odată, vom participa la următoarele expoziţii, festivaluri şi concursuri internaţionale : Tîrgul internaţional de ilustraţie de carte pentru copii (Bologna, Italia) ; Expoziţia inter­naţională de artă a cărţii (Leipzig, R.D.G.) ; Concursul internaţional de desen „Juan Miră“ (Barcelona, Spa­nia) ; Bienala de grafică (Florenţa, Italia) ; expoziţia internaţională „Ceramica în arta contemporană“ (Sopot, Polonia). Credem că anunţarea din timp a problematicii pe care se vor axa expoziţiile amintite, dar mai ales stabilirea unei tematici clare, vor asigura atît prezentarea unor opere de calitate, cît şi unitatea de con­cepţie — care am dori să constituie caracteristica fiecăreia dintre ma­nifestările organizate de Uniunea artiștilor plastici. Reclamaţiile scad (în scripte) neajunsurile se menţin (în realitate) 9 Labilităţi în rezolvarea sesizărilor cetăţenilor în unele ale cooperaţiei meşteşugăreşti. Din situaţiile statistice ale unor co­operative meşteşugăreşti bucureştene, reiese că la numeroase centre de prestări-servicii sesizările şi reclama­­ţiile cetăţenilor se află­ într-o conti­nuă scădere. După cum­ ar fi firesc, această „realitate” ar trebui să fie ur­marea îmbunătăţirii corespunzătoare a calităţii deservirii. Aşa stând lucrurile, să vedem, în cele ce urmează, dacă acest­ adevăr, să-l spunem scriptic, se verifică şi practic. Nu contestăm, in deservirea populaţiei cooperativele meşteşugă­reşti au înregistrat unele progrese. Cu toate acestea, prestaţiile oferite sunt încă departe de a fi la un nivel corespunzător. Nu ne putem explica faptul ca în timp ce în scriptele co­operativelor reclamaţii se scad,­­ sesi­zările primite in redacţie pe aceste probleme cresc. Unele teste recente făcute de redacţia noastră şi publicate în coloanele ziarului, în urma recla­­maţilor­ cetăţenilor, ne-au arătat că în numeroase unităţi ale cooperaţiei se perpetuează o serie de deficienţe ajunse aproape „clasice“ : amînări de termene, lucrări de slabă calitate, re- Petre Dinescu (Coiub­mare în pag a III a) unităţi SCHIŢA PLANULUI GENERAL DE SISTEMATIZARE A ORAŞULUI in dezbaterea Comitetului municipal Bucureşti al P.C.R. şi a Consiliului popular municipal Mîine la ora 14, în sala de mar­mură a Casei Scânteii, din piaţa Scînteii nr. 1, Comitetul municipal Bucureşti al P.C.R. şi Consiliul popular municipal vor dezbate, în comun, proiectul privind schița planului general de sistematizare a municipiului București. DESCHIDEREA NOULUI AN AL UNIVERSITĂŢII POPULARE BUCUREŞTI Duminică, ora 10.30, în Sala Pala­tului va avea loc festivitatea de des­chidere a cursurilor anului de învă­ţământ 1971—1972 al Universităţii Populare Bucureşti. Cuvîntul acade­micianului Remus Raduleţ, rectorul U.P.B., va fi urmat de spectacolul „Cîntare patriei". Vor participa nu­meroşi actori, cîntăreţi, instrumen­tişti, dansatori, printre care Mia Braia, Valeria Gagealov, Inge Leh­rer Mez, Irina Loghin, Elena Mun­­teanu, Margareta Pîslaru, Ruxandra Racoviţă, Doina Spătaru, Gh. Că­­ciuleanu, Cornel Constantiniu, Fran­­cisc Dobonay, Iacob Lăceanu, Ion Miu, George Răpcău, Petre Săbă­­deanu, Radu Simion, Benone Sinu­­lescu, Dan Spătaru, Traian Stănescu. De asemenea, își vor da concursul ansamblul folcloric „Balada“ corul Conservatorului „Ciprian Porumbes­cu", sextetul „Cantabile“, formaţia de muzică uşoară „Savoy“ studenţi ai I.A.T.C. m SMBAT iWi Stăvilarul şi podul Mogoşoaia O importantă lucrare, integrată în complexul de măsuri menite să pună în valoare salba de lacuri de pe rîul C­olentina, este barajul şi stăvilarul de la Mogoşoaia, pe coro­namentul căruia se construieşte un pod, încadrat in drumul de acces paralel cu linia de centură. Barajul a fost terminat, în prezent constru­­indu-se fundaţiile pentru­ sifonul descărcător şi porţile metalice de închidere. P£ TOT GLOBUL Celebra grotă Lascaux tratată cu... antibiotice • PICTURI VECHI DE 16 000 DE ANI • DĂUNĂ­TORUL PURTAT PE ÎNCĂLȚĂMINTEA OAMENILOR Numeroşi abonaţi la reţeaua tele­fonică urbană, în special cei domici­liaţi în cartierele Drumul Taberei, Ti­tan şi Militari, ne-au sesizat condi­ţiile inacceptabile de funcţionare a telefoniei. „Este inadmisibil, ne scrie unul dintre ei, ca noi să plătim o prestaţie — prin taxele de abona­ment lunar — fără ca să putem be­neficia de ea. Ori nu vine tonul, ori PE CÎND O SERVIRE CORES­PUNZĂTOARE A ABONAȚI­LOR LA RETEAUA DE TELE­FONIE URBANA DIN NOILE CARTIERE? nu se formează numărul, ori postul chemat prezintă ton „ocupat” cînd in realitate este „liber". Ne asociem pă­rerii corespondentului şi întrebăm conducerea Direcţiei de telecomunica­ţii a municipiului , cînd, în sfîrşit, după promisiunile făcute anterior, va asigura şi abonaţilor din aceste car­tiere prestaţii telefonice corespunză­toare ? Recent — după o interdicţie, de peste opt ani — a fost redeschisă pentru public renumita grotă Lascaux de la­ Montignac în districtul Dor­dogne din sudul Franţei. Oamenii de specialitate au primit cu satisfacţie vestea pentru că aveau din nou posi­bilitatea să admire şi să cerceteze o serie de interesante vestigii preisto­rice CELE MAI VECHI PICTURI RUPESTRE Cripta a fost descoperită în anul 1940 de patru studenţi francezi; des­coperirea a făcut senzaţie pentru că pe pereţii ei s-au păşit cele mai bune şi mai vechi picturi rupestre. Datini (Continuare în pag a IV-a)

Next