Informatia Bucureştiului, noiembrie 1971 (Anul 19, nr. 5655-5680)
1971-11-25 / nr. 5676
proletari or toate tarile, uniţi va ! INFORMATI A ZIAR AL COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREŞTI Al P.C.R. Şl Al CONSILIULUI POPULAR Al MUNICIPIULUI BUCUREŞTI I Anul XIX — Nr. 5676 4 PAGINI 30 BANI Joi 25 noiembrie 1971 EFORTURI SUSŢINUTE PENTRU ÎNDEPLINIREA EXEMPLARA A ANGAJAMENTELOR IN ÎNTRECERE CUVOTII DAT SE ÎNTREGEŞTE în această perioada premergătoare sfîrşitului celui dintii an al cincinalului activitatea economică cunoaşte o deosebită efervescenţă, colectivele de muncă dirn uzinele şi întreprinderile Capitalei — sub directa îndrumare a organizaţiilor de partid — intensificîndu-şi eforturile pentru înfăptuirea înainte de termen a sarcinilor de plan şi, astfel, a angajamentelor asumate ine în trecere. Despre eficienţa acţiunilor direcţionate în acest sens stau mărturie rezultatele raportate, care dau dimensiuni concrete rezervelor interne atrase în circuitul productiv. Peste 176 tone economii de metal Graficul întrecerii consemnează La UZINA DE RADIATOARE, ECHIPAMENT METALIC, OBIECTE ȘI ARMATURI SANITARE depășirea angajamentelor anuale cu 7 milioane lei la producţia globală şi 3 milioane lei la producţia marfă. Rezultate remarcabile au fost obţinute in domeniul reducerii consumurilor specifice — s-au înregistrat 176,8 tone economii de metal peste angajamentul asumat. Sfîrşitul lunii noiembrie se anunţă şi mai bogat in realizări — obţinerea peste plan a unor importante cantităţi de produse : 70 tone echipament metalic, 270 tone radiatoare din fontă, 1200 băi emailate, 630 tone alice ş.a. 3 milioane lei beneficii suplimentare . La sfîrşitul celei de a doua decade a lunii noiembrie colectivul fabricii „CRINUL“ şi-a îndeplinit integral angajamentul anual : obţinerea, peste plan a unei producţii globale şi marfă în valoare de 6,3 milioane lei. De consemnat şi un alt succes al colectivului întreprinderii — beneficii suplimentare in valoare de peste 3 milioane lei şi 1 milion de lei economii la preţul de cost. 6. Indeplinindu-şi înainte de termen sarcinile planificate, colectivul uzinei „Policolor“ va consemna la sfîrşitul lunii noiembrie, un volum suplimentar de producţie globală în valoare de 34 milioane lei şi 31 milioane lei producţie marfă — 1300 tone lacuri şi vopsele, peste 1000 tone răşini sintetice ş.a. De consemnat că întreg sporul de producţie se va obţine pe seama creşterii productivităţii muncii. PRIN FAPTE Apropo — CÎCm. GRĂDINARI AL. ANDRIJOIU Pare anacronic să vorbim acum. Ia sfîrşit de toamnă, despre grădinari. Dar poate tocmai fiindcă florile s-au veştejit, frunzele s-au scuturat şi fructele sînt culese, în nostalgia anotimpurilor înflorite, ghidul ne duce spre grădinarii talentaţi şi modeşti, artişti care nu-şi iscălesc niciodată opera, dar care ne incintă privirea cu policromia tapiseriilor rege (Continuare tn pag a ll-a) Fabrica de sticlă București Unul din cuptoarele uriașe, complet automatizate, dirijate de la un pupitru de comandă. DIALOGUL activ cu publicul. CONDIŢIE a EXISTENŢEI UTILE A CREATORULUI Arta este contrariul stereotipului, ea semnifică mişcare, dialog perpetuu cu imprevizibilul. In societatea noastră contemporană, dialogul dintre artist şi societate, dintre operă şi public, a devenit o realitate activă şi o condiţie determinantă a existenţei utile a creatorului. Existenţa unui număr însemnat de personalităţi artistice de care se bucură arta noastră demonstrează că diversitatea este un fenomen contemporan şi că formele acestui dialog sunt multilaterale. Opera de artă este ceva mai mult decit o fereastră deschisă asupra unui dar sau imposibil azur uman, ea însăşi devine o sursă de energie pe care o transmite şi care se impune prin fiorul de autenticitate şi necesitate. In relaţiile cu evenimentele şi in măsura in care preocuparea artistică ca o valoare universală, opera de artă devine eficace. Pe de o parte artistul în contactul direct cu publicul se transformă intr-un comentator și cronicar al epocii sale, pe de altă part© publicul are posibilitatea să pătrundă în miezul fenomenelor, să Ie sesizeze conflictele pe căile cunoaşterii şi ale emoţiei artistice, in acest univers se conturează clar că matriţa artei rămîne omul. MIRCEA DEAC (Continuare in pag. a 11-a) JUDECATA ONOARE! FIŞE PENTRU O EVENTUALĂ BIOGRAFIE COLECTIVA O adunare de partid care a devenit o şcoală de educaţie comunistă — iată despre ce aş vrea să vă povestesc în rîndurile ce urmează. In viaţa unui colectiv de muncă relativ restrîns, cum este cel de la secţia confecţii a Atelierelor centrale asemenea evenimente se produc rar şi, din acest punct de vedere, adunarea la care ara asistat a fost „extraordinară“ şi la propriu şi la figurat. Doi membri ai organizaţiei, inginerul Constantin Ionescu şi maistrul Ion Talaban sunt chemaţi să dea socoteală pentru o serie de abateri grave, incompatibile cu calitatea de comunist — mai mult decit atît — cu calitatea de comunist pus intr-o funcţie de răspundere. Dar eu aş vrea să vorbesc aici nu atît de „subiectul“ propriu-zisşi adunării, cit mai ales de acel „consiliu de judecată“, format din 36 de oameni şi tot atitea caractere, redîndu-se pe parcursul dezbaterii ca o maşinărie umană complexă pusă la o probă grea, care să-i verifice tăria. Pentru un nou venit ca mine, tentat să intuiască deznodămintul, după datele sumare ce le posedă, primul contact cu sala a fost impresionant. Feţe grave, mîini frămîntînd în linişte ţigara, priviri care vor parcă să exprime jena pentru împrejurarea neobişnuită in care erau puşi. Există — îmi dau seama de asta — un „puls“, dar el bate, deocamdată undeva în adine şi, în răgazul de dinaintea „deschiderii“, fiecare încearcă să şi-l regleze singur, _ după propria conştiinţă. Iată — îmi ex- Manole Auneanu (Continuare in pag. a II-a) * Interiorul din noul local $ de coafură si deschis ^ în cadrul r# complexului 0 „Hanul g. lui Manuc", 11.\\\\\\\\\\\\\\\\\\\w DOUĂ RAPOARTE DIVERGENTE DESPRE STAREA INFRACŢIONALĂ DIN S. U. A. • între F.R.I. şi Ministerul Justiţiei • Peste cinci milioane şi jumătate de delicte în 1970 Din fiecare minut se comite o crimă. Presa americană a publicat recent două comunicate oficiale cu privire la situaţia infracţională in S.U.A. în cursul anului 1970. Unul aparţine Biroului Federal de investigaţii — FBI, iar celălalt Ministerului Justiţiei. Pornind de la o realitate îngrijorătoare — aceea că rata criminalităţii este în continuă creştere in S.U.A. — rapoartele dau insă acestui adevăr, ilustrat convingător de cifre, o interpretare diferită.&cmUnitare in pag. a IV-a) Aproape două luni de la începerera cursurilor universitare şi iată că dezideratului legării tot mai ferme a invăţămîntului de cercetare şi producţie i s-a dat, din nu puţine instituţii, atenţia cuvenită. Este şi exemplul Institutului agronomic „Nicolae Bălcescu” din Capitală al cărui prorector, prof. dr. BUJOR MANESCU, ne-a relatat cîteva dintre realizările de pină acum. între acestea, se cuvine să menţionăm, în primul rind, un laborator universitar de asistenţă tehnică. Fiind întîiul de acest gen, cel puţin in Capitală, laboratorul a luat iniţiativa de a acorda asistență de specialitate C.A.P. Oto- LA INSTITUTUL AGRONOMIC CERCETĂRI FRUCTIFICATE ÎN PRODUCŢIE peni, cooperativă cu profil pregnant agricol, dar şi legumicol şi zootehnic. Colectivul care lucrează în cadrul laboratorului, şi-a propus, printr-un sprijin efectiv acordat, să contribuie la ridicarea acestei cooperative agricole la nivelul cerinţelor moderne ale economiei. S-a trecut deja la efectuarea unor studii tehnico-economice pe sectoare de activitate, care oferă unele soluţii pentru rentabilizarea sectoarelor. Totul, evident, in ideea de a sprijini organizatoric procesele tehnologice, prin introducerea unor tehnologii moderne in producţia C.A.P. Colectivul laboratorului: a întocmit studii tehnico-economice ale sectorului de serie de legume, experimentînd metode şi soiuri noi, a fixat un plan riguros de respectare a tehnologiilor în vigoare la culturile de tomate şi castraveţi şi a sprijinit combaterea dăunătorilor agricoli. La capătul acestei activităţi, C.A.P.-ul, a obţinut la primul ciclu aî producţiei însemnate realizări — U. — (Continuare in pag a II-al Încheierea vizitei de prietenie A TOVARĂŞULUI IOSIP BROZ TITOAN ţara noastră Miercuri seara, s-a încheiat vizita de prietenie făcută in ţara noastră, la invitaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, de tovarăşul Iosip Broz Tito, preşedintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, preşedintele Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia. Oamenii muncii din Timişoara — români, germani, maghiari, sîrbi şi de alte naţionalităţi —, care timp de două zile au întîmpinat cu căldură şi dragoste pe oaspeţii iugoslavi, exprimîndu-şi, asemenea întregului popor, sentimentele de sinceră prietenie care unesc partidele, ţările şi popoarele noastre, şi-au luat un vibrant rămas bun de la solii poporului iugoslav. Pe traseul străbătut pînă la gara oraşului se aflau mii de cetăţeni, care au ţinut şi cu acest prilej să-şi manifeste — prin urale şi aplauze — satisfacţia deplină pentru vizita făcută de tovarăşul Iosip Broz Tito, pentru rezultatele fructuoase cu care s-au încheiat convorbirile dintre conducătorii de partid şi de stat ai celor două ţări. In gara Timişoara, oaspeţii iugoslavi au fost conduşi de tovarăşii Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Miniștri, Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Emil Dragănescu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepre-Continuare in pag a IV-al Modernizări în reţeaua comercială Cele două magazine de încălţăminte din calea Griviţei nr. 163 şi-au reînceput activitatea cu o nouă înfăţişare, fiind în întregime renovate şi modernizate, înzestrate cu mobilier nou, unităţile aparţinînd O.C.L. „încălţămintea“ expun, pe modele şi numere, o bogată gamă de sortimente. Unele lucrări de renovare s-au executat şi la magazinul de încălţăminte din calea Victoriei nr. 87. în str. Bărăţiei nr. 41 au fost terminate lucrările de amenajare a unei noi unităţi comerciale. ANCHETĂ PE MARGINEA UNOR SESIZĂRI NU EXISTĂ DOUĂ MODURI DE A APLICA LEGEA — Indiscutabil, in cazul salariatului Ion Manole am procedat cît se poate de legal... — Ne scuzaţi, dar legea stabileşte clar, chiar foarte clar, o altfel de rezolvare. — Legea?! Care lege? Dialogul redat aici reprezintă un fragment dintr-o discuţie avută cu tovarăşul B. Pretorian, şeful serviciului financiar al Trustului de instalaţii şi montaj Bucureşti — grupul 22. Să recunoaştem, a fost penibil. Penibil, pentru funcţionarii acestui serviciu pentru care considerăm aprioric că legea nu prezintă secrete. In realitate, însă, se recursese la un act ilegal, în urma căruia angajatul I.M. fusese frustrat de o sumă de bani. Şi cazul nu este, din păcate, unic Fiindcă ne învinim, adesea, cu situaţii a căror rezolvare, în mod firesc, nu ar fi trebuit să depăşească cadrul anumitor întreprinderi sau instituţii. Cunoaşterea legilor — şi aplicarea lar fermă — reprezintă, doar o obligaţie elementară a fiecărei conduceri administrative, a fiecărui funcţionar. De ce, atunci, unii oameni sunt realmente purtaţi pe drumuri, de ce solicitările lor, deşi absolut îndreptăţite, deşi absolut legale, sunt respinse sau tergiversate sine die? Răspunsul este simplu , pentru că nu peste tot legea este cunoscută, pentru că nu în toate locurile legea este singurul şi unicul criteriu al măsurii administrative. Iată şi un alt caz. 17 salariaţi ai creşei şi grădiniţei de copii de la Fabrica de ciorapi Bucureşti, care nu făceau parte din personalul medico-sanitar, nu au primit anumite drepturi băneşti ce li se cuveneau. Sesizînd acest aspect forurilor administrative respective, oamenii au primit răspunsul stupefiant că, întrucât... faptul este consumat, nu se mai poate face nimic! Simplă omisiune? Necunoaşterea flagrantă a prevederilor legale ? Indiferent de cauză, o asemenea „rezolvare“ demonstrează o acută lipsă de responsabilitate faţă de drepturile unor salariaţi, drepturi a căror existenţă nu depinde cu nimic de incompetenţa sau „toanele" unui anumit funcţionar. Doar nimeni din întreprinderea respectivă — de la director şi pînă la funcţionarul de la contabilitate — nu-şi poate permite să inventeze legi proprii. De altfel, la intervenţia redacţiei, Ministerul industriei Uşca-Sorin Helban Aurel Radu Val. Voiculescu (Continuare în par a II-a) Buletin meteorologic INSTITUTUL METEOROLOGIC COMUNICAT Azi, la ora 8, in Bucureşti, temperatura aerului a fost de zero grade. Maxima de ieri in aer a fost de 5 grade, iar minima din cursul nopţii de zero grade. Timpul probabil de miine . Vremea se va răci uşor. Cerul va fi schimbător mai mult acoperit, favorabil burniţe. Vini slab. Temperatura serului : minima va fi cuprinsă Intre minus 2 şi zero grade, iar maxima între 2 şi 4 grade. Ceaţă. Pentru zilei® de 8, 28 şi 29 noiembrie . Vreme in curs de încălzire uşoară. Cerul, va fi variabil. Vini potrivit. Temperatura aerului în creștere. Ceață. . De la CENTROCOOP aflăm că s-au pregătit in jurul Bucureşiului cîteva unităţi de servire care să se afle la dispoziţia cetăţenilor şi in perioada de iarna. Astfel, Buda-Argeş* oferă oaspeţilor 5 căsuţe încălzite cu calorifere şi ore de tihnă plăcută in modernul restaurant , pe şoseaua Bucureşti — Ploieşti, de asemenea, sunt special amenajate popasurile de la Săftica, Tîncăbeşti şi Ţigăneşti, precum şi cel de la Vlăsia (la km 37 pe şos.*Buc.-Pi'teş£i). Totodată, hanul Prahova de la piaţa „Scîrteii“ pune la dispoziţia consumatorilor săli încălzite. A 30-a colecţie a anului — Aproximativ 700 de modele noi, la atîta se ridică în acest an — ne spune ing. Gheorghe Dumitru, directorul fabricii „Tinara gardă“ — bilanţul activităţii noastre de creaţie. Am realizat cu ele un mare număr de colecţii dintre care zece au fost prezente la tot atitea tîrguri internaţionale. Celelalte au folosit ca material de referire în vederea încheierii unor contracte cu beneficiari străini şi pentru piaţa internă. Pentru primăvara anului 1972 am prezentat 106 numai la Pavilionul de mostre de bunuri de consum, dar totalul modelelor va atinge cifra de 250 — pentru femei, bărbaţi şi copii. în aceste zile se creează cea de-a 30-a colecţie a anului — tricotaje pentru o serie scurtă, de primăvară, ce vor fi puse în vînzare prin magazinele „Eva.*# „Romarta“ și „Adam". CE PREGĂTESC CINEMATOGRAFELE PENTRU VACANŢA DE IARNĂ A ELEVILOR ? în fiecare an, instituţiile culturale din Capitală întîmpinăvacanţele de iarnă şi de primăvară cu spectacoleşi manifestări destinate special şcolarilor. întrucît peste o lună ei se vor afla deja în vacanţă, întrebămi întreprinderea cinematografică a municipiului București: ce anume, s-a gîndit să le ofere cu acest prilej? mint la întrebarea de ieri „Pentru a preveni efectele negative asupra circulaţiei în timpul iernii datorită şantierelor edilitare — ne scrie ing. Dan Simionescu, directorul adjunct al Direcţiei de drumuri şi spaţii verzi — au fost luate, potrivit dispoziţiilor Comitetului executiv al C.P.M.B., următoarele măsuri : toate întreprinderile care au autorizaţii să execute lucrări subterane in perioada actualăau fost somate să ' lichideze‘ şi’ să închidă şantierele,'pînă la 1decembrie a.c. După această dată, întreprinderea de drumuri , şi poduri va efectua lucrări pe tronsoane mici, astfel încît să le poată închide şi reda circulaţiei la momentul necesar. Pentru a feri pietonii deaccidente, I.D.P.R. va degaja trotuarele de materialele depozitate şi exce(Continuare In pag a lit al , societatea franceză de oto-rino-laringologie a acordat, recent, medicului român colonel doctor Constantin Predescu, şeful secţiei O.R.L. a Spitalului militar central, pentru lucrările sale de specialitate, titlul de membru corespondent. ■ • Mîine la ora 13,din sala Ateneului român, are loc vernisajul unei expoziţii de carte, pictură şi artizanat, din R.P.D. Coreeană. Cînd condica de prezentă este semnată la... restaurant — E pe teren. Formula, destul de des uzitată, include, desigur, nu'o dată, o realitate. Sînt profesiuni care, prin natura lor, presupun deplasarea' celui ce le exercită în afara instituției sau întreprinderii unde e angajat;' simt îndatoriri profesionale ce nu pot fi îndeplinite fără ca un salariat sau altul să părăsească pentru un timp biroul sau exterafionat atelierul, să se ducă , la „faţa locului“. Dar nu asupra acestor aspecte cotidiene şi fireşti ne propunem să ne oprim- ci asupra unor contraste, asupra unor situaţii când sub masca „plecării pe teren" se ascunde defapt un anumit gen de atitudine sub etica: „diminuarea« intenţionată a celor 8 ore de muncă zilnică, adică a celor 180 de minute pentru care fiecare angajat pretinde — şi primeşte — de la societate o retribuţie intactă. .. .Burduşite de acte, două servieti abia încap pe un scaun in restauram P. Calapodescu Ilie Pentiuc (Continuare în pag. a lll-ai Continuă, in ritm intens, construcţia podului Ciurel de peste riul Dîmboviţa. Se confirmă, încă o dată, că întreprinderea de drumuri şi poduri Bucureşti restantă în multe lucrări de... drumuri, acordă mai multă atenţie construcţiilor de... poduri.