Informatia Bucureştiului, noiembrie 1971 (Anul 19, nr. 5655-5680)

1971-11-25 / nr. 5676

proletari or toate tarile, uniţi va ! INFORMA­TI A ZIAR AL COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREŞTI Al P.C.R. Şl Al CONSILIULUI POPULAR Al MUNICIPIULUI BUCUREŞTI I Anul XIX — Nr. 5676 4 PAGINI 30 BANI Joi 25 noiembrie 1971 EFORTURI SUSŢINUTE PENTRU ÎNDEPLINIREA EXEMPLARA A ANGAJAMENTELOR IN ÎNTRECERE CUVOTII DAT SE ÎNTREGEŞTE în această perioada premergătoare sfîrşitului celui dintii an al cinci­nalului activitatea economică cunoaşte o deosebită efervescenţă, colectivele de muncă dirn uzinele şi întreprinderile Capitalei — sub directa îndrumare a organizaţiilor de partid — intensificîndu-şi eforturile pentru înfăptuirea înainte de termen a sarcinilor de plan şi, astfel, a angajamentelor asumate in­e în trecere. Despre eficienţa acţiunilor direcţionate în acest sens stau măr­turie rezultatele raportate, care dau dimensiuni concrete rezervelor interne atrase în circuitul productiv. Peste 176 tone economii de metal Graficul­ întrecerii consemnează La UZINA DE RADIATOARE, ECHI­PAMENT METALIC, OBIECTE ȘI ARMATURI SANITARE depăși­rea angajamentelor anuale cu 7 mi­lioane lei la producţia globală şi 3 milioane lei la producţia marfă. Re­zultate remarcabile au fost obţinute in domeniul reducerii consumurilor specifice — s-au înregistrat 176,8 tone economii de metal peste anga­jamentul asumat. Sfîrşitul lunii no­iembrie se anunţă şi mai bogat in realizări — obţinerea peste plan a unor importante cantităţi de pro­duse : 70 tone echipament metalic, 270 tone radiatoare din fontă, 1200 băi emailate, 630 tone alice ş.a. 3 milioane lei beneficii suplimentare . La sfîrşitul celei de a doua decade a lunii noiembrie colecti­vul fabricii „CRINUL“ şi-a înde­plinit integral angajamentul anual : obţinerea, peste plan a unei pro­ducţii globale şi marfă în valoare de 6,3 milioane lei. De consemnat şi un alt succes al colectivului în­treprinderii — beneficii suplimen­tare in valoare de peste 3 mili­oane lei şi 1 milion de lei econo­mii la preţul de cost. 6. Indeplinindu-şi înainte de ter­men sarcinile planificate, colecti­vul uzinei „Policolor“ va consemna la sfîrşitul lunii noiembrie, un vo­lum suplimentar de producţie glo­bală în valoare de 34 milioane lei şi 31 milioane lei producţie marfă — 1300 tone lacuri şi vopsele, pes­te 1000 tone răşini sintetice ş.a. De consemnat că întreg sporul de pro­ducţie se va obţine pe seama creş­terii productivităţii muncii. PRIN FAPTE A­propo — CÎCm. GRĂDINARI AL. ANDRIJOIU Pare anacronic să vorbim a­­cum. Ia sfîrşit de toamnă, des­pre grădinari. Dar poate toc­mai fiindcă florile s-au veşte­jit, frunzele s-au scuturat şi fructele sînt culese, în nostal­gia anotimpurilor înflorite, ghi­dul ne duce spre grădinarii ta­lentaţi şi modeşti, artişti care nu-şi iscălesc niciodată opera, dar care ne incintă privirea cu policromia tapiseriilor rege­ (Continuare tn pag a ll-a) Fabrica de sticlă București Unul din cuptoarele uria­șe, complet auto­matizate, dirijate de la un pupitru de comandă. DIALOGUL activ cu publicul. CONDIŢIE a EXISTENŢEI UTILE A CREATORULUI A­rta este contrariul stereotipului, ea semnifică mişca­re, dialog perpetuu cu imprevizibilul. In societatea noastră contemporană, dialogul dintre artist şi so­cietate, dintre operă şi public, a devenit o realitate activă şi o condiţie determinantă a existenţei­ utile a creato­rului. Existenţa unui număr însemnat de personalităţi artis­tice de care se bucură arta noastră demonstrează că diversi­tatea este un fenomen contemporan şi că formele acestui dialog sunt multilaterale. Opera de artă este ceva mai mult decit o fereastră deschisă asupra unui d­ar sau imposibil a­­zur uman, ea însăşi devine o sursă de energie pe care o transmite şi care se impune prin fioru­l de autenticitate şi necesitate. In relaţiile cu evenimentele şi in măsura in care preocuparea artistică ca o valoare universală, opera de artă devine eficace. Pe de o parte artistul în contactul direct cu publicul se transformă intr-un comentator și cronicar al e­­pocii sale, pe de altă part© publicul are posibilitatea să pă­trundă în miezul fenomenelor, să Ie sesizeze conflictele pe căile cunoaşterii şi ale emoţiei artistice, in acest univers se conturează clar că matriţa artei rămîne omul. MIRCEA DEAC (Continuare in pag. a 11-a) JUDECATA ONOARE! FIŞE PENTRU O EVENTUALĂ BIOGRAFIE COLECTIVA O adunare de partid care a devenit o şcoală de educaţie comunistă — iată despre ce aş vrea să vă povestesc în rîndurile ce urmează. In viaţa unui colectiv de muncă relativ restrîns, cum este cel de la secţia confecţii a Atelierelor centrale ase­menea evenimente se produc rar şi, din acest punct de vedere, adunarea la care ara asis­tat a fost „extraordinară“ şi la propriu şi la figurat. Doi membri ai organizaţiei, ingi­nerul Constantin Ionescu şi maistrul Ion Talaban sunt chemaţi să dea socoteală pentru o serie de abateri grave, incompatibile cu calitatea de comunist — mai mult decit atît — cu calitatea de comunist pus intr-o func­ţie de răspundere. Dar eu aş vrea să vor­besc aici nu atît de „subiectul“ propriu-zis­­şi adunării, cit mai ales de acel „consiliu de judecată“, format din 36 de oameni şi tot atitea caractere, redîndu-se pe parcursul dezbaterii ca o maşinărie umană complexă pusă la o probă grea, care să-i verifice tăria. P­entru un nou venit ca mine, tentat să intuiască deznodă­­mintul, după datele sumare ce le posedă, primul con­tact cu sala a fost impresionant. Feţe grave, mîini frămîntînd în li­nişte ţigara,­ priviri care vor parcă să exprime jena pentru împrejura­rea neobişnuită in care erau puşi. Există — îmi dau seama de asta — un „puls“, dar el bate, deocamdată undeva în adine şi, în răgazul de dinaintea „deschiderii“, fiecare în­cearcă să şi-l regleze singur, _ după propria conştiinţă. Iată — îmi ex- Manole Auneanu (Continuare in pag. a II-a) * Interior­ul din noul local $ de coafură si deschis ^ în cadrul r# complexului 0 „Hanul g. lui Manuc", 11.\\\\\\\\\\\\\\\\\\\w DOUĂ RAPOARTE DIVERGENTE DESPRE STAREA INFRACŢIONALĂ DIN S. U. A. • între F.R.I. şi Ministerul Justiţiei • Peste cinci milioane şi ju­mătate de delicte în 1970 D­in fiecare minut se comite o crimă. Presa americană a publicat recent două comunicate oficiale cu privire la situaţia infracţională in S.U.A. în cursul anului 1970. Unul aparţine Biroului Federal de investigaţii — FBI, iar celălalt Ministerului Justi­ţiei. Pornind de la o realitate în­grijorătoare — aceea că rata crimi­nalităţii este în continuă creştere in S.U.A. — rapoartele dau insă a­­cestui adevăr, ilustrat convingător de cifre, o interpretare diferită.­­&cmUnitare in pag. a IV-a) A­proape două luni de la începerera cursurilor universitare şi iată că dezideratului legării tot mai ferme a invăţămîntului de cercetare şi producţie i s-a dat, din nu puţine instituţii, atenţia cuvenită. Este şi exem­plul Institutului agronomic „Nicolae Bălcescu” din Ca­pitală al cărui prorector, prof. dr. BUJOR MANESCU, ne-a relatat cîteva dintre realiză­rile de pină acum. între acestea, se cuvine să menţio­năm, în primul rind, un la­borator universitar d­e asisten­ţă tehnică. Fiind întîiul de acest gen, cel puţin in Capi­tală, laboratorul a luat ini­ţiativa de a acorda asistență de specialitate C.A.P. Oto- LA INSTITUTUL AGRONOMIC CERCETĂRI FRUCTIFICATE ÎN PRODUCŢIE peni, cooperativă cu profil pregnant agricol, dar şi le­gumicol şi zootehnic. Colectivul care lucrează în cadrul laboratorului, şi-a pro­pus, printr-un sprijin efectiv acordat, să contribuie la ridi­carea acestei cooperative agri­cole la nivelul cerinţelor mo­derne ale economiei. S-a tre­cut deja la efectuarea unor studii tehnico-economice pe sectoare de activitate, care oferă unele soluţii pentru rentabilizarea sectoarelor. To­tul, evident, in ideea de a sprijini organizatoric procesele tehnologice, prin introducerea unor tehnologii moderne in producţia C.A.P. Colectivul laboratorului: a întocmit studii tehnico-economice ale secto­rului de serie de legume, ex­­perimentînd metode şi soiuri noi, a fixat un plan riguros de respectare a tehnologiilor în vigoare la culturile de to­mate şi castraveţi şi a spriji­nit combaterea dăunătorilor agricoli. La capătul acestei activităţi, C.A.P.-ul, a obţi­nut la primul­ ciclu aî pro­ducţiei însemnate realizări — U. — (Continuare in pag a II-al Încheierea vizitei de prietenie A TOVARĂŞULUI IOSIP BROZ TITO­AN ţara noastră Miercuri seara, s-a încheiat vi­zita de prietenie făcută in ţara noastră, la invitaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar gene­ral al Partidului Comunist Ro­mân, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Româ­nia, de tovarăşul Iosip Broz Tito, preşedintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, preşedintele Uniunii Comuniştilor din Iugo­slavia. Oamenii muncii din Timişoara — români, germani, maghiari, sîrbi şi de alte naţionalităţi —, care timp de două zile au întîmpinat cu căldură şi dragoste pe oaspeţii iugoslavi, exprimîndu-şi, asemenea întregului popor, sentimentele de sinceră prietenie care unesc parti­dele, ţările şi popoarele noastre, şi-au luat un vibrant rămas bun de la solii poporului iugoslav. Pe traseul străbătut pînă la gara ora­şului se aflau mii de cetăţeni, care au ţinut şi cu acest prilej să-şi manifeste — prin urale şi aplauze — satisfacţia deplină pentru vi­zita făcută de tovarăşul Iosip Broz Tito, pentru rezultatele fruc­tuoase cu care s-au încheiat con­vorbirile dintre conducătorii de partid şi de stat ai celor două ţări. In gara Timişoara, oaspeţii iu­goslavi au fost conduşi de tova­răşii Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliu­l­u­i de Stat al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Miniștri, Paul Niculescu-Mizil, membru al­ Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Emil Dragănes­­cu, membru al Comitetului Exe­cutiv al C.C. al P.C.R., vicepre-Continuare in pag a IV-al Modernizări în reţeaua comercială Cele două magazine de încălţă­minte din calea Griviţei nr. 163 şi-au­ reînceput activitatea cu o nouă înfăţişare, fiind în întregime renovate şi modernizate, înzestra­te cu mobilier nou, unităţile apar­­ţinînd O.C.L. „încălţămintea“ ex­pun, pe modele şi numere, o bo­gată gamă de sortimente. Unele lu­crări de renovare s-au executat şi la magazinul de încălţăminte din calea Victoriei nr. 87. în str. Bărăţiei nr. 41 au fost terminate lucrările de amenajare a unei noi unităţi comerciale. ANCHETĂ PE MARGINEA UNOR SESIZĂRI NU EXISTĂ DOUĂ MODURI DE A APLICA LEGEA — Indiscutabil, in cazul salariatu­lui Ion Manole am procedat cît se poate de legal... — Ne scuzaţi, dar legea stabileş­te clar, chiar foarte clar, o altfel de rezolvare. — Legea?! Care lege? Dialogul redat aici reprezintă un fragment dintr-o discuţie avută cu tovarăşul B. Pretorian, şeful servi­ciului financiar al Trustului de in­stalaţii şi montaj Bucureşti — gru­pul 22. Să recunoaştem, a fost pe­nibil. Penibil, pentru funcţionarii a­­cestui serviciu pentru care consi­derăm aprioric că legea nu prezintă secrete. In realitate, însă, se re­cursese la un act ilegal, în urma că­ruia angajatul I.M. fusese frustrat de o sumă de bani. Şi cazul nu este, din păcate, unic Fiindcă ne învinim, adesea, cu si­tuaţii a căror rezolvare, în mod fi­resc, nu ar fi trebuit să depăşească cadrul anumitor întreprinderi sau instituţii. Cunoaşterea legilor — şi aplicarea lar fermă — reprezintă, doar o obligaţie elementară a fie­cărei conduceri administrative, a fie­cărui funcţionar. De ce, atunci, unii oameni­­ sunt realmente purtaţi pe drumuri, de ce solicitările lor, deşi absolut îndreptăţite, deşi absolut legale, sunt respinse sau tergiversa­te sine die? Răspunsul este simplu , pentru că nu peste tot legea este cunoscută, pentru că nu în toate locurile legea este singurul şi uni­cul criteriu al măsurii administra­tive. Iată şi un­ alt caz. 17 salariaţi ai creşei şi grădiniţei de copii de la Fabrica de ciorapi Bucureşti, care nu făceau parte din personalul me­­dico-sanitar, nu au primit anumite drepturi băneşti ce li se cuveneau. Sesizînd acest aspect forurilor admi­nistrative respective, oamenii au pri­mit răspunsul stupefiant că, întru­­cât... faptul este consumat, nu se mai poate face nimic! Simplă omisiune? Necunoaşterea flagrantă a prevede­rilor legale ? Indiferent de cauză, o asemenea „rezolvare“ demonstrează o acută lipsă de responsabilitate faţă de drepturile unor salariaţi, drepturi a căror existenţă nu de­pinde cu nimic de incompetenţa sau „toanele" unui anumit funcţionar. Doar nimeni din întreprinderea res­pectivă — de la director şi pînă la funcţionarul de la contabilitate — nu-şi poate permite să inventeze legi pro­prii. De altfel, la intervenţia re­dacţiei, Ministerul industriei Uşca-Sorin Helban Aurel Radu Val. Voiculescu (Continuare în par a II-a) Buletin meteorologic INSTITUTUL METEOROLOGIC COMUNICA­T Azi, la ora 8, in Bucureşti, tem­peratura aerului a fost de zero grade. Maxima de ieri in aer a fost de 5 grade, iar minima din cursul nopţii de zero grade. Timpul probabil de m­iine . Vremea se va răci uşor. Cerul va fi schimbător mai mult acoperit, favorabil burniţe­. Vini slab. Temperatura serului : minima va fi cuprinsă Intre minus 2 şi zero grade, iar maxima între 2 şi 4 grade. Ceaţă. Pentru zilei® de 8­, 28 şi 29 noiembrie . Vreme in curs de încălzire uşoară. Cerul, va fi variabil. Vini potrivit. Temperatura aerului în creștere. Ceață. . De la CENTROCOOP aflăm că s-au pregătit in jurul Bucureş­iului cîteva unităţi de servire care să se afle la dis­poziţia cetăţenilor şi in perioada de iarna. Astfel, Buda-Argeş* oferă oaspe­ţilor 5 căsuţe încălzite cu calorifere şi ore de tihnă plăcută in modernul res­taurant , pe şoseaua Bucureşti — Plo­ieşti, de asemenea, sunt special amena­jate popasurile de la Săftica, Tîncăbeşti şi Ţigăneşti, precum şi cel de la Vlăsia (la km 37 pe şos.*Buc.-Pi'teş£i). Totodată, hanul Prahova d­e la piaţa „Scîrteii“ pune la dispoziţia consumatorilor săli încălzite. A 30-a colecţie a anului — Aproximativ 700 de modele noi, la atîta se ridică în acest an — ne spune ing. Gheorghe Dumitru, directorul fabri­cii „Tinara gardă“ — bilanţul activităţii noastre de creaţie. Am realizat cu ele un mare număr de colecţii dintre care zece au fost prezente la tot atitea tîrguri internaţionale. Celelalte au folosit ca material de referire în vederea încheierii unor contracte cu beneficiari străini şi pentru piaţa internă. Pentru primăvara anului 1972 am prezentat 106 numai la Pavilionul de mostre de bunuri de con­sum, dar totalul modelelor va atinge ci­fra de 250 — pentru femei, bărbaţi şi copii. în aceste zile se creează cea de-a 30-a colecţie a anului — tricotaje pen­tru o serie scurtă, de primăvară, ce vor fi puse în vînzare prin magazinele „Eva.*# „Romarta“ și „Adam". CE PREGĂTESC CINEMATO­GRAFELE PENTRU VACANŢA DE IARNĂ A ELEVILOR ? în fiecare an, instituţiile cultu­rale din Capitală întîmpină­­vacan­ţele de iarnă­­ şi de primăvară cu spectacole­­şi manifestări destinate special şcolarilor. întrucît peste o lună ei se vor afla deja în vacan­ţă, întrebămi întreprinderea cine­matografică a municipiului Bucu­rești: ce anume, s-a gîndit să le o­­fere cu acest prilej? mint la întrebarea de ieri „Pentru a preveni efectele nega­tive asupra circulaţiei în timpul iernii datorită şantierelor edilitare — ne scrie ing. Dan Simionescu, di­rectorul adjunct al Direcţiei de dru­muri şi spaţii verzi — au fost lua­te, potrivit dispoziţiilor Comitetului executiv al C.P.M.B., următoarele măsuri : toate întreprinderile care au autorizaţii să execute lucrări subterane in perioada actuală­­au fost somate să ' lichideze‘ şi’ să în­chidă şantierele,'pînă­­ la 1­­decem­­­brie a.c. După această dată, între­prinderea de drumuri , şi­­ poduri va efectua lucrări pe tronsoane mici,­ astfel încît să le poată închide şi reda circulaţiei la­­ momentul nece­sar. Pentru a feri pietonii de­­acci­dente, I.D.P.R. va degaja trotuarele de materialele depozitate şi exce­­(Continuare In pag a lit­ al , societatea franceză de oto-rino-la­­ringologie a acordat, recent, medicului român colonel doctor Constantin Pre­­descu, şeful secţiei O.R.L. a Spitalului militar central, pentru lucrările sale de special­itate, titlul­ de­ membru corespon­dent. ■ • Mîine la ora 13,d­in sala Ate­neului român,­­ are loc vernisajul unei expoziţii de carte, pictură şi artizanat,­ din R.P.D. Coreeană. Cînd condica de prezentă este semnată la... restaurant — E pe teren. Formula, destul de des uzitată, in­clude, desigur, nu'o dată, o realitate. Sînt profesiuni care, prin natura lor, presupun deplasarea' celui ce le exer­cită în afara instituției sau întreprin­derii unde e angajat;' simt îndatoriri profesionale ce nu pot fi îndeplinite fără ca un salariat sau altul să pă­răsească pentru­­ un­­ timp biroul sau exterafionat atelierul, să se ducă ,­ la „faţa locu­lui“. Dar nu asupra acestor aspecte cotidiene şi fireşti ne propunem să ne oprim- ci asupra unor contraste, asu­pra unor situaţii când sub masca „ple­cării­­ pe teren" se ascunde de­­fapt un anumit gen de atitudine sub etica: „diminuarea« intenţionată a celor 8 ore de muncă zilnică, adică a celor 180 de minute pentru care­ fiecare an­gajat pretinde — şi primeşte — de la societate o retribuţie intactă. .. .Burduşite de acte, două servieti abia încap pe un scaun in restauram P. Calapodescu Ilie Pentiuc (Continuare în pag. a lll-ai Continuă, in ritm intens, construcţia podului Ciurel de peste riul Dîmboviţa. Se confirmă, încă o dată, că întreprinderea de drumuri şi poduri Bucureşti restantă în multe lucrări de... drumuri, acordă mai multă atenţie construcţiilor de... poduri.

Next