Informatia Bucureştiului, ianuarie 1972 (Anul 19, nr. 5708-5732)

1972-01-24 / nr. 5726

A PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! INFORMA­TI­A ZIAR Al COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREŞTI AL P. C. R. ŞI Al CONSILIULUI POPULAR Al MUNICIPIULUI BUCUREŞTI Anul XIX — Nr. 5726 4 PAGINI 30 BANI Luni 24 ianuarie 1972 FIECARE CADRU DE CONDUCERE, SALARIAT, LOCUITOR­­UN SLUJITOR DEVOTAT AL INTERESELOR SOCIETĂȚII, UN MILITANT PENTRU PROMOVAREA PRINCIPIILOR ETICII ȘI ECHITĂȚII SOCIALISTE, UN BUN GOSPODAR! Esenţial — munca organizatorica O acţiune de mare răspundere, cu profund ecou în rîndurile comunişti­lor, ale tuturor oamenilor muncii — aşa a fost, caracterizată de la bun început Chemarea organizaţiei de partid din sectorul 7, chemare care, prin obiectivele urmărite, prin anga­jamentele însumate, a reţinut nu nu­mai atenţia cadrelor de conducere, a salariaţilor, a locuitorilor, dar a stimulat şi resursele lor de gîndire şi pricepere, capacitatea lor de a se înregimenta activităţii ample desfă­şurate de întregul partid în scopul înălţării omului pe cel mai Înalt piedestal al demnităţii, onoarei şi responsabilităţii politice şi cetăţe­neşti. Plenarele comitetelor organizaţiilor de partid din fiecare sector, adunările organizaţiilor de partid, de U.T.C. de sindicat, din întreprinderi, instituţii, şcoli şi cartiere au eviden­ţiat interesul unanim ,cu care au fost primite obiectivele chemării — mărturie stînd atit răspunsurile date de organizaţiile de partid ale sec­toarelor, angajamentele ce au fost luate, cît şi iniţiativele apărute în numeroase colective de oameni ai muncii. Prima parte a lunii ianua­rie poate fi asemuită cu un puternic şi neîntrerupt flux al ideilor, al de­marării unor interesante şi eficiente acţiuni organizatorice. Paleta acestora este extrem de largă, practic nerămînind în afara preocupărilor nici un domeniu sau direcţie de activitate. Atenţia prin­­cipală s-a îndreptat insă spre cîteva obiective de majoră importanţă, co­respunzătoare Programului adoptat de plenara C.C. al P.C.R. din 3—5 noiembrie 1971 cu privire la îmbu­nătăţirea activităţii ideologice, ridi­carea nivelului general al cunoaşte­rii şi educaţia socialistă a maselor, pentru aşezarea relaţiilor din socie­tatea noastră pe temelia principiilor eticii şi echităţii socialiste şi comu­niste. Astfel, în toate dezbaterile s-a subliniat HOTĂRIREA COMUNIŞTI­LOR, A TUTUROR CETĂŢENILOR DIN UNITĂŢILE SOCIALISTE, CAR­TIERE ŞI COMUNE SUBURBANE, DE A PARTICIPA LA ACTIVITATEA DE PROMOVARE A VALORILOR MO-­ RALE ALE SOCIETĂŢII NOASTRE, LA ÎNFĂPTUIREA NEABĂTUTĂ A PRINCIPIILOR SOCIALISMULUI ÎN ÎNTREAGA VIAŢA ECONOMICA ŞI SOCIALĂ — hotărâre care şi-a aflat o primă materializare în anga­jamentele luate la fecare loc de muncă, elaborarea unor noi modali­tăţi de perfecţionare a activităţii. Din toate acestea se desprinde, de asemenea, dorinţa fermă a ORGANI­ZAŢIILOR DE PARTID, DE MASA, ŞI OBŞTEŞTI DE A ACUMULA O CÎT MAI VALOROASA EXPERIEN­ŢA ÎN CONDUCEREA ŞI MOBILI­ZAREA MASELOR LA ÎNFĂPTUI­REA POLITICII PARTIDULUI, LA RIDICAREA CALITATIVA A ÎN­TREGII MUNCI SOCIAL-POLI­­TICE. Iniţiativele apărute în întreprin­deri, institute de cercetări şi de în­­văţămînt superior, în şcoli, în car­tierele oraşului şi în comunele sub­urbane reprezintă un puternic tezaur (Continuare in pag. a IV-a) Mîine se deschide: SESIUNEA ADUNĂRII GENERALE A ACADEMIEI REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA Cu privire la această manifestare, prof. RADU VOINEA, secretar ge­neral al Academiei, ne-a declarat : Lucrările adunării Academiei con­ţin um amplu program vizînd, deopo­trivă, dezbateri asupra problemelor actuale şi de viitor, ale cercetării ştiinţifice. Astfel, dacă la pri­mul punct veţi putea intilni prezen­tarea proiectului planului de activitate al Academiei pentru 1972, in conti­nuare, Sesiunea programează o şe­dinţă de comunicări vizînd discuta­rea modalităţilor prin care ştiinţa românească va putea răspunde mai bine obiectivelor cincinalului. ~~ Ce tematică abordează această şedinţă de comunicări ? — Alături de „Rolul matematicii în etapa actuală* (acad. Miron Nico­­lescu), de „Contribuţia cercetărilor Roxana Costache-Gîndu (Continuare în pag. a Ill-a) SACRIFICIU OCTAV PANCU-IAŞI Sacrificiu. Iertată să-mi fie lipsa de modestie — cunosc bine cuvîntul. Din viaţă, nu din cărţi, cum ar zice priete­nul­ meu, Mazilii. Din cărţi — cum este, de pildă, „Dicţiona­rul de neologisme“ — poţi id­ee o criză cardiacă aflînd ce înseamnă. Citez: „a renunţa la ceva sau la cineva în fa­voarea altcuiva sau pentru a obţine ceva“. Ca să fiu un ton, adaug, sacrificiul e departe de aşa ceva ! Dar, ar­i-au spus-o destui, mie nu-mi stă bine (fiindcă nu mă pricep) să teoretizez. Cu exemplele, s-ar părea, mă mai descurc. Iată unul : Am nişte vecini cumsecade, oameni în vîrstă, respectabili, paşnici, amabili, mă rog, nişte vecini pe care îi salut din plă­cere şi nu dintr-o fi,listing obligaţie. Pînă au acceptat să găzduiască un nepot, în scur­tele noastre dialoguri foloseau cuvinte obişnuite (despre vreme, despre piaţă, hai, despre viaţă) pentru că n-aveau să-mi spu­nă altceva şi nici eu, recit­(Continuare in pag. a III-a) ri VĂ PLACE CUM ARATĂ ORAȘUL? TEMPERATURA­ CIVICĂ INTRE PLUS ȘI MINUS • La fiotarele dintre blocuri • La „Ciupercă" — ciuperci dăună­toare • Pe seama vîntului • Cortegiul butoaielor cu (sau fără) murături- Un pantof, cutii goale de conserve, un papuc, câteva pachete cu resturi... Așa se prezenta, ieri, terenul ce des­parte două blocuri din cvartalul Pieptă­nari—Păunaşul Codrilor. — Vă place ? — l-am întrebat pe tov. Emanoil Man, membru in comitetul asociaţiei locatarilor din blocul P-5. — Nu ne place. Iar pentru că aş­teptaţi o explicaţie, am să vă mărturi­sesc deschis , mai dăinuie egoismul de apartament, de bloc. Ne facem rinduiala in casă, in imobil, dar ciud locatarii din două blocuri vecine dau peste o htrtie aflată, fără rost, la „hotarul* dintre de, şi-o pasează unii altora, şi, pînă la urmă, o lasă tot acolo. Cam aşa am procedat pînă acum. Au vrut Constantin Mindrescu sau Sineta Cristian să-şi facă rinduială in apartamente ? Au de­reticat, au măturat şi... au aruncat gu­noiul pe fereastră. Harnici gospodari, spun cei care le trec pragul. Bv, ce zi­ceţi ? Că am privit asemenea compor­tare cu indiferenţă... Aveţi dreptate. Va trebui să­ intrăm şi noi in rind cu lumea. ...In rind cu lumea — aşadar cu majo­ritatea locuitorilor Capitalei, care fac tot ce depinde de ei pentru a da o în­făţişare cit mai frumoasă oraşului nos­tru. Dar, in acelaşi timp, trebuie să spunem deschis că locatarii din acest cvartal mi sunt chiar o excepţie. Aceeaşi mentalitate (cu aceleaşi efecte) am în­­filu­it-o chiar la oase... mai mari (Citeşte blocuri moderne, cu multe etaje) , pe bd. 1 Mai, pe str. Emil Racoviţă (Ber­ceiul, in cartierul Floreasca. De altfel, pe fiecare ne supără aspectul inestetic produs de prezenţa unor derogări de la ambianţa generală a străzilor. Dar ce facem ? Strîmbăm din nas şi otita lot? Nu, pentru că dincolo de pragul locuinţei noastre există curtea noastră, strada Aurel Redu (Continuare in pag. a IlI-a) ALARMĂ IN MUZEE... @ Furturile de opere de arta devin in Occident un „flagel' Lista operelor de artă şi a piese­lor arheologice furate creşte in progresie geometrică. Jefuitorii sunt stimulaţi de interesul ma­nifestat, aproape fără disimu­la­re, de persoane şi instituţii ,,onorabile" din Occident faţă de ta­blourile, sculpturile şi obiectele de valoare­­istorică dispărute din muzee şi colecţii... Asemenea alarmate şi alarmante aprecieri s-au făcut dese­ori auzite in ultima vreme. Explica­(Continuari in pag a IV-a) Portuguese. Victoria a revenit gazde­­rinho şi valdomiro. Vasco da gama — steaua 2—0. Echipa de fotbal Steaua a susţinut aseară al treilea meci în Bra­zilia, jucînd de data aceasta la Rio de Janeiro cu for­maţia locală Vasco da Gama. Fotbaliştii brazilieni au câştigat cu 2—0, prin golurile înscrise de Alcir în min. 70 și in min. 75. Reprezentativa de fotbal a Ungariei și-a început turneul în Brazilia, intilnind, la Sao Paulo, echipa ■u 2—0 (1—0), prin punctele marcate de Ma- MANIFESTĂM CU PRILEJUL UNEI UNIRII • „Unirea Principatelor Române — act de mare importanţă istorică în viaţa poporului român" — este tema simpozionului care va avea loc azi, ora 19, la Casa de cultură a sectorului 4. După expunerile susţi­nute de publiciştii Toma Alexan­­drescu şi Paul Teodorescu, forma­ţiile de amatori ale casei de cul­tură vor prezenta un spectacol mu­­zical-literar.­­ „Unirea Principatelor Române1" este titlul expunerii profesorului univ. dr. Aron Petric, decanul Facultăţii de isto­rie a Universităţii, ce va avea loc azi după-amiază, ora 18:30, la Ateneul Ro­mân. Tot cu acest prilej va vorbi dr. Pan Berindei, şef de sector la Institu­tul de istorie „Nicolae Iorga", după care va urma un recital literar-muzical sus­ţinut de actori ai teatrelor bucureştene şi de Ansamblul „Doina" al M.F.A. Ma­nifestarea se va desfăşura sub auspiciile Universităţii populare Bucureşti, Î În cadrul manifestărilor cultural-e­ducative prilejuite de sărbătorirea zilei de 24 ianuarie, în şcoli se desfăşoară ma­tinee li­te­rar-muzicale, simpozioane, mo­mente evocatoare etc. La liceul „T. T-­­Caragiale”, sărbătorirea Zilei Unirii a prilejuit o întîlnire amicală între elevi şi tinerii muncitori de la întreprinderea „Automatica" (ce patronează liceul), care au pregătit şi prezentat un medalion li­­terar-muzical (sîmbătă după-amiază), ur­mat de o reuniune tovărăşească. Oare numai sunetele zvelte ale obiectivul fotografic poate blocurilor­­ (Complexul co­ m­­pete inestetice, Drumul Taberei). DELEGAŢIA DE PARTID ŞI GUVERNAMENTALĂ A REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA, CONDUSĂ DE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU, 7­7 A PLECAT LA PRAGA Azi dimineaţa a plecat la Praga delegaţia de partid şi guvernamen­tală a Republicii Socialiste Româ­nia, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, pre­şedintele Consiliului de Stat al Re­publicii Socialiste România, care, in conformitate cu înţelegerea in­tervenită, va participa la consfătui­rea ordinară a Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varşovia. Din delegaţie fac parte tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiu­lui Permanent al C.C. al P.C.R , preşedintele Consiliului de Miniştri, Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P C.R. şi Corneliu Mănescu, mem­bru al C.C. al P.C.R., ministrul afa­cerilor externe. La plecarie, pe aeroportul Bănea­­sa, delegaţia a fost salutată de to­varăşii Manea Mănescu, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Dumi­tru Popa, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Ştefan Voitec, Iosif Banc, Petre Blajovici, Miron Constantinescu, Mihai Dalea, Miu Dobrescu, Mihai Gere, Ion Ioniţă, Vasile Patilineţ, Mihai Ma­­rinescu, Ion Păţan, de membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, conducători de instituţii centrale şi organizaţii obşteşti. Erau de faţă Miroslav Sulek, ambasadorul R. S. Cehoslovace la Bucureşti şi membri ai ambasadei. feri­nzritinu­te ÎN [acum a I.C.M. 2-IMPORTAM: OBIECTIVE Colectivul întreprinderii de con­­strucţii-monta­j nr. 2 are de reali­zat în acest an un volum impor­tant de lucrări : darea în folosinţă a 3192 apartamente şi începerea altor 2 821 din planul pe 1973 ; ter­minarea lucrărilor la Teatrul Na­ţional, construirea unui mare ma­gazin de prezentare şi desfacere a confecţiilor, a două complexe co­merciale în Drumul Taberei şi al­tele în zona Lipscani şi str. Dr. Sion, noi cămine studenţeşti pentru Institutul politehnic, două şcoli în­sumând 32 săli de clasă (în ansam­blul M2 Drumul Taberei şi pe Splaiul Unirii nr. 79), două grădi­ni­­ie de copii şi altele. • IN PRIMELE DOUA DECADE ALE LUNII IANUARIE, unităţile metalurgice din Capitală au ob­ţinut însemnate succese în ac­tivitatea productivă. După cum ne comunică Direcţia municipală de statistică, au fost realizate supli­mentar 113 tone oţel şi 129 tone la­minate finite pline. Printre unităţile care ş- au adus o contribuţie însemnată la obţine­rea acestor rezultate se află Uzina de maşini grele Bucureşti şi uzina de ţevi „Republica“. Laboratorul FABRICII DE BERE „GRIVIŢA". Instantaneu din timpul efectuării probelor d© aciditate, al­cool şi culoar© ale berei Cum se realizează revizia... revizorilor l­a apărarea integrităţii avutului ob­ştesc concură diverşi factori, printre care şi revizorii de gestiune. Circa 450 ele revizori din întreprinderile şi instituţiile Capitalei au sarcina de a veghea asupra modului cum sunt vehiculate valori ma­teriale de ordinul miliardelor de lei, de a depista şi contribui la stîrpirea risi­pei, a cheltuielilor neeconomicoase, a degradărilor şi delapidărilor. Desigur, o­ asemenea responsabilitate implică o de-­ plină competenţă, o bună pregătire pro­fesională şi o deosebită probitate mo­f rală. Astfel de calităţi caracterizează pe mulţi dintre aceşti apărători ai avutului obştesc, ca­ şi aduc o contribuţie reală la depistarea unor gestionări defectuoa­se. In contrast cu activitatea eficientă a majorităţii revizorilor, apar cu atit mai relevante abaterile unora dintre ei, as­pectele de incompetenţă şi lipsă de răs­pundere. S-au înregistrat, bunăoară, cazuri cind aceştia şi-au rezumat veri­ficarea doar la bifarea in liste a măr­furilor dictate de către gestionari, fără a controla preţurile legale şi existenţa produselor, respective. In acest fel, „in­ventarierea“ făcută de ei poate să as­cundă şi să perpetueze frustrarea avu­tului obştesc. O mostră de acest gen ne oferă revizorii de gestiune ai I.A.P.L. „Perla", Constantin Antonie şi Paul Geor­gescu. Toate cele patru verificări efec­tuate de ei In intervalul a două luni au consemnat... ordine perfectă. Iată însă că, in urma reviziei făcute de o co­misie a T.A.P.L.B., inventarierea a ară­tat o cu totul altă situaţie : avutul ob­ştesc fusese, în fapt, frustrat, paguba ridicîndu-se la 72 000 lei. Superficialitatea inventarierilor, incom­petența conduc uneori la înregistrarea de plusuri sau minusuri nereale. Cons­tantin Petrescu, revizor la O.C.L. „A­­limentara" sectorul 8 a majorat valoarea reală a inventarului făcut la centrul de caine din Bucureștii Noi, cu peste 17 000 lei, iar lun­a Marinescu, de la I.A.P.L. „Bistriţa”, a stabilit un minus nereal de 14 000 lei. În asemenea, situaţii, la cererea perfect motivată a gestionarilor, urmează alte inventarieri, zeci de ore irosite inutil. In alte situaţii, se cons­tată întîrzierea unor inventare, din cauza cunoaşterii superficiale a stărilor de fapt din unităţile controlate. „Uitînd“ să ve­rifice şi situaţia stocurilor, a mărfurilor degradate, capacitatea de a conduce a şefilor de unităţi, deşi atribuţiile de ser­viciu le­­ cereau acest lucru, revizorii Eugen Eflimiu (Continuare in pag. a lil-a) întrebam ( Şase unităţi noi de prestări-servicii De la conducerea cooperativei „Deservirea“ aflăm că pentru lăr­girea gamei de prestaţii către populaţie se vor înfiinţa şase noi unităţi la activităţile deficitare faţă de solicitări. Este vorba de re­paraţii la umbrele, reparaţii de si­­foane, brichete, unități­­de optică şi dactilografie etc. Miercuri, 26 Ianuarie la ora 8:39, în sala Clubului Finanţe-Bănci din str. Doamnei nr. 2, va avea loc o consfătuire — organizată de servi­ciul circulaţie din IMMB — cu şefi­ de autobaze, garaje, de depouri, de coloane auto sau alţi angajaţi care în­deplinesc atribuţiuni de serviciu si­milare. La această consfătuire , unde se vor discuta probleme cu­rente ale traficului rutier şi se vor face comunicări importante sunt invitaţi toţi factorii de răs­pundere pe linia transportului auto,­­ indiferent de numărul de autovehi- I cule din întreprinderile respective. fastens la întrebarea efe sunt dâtă La întrebarea „Cum se poate efec­tua tratamentul la domiciliu al copii­lor ? ne răspunde conf. dr. VICTOR COROI, directorul Direcţiei sanitare a municipiului Bucureşti : „Cu ani în urmă, in municipiul Bucu­reşti, ne lin­gă policlinicile spitalelor Cii pediatrie, a funcţionat cite un serviciu de tratamente la domiciliu pentru copii, servicii care au fost desfiinţate deoarece existau greutăţi legate de asigurarea nu­mărului­ necesar de cadre medii, precum şi de transportarea pe teren a acestora. Totuşi, pentru a satisface unele cerinţe in acest domeniu, Direcţia sanitară a municipiului Bucureşti a stabilit ca tra­tamentele ambulatorii, injectabile, reco­mandate unor categorii de bolnavi, să fie asigurate astfel : la nivelul dispen­sarelor de pediatrie şcolare in tot cursul zilei (7-20), la domiciliul copiilor bol­navi, prin deplasarea­ in timpul progra­mului de muncă, a cadrelor medii sani­tare „din dispensarele de pediatrie­ şco­­lare teritoriale, la nivelul camerelor de gardă ale spitalelor (secţiilor) şi policli­picilor de copii în tot cursul zilei şi noaptea. Este adevărat , s-a prevăzut ca în ca­drul policlinicii speciale nr. 1, din calea (Continuare in pag a I1-a.) CUM VEŢI ONORA COMENZILE DE MATERIALE ALE ŞANTIERE­LOR ? în acest an, constructorii de pe şantierele de locuinţe şi social­­culturale din Capitală au debutat cu rezultate meritorii. Dar, după cum este cunoscut, succesele vii­toare sunt condiţionate nemijlocit de aprovizionarea ritmică a şan­tierelor cu materiale şi în cantită­ţile corespunzătoare volumului de lucrări planificat. în acest sens au fost încheiate contracte ferme, cu termene şi răspunderi precise. In­­trucît pe unele şantiere s-au re­simţit totuşi dificultăţi în domeniul aprovizionării, întrebăm conduce­rea întreprinderii de aprovizionare construcţii ce întreprinde pentru eli­minarea lor, pentru a onora prompt comenzile de materiale ale întreprinderilor de construcţii­­montaj bucureştene ? Ba/et/n meteorolog/e Preocuparea conducerii Şcolii generale nr. 132 de a da invăţâmintului un carac­ter aplicativ este materializată in crea­rea şi dotarea atelierelor (de lăcătuşeria — pentru băieţi, de ţesut —, pentru fete), cu unelte şi aparatele necesare unei cit mai bune pregătiri. INSTITUTUL METEOROLOGIC COMU­NICA : Azi, la ora 8, in București, tem­peratura aerului a fost de minus 6 grade. Timpul probabil de mîine : Vreme rece cu cer variabil, mai mul nor­os­, vînt potrivit. Temperatura aerului: minima va fi cuprinsă intre minus 6 și minus 4 grade, iar maxima între minus 2 și zero grade. Fulguiala. Pentru zilele d­*^ *s7 şi 28 Ianuarie : Vreme în încălzire uşoară. Cerul va fi temporar noros. Precipitaţii slabe. Vînt slab pînă la potrivit. Temperatura aeru­lui in creştere. Perfecţionarea un obiectiv de pregătirii fundamentală • A­ fi lărgi continuu orizontul profesional — a răspunde, deo­­potrivă, intereselor colective ţî celor individuale • De la nece­sităţi la posibilităţi şi nu invers • Cînd „buna pregătire" se află — de luni — în... pregătire • Imperativul cardinal — eficienţa In condiţiile revoluţiei tehnico-ştiinţi­­fice contemporane, dezvoltarea forţelor de producţie, extinderea automatizării, creşterea complexităţii proceselor eco­nomice, precum şi cerinţele conducerii şi organizării ştiinţifice a producţiei impun, în mod obiectiv — se precizea­ză în expunerea de motive la Legea nr. 2 din martie 1971. — ridicarea continuă a nivelului de pregătire profesională a muncitorilor, maiştrilor, tehnicienilor, inginerilor, cadrelor de conducere şi celorlalţi specialişti din economie, cerce­tare, învăţămînt şi alte domenii, de acti­vitate. Determinată, deci, multicauzal, ridica­rea continuă a­­ştachetei“ profesionale, indiferent de locul de muncă, constituie o necesitate — individuală şi­­ colectivă — căreia practica ii răspunde, în mod necesar şi în contextul prevederilor ac­tului normativ invocat­, printr-o diversi­tate de forme organizatorice specifice. Facem, această precizare intru­cit, in e­­tapa actuală de acţiune, cînd acumulă­rile cantitative — condiţiile organizatori­ce impuse — se convertesc rapid în sal­turi calitative, schimbul de experienţă, afirmarea largă a formelor de maxim randament sunt imperios necesare. Este ceea ce de fapt — în continuarea su­biectelor, pe această temă vizînd unele ramuri puternic reprezentate în Bucu­reşti, ca industria constructoare de ma­şini şi chimia — îşi propune ancheta noastră desfăşurată in mai­ multe între­prinderi şi uzine. profesionale -importanţă (i) De la bun început, se cere subliniat că, reveni­ndu-le integral sarcina organizării activităţii de perfecţionare a pregătirii profesionale — reciclare, policalificare, recalificare, asimilarea metodelor şi pro­cedeelor moderne in domeniul conducerii ştiinţifice a producţiei şi muncii — pen­tru muncitorii, maiştrii, tehnicienii şi personalul tehnico-administrativ de exe­cuţie, unităţile productive s-au angajat intr-o acţiune deosebit de laborioasă, solicitînd deopotrivă competenţă ,şi ini­ţiativă, începutul a fost însă făcut şi, ca un prim bun ciştigat, cursurile d­e perfecţionare îşi desfăşoară din plin ac­tivitatea de peste 4 luni. Desigur , cu atit mai mult cu cît aspectele organizato­rice au găsit, într-o formulă sau alta, rezolvarea — se impune acum problema calităţii cursurilor, urmînd a se depista şi valorifica operativ posibilităţile de îmbunătăţire existente. Ca o dominantă a concluziilor relevate de investigaţia noastră, se detaşează ideea largii audienţe de care beneficia­ză prevederile Legii cu privire la per­fecţionarea pregătirii profesionale a lu­crătorilor din unităţile amintite — audien­ţă care, practic, însemna un sprijin substanţial din partea colectivelor de­­muncă pentru optima lor aplicare. În exprimări, firesc, diferite, dar transmiţînd aceleaşi idei de bază, numeroşi interlo­cutori,­­ printre care bobinatorul Gheor­ghe Avram şi maistrul principal Anasta­sie Rădulescu, de la „ELECTROMAGNE­TICA“, lam­inoristul Dinu Marin şi mais­trul principal Ion Petcu, de la uzina „Republica“, muncitorii strungari Emi­lian Filimon şi Gheorghe Munteanu, de la „TIMPURI NOI“, muncitoarele Maria Georgescu şi Iuliana Ionescu, de­ la „TI­NARA GARDĂ“ — şi-au exprimat sa­tisfacţia de a fi beneficiarii unor ase­menea­ cursuri. „Beneficiari Intr-un sons deosebit de profund — sublinia Anastasie Rădulescu. Căci a putea să te perfecţio­nezi profesional înseamnă nu numai a răspu­nde unor nevoi sociale obiective, dar in acelaşi timp înseamnă a-ţi crea posibilitatea — efect direct al ridicării ca­lificării — de a fi încadrat la o catego­rie superioară. Personal consider că legea adoptată anul trecut exprimă pe un nou plan strînsa împletire dintre interesele colective şi cele individuale pe care, în societatea noastră socialistă, o determină dubla calitate a oamenilor muncii de proprietari ai mijloacelor de producţie şi producători“. Mai multă atenţie meseriilor de bază Cum s-a acţionat concret pentru struc­turarea organizatorică a acţiunii ? Ce modalităţi au­ fost adoptate şi pa baza căror criterii ? La uzina „TIMPURI NOI“ notăm că au fost înfiinţate 17 cursuri pe profesii,­in care sunt cuprinşi circa 70 la sută­­din muncitorii calificaţi. — Am avut în v­edere — ne-a relatat tov. Ion Breazu, preşedintele comitetu­lui sindicatului din uzină — cuprinderea in formele de învăţămînt a tuturor ac­tivităţilor de bază. In acest sens am organizat 14 cursuri pentru strungari, frezori, turnători, forjori ş.a Cut pri­veşte muncitorii din activităţile auxilia­re, aceştia au fost încadraţi doar parţial. Florin Rădulescu-Botică Aurel Pavlovici (Continuare în pag. 3­0­ a)

Next