Informatia Bucureştiului, ianuarie 1972 (Anul 19, nr. 5708-5732)
1972-01-24 / nr. 5726
A PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! INFORMATIA ZIAR Al COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREŞTI AL P. C. R. ŞI Al CONSILIULUI POPULAR Al MUNICIPIULUI BUCUREŞTI Anul XIX — Nr. 5726 4 PAGINI 30 BANI Luni 24 ianuarie 1972 FIECARE CADRU DE CONDUCERE, SALARIAT, LOCUITORUN SLUJITOR DEVOTAT AL INTERESELOR SOCIETĂȚII, UN MILITANT PENTRU PROMOVAREA PRINCIPIILOR ETICII ȘI ECHITĂȚII SOCIALISTE, UN BUN GOSPODAR! Esenţial — munca organizatorica O acţiune de mare răspundere, cu profund ecou în rîndurile comuniştilor, ale tuturor oamenilor muncii — aşa a fost, caracterizată de la bun început Chemarea organizaţiei de partid din sectorul 7, chemare care, prin obiectivele urmărite, prin angajamentele însumate, a reţinut nu numai atenţia cadrelor de conducere, a salariaţilor, a locuitorilor, dar a stimulat şi resursele lor de gîndire şi pricepere, capacitatea lor de a se înregimenta activităţii ample desfăşurate de întregul partid în scopul înălţării omului pe cel mai Înalt piedestal al demnităţii, onoarei şi responsabilităţii politice şi cetăţeneşti. Plenarele comitetelor organizaţiilor de partid din fiecare sector, adunările organizaţiilor de partid, de U.T.C. de sindicat, din întreprinderi, instituţii, şcoli şi cartiere au evidenţiat interesul unanim ,cu care au fost primite obiectivele chemării — mărturie stînd atit răspunsurile date de organizaţiile de partid ale sectoarelor, angajamentele ce au fost luate, cît şi iniţiativele apărute în numeroase colective de oameni ai muncii. Prima parte a lunii ianuarie poate fi asemuită cu un puternic şi neîntrerupt flux al ideilor, al demarării unor interesante şi eficiente acţiuni organizatorice. Paleta acestora este extrem de largă, practic nerămînind în afara preocupărilor nici un domeniu sau direcţie de activitate. Atenţia principală s-a îndreptat insă spre cîteva obiective de majoră importanţă, corespunzătoare Programului adoptat de plenara C.C. al P.C.R. din 3—5 noiembrie 1971 cu privire la îmbunătăţirea activităţii ideologice, ridicarea nivelului general al cunoaşterii şi educaţia socialistă a maselor, pentru aşezarea relaţiilor din societatea noastră pe temelia principiilor eticii şi echităţii socialiste şi comuniste. Astfel, în toate dezbaterile s-a subliniat HOTĂRIREA COMUNIŞTILOR, A TUTUROR CETĂŢENILOR DIN UNITĂŢILE SOCIALISTE, CARTIERE ŞI COMUNE SUBURBANE, DE A PARTICIPA LA ACTIVITATEA DE PROMOVARE A VALORILOR MO- RALE ALE SOCIETĂŢII NOASTRE, LA ÎNFĂPTUIREA NEABĂTUTĂ A PRINCIPIILOR SOCIALISMULUI ÎN ÎNTREAGA VIAŢA ECONOMICA ŞI SOCIALĂ — hotărâre care şi-a aflat o primă materializare în angajamentele luate la fecare loc de muncă, elaborarea unor noi modalităţi de perfecţionare a activităţii. Din toate acestea se desprinde, de asemenea, dorinţa fermă a ORGANIZAŢIILOR DE PARTID, DE MASA, ŞI OBŞTEŞTI DE A ACUMULA O CÎT MAI VALOROASA EXPERIENŢA ÎN CONDUCEREA ŞI MOBILIZAREA MASELOR LA ÎNFĂPTUIREA POLITICII PARTIDULUI, LA RIDICAREA CALITATIVA A ÎNTREGII MUNCI SOCIAL-POLITICE. Iniţiativele apărute în întreprinderi, institute de cercetări şi de învăţămînt superior, în şcoli, în cartierele oraşului şi în comunele suburbane reprezintă un puternic tezaur (Continuare in pag. a IV-a) Mîine se deschide: SESIUNEA ADUNĂRII GENERALE A ACADEMIEI REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA Cu privire la această manifestare, prof. RADU VOINEA, secretar general al Academiei, ne-a declarat : Lucrările adunării Academiei conţin um amplu program vizînd, deopotrivă, dezbateri asupra problemelor actuale şi de viitor, ale cercetării ştiinţifice. Astfel, dacă la primul punct veţi putea intilni prezentarea proiectului planului de activitate al Academiei pentru 1972, in continuare, Sesiunea programează o şedinţă de comunicări vizînd discutarea modalităţilor prin care ştiinţa românească va putea răspunde mai bine obiectivelor cincinalului. ~~ Ce tematică abordează această şedinţă de comunicări ? — Alături de „Rolul matematicii în etapa actuală* (acad. Miron Nicolescu), de „Contribuţia cercetărilor Roxana Costache-Gîndu (Continuare în pag. a Ill-a) SACRIFICIU OCTAV PANCU-IAŞI Sacrificiu. Iertată să-mi fie lipsa de modestie — cunosc bine cuvîntul. Din viaţă, nu din cărţi, cum ar zice prietenul meu, Mazilii. Din cărţi — cum este, de pildă, „Dicţionarul de neologisme“ — poţi idee o criză cardiacă aflînd ce înseamnă. Citez: „a renunţa la ceva sau la cineva în favoarea altcuiva sau pentru a obţine ceva“. Ca să fiu un ton, adaug, sacrificiul e departe de aşa ceva ! Dar, ari-au spus-o destui, mie nu-mi stă bine (fiindcă nu mă pricep) să teoretizez. Cu exemplele, s-ar părea, mă mai descurc. Iată unul : Am nişte vecini cumsecade, oameni în vîrstă, respectabili, paşnici, amabili, mă rog, nişte vecini pe care îi salut din plăcere şi nu dintr-o fi,listing obligaţie. Pînă au acceptat să găzduiască un nepot, în scurtele noastre dialoguri foloseau cuvinte obişnuite (despre vreme, despre piaţă, hai, despre viaţă) pentru că n-aveau să-mi spună altceva şi nici eu, recit(Continuare in pag. a III-a) ri VĂ PLACE CUM ARATĂ ORAȘUL? TEMPERATURA CIVICĂ INTRE PLUS ȘI MINUS • La fiotarele dintre blocuri • La „Ciupercă" — ciuperci dăunătoare • Pe seama vîntului • Cortegiul butoaielor cu (sau fără) murături- Un pantof, cutii goale de conserve, un papuc, câteva pachete cu resturi... Așa se prezenta, ieri, terenul ce desparte două blocuri din cvartalul Pieptănari—Păunaşul Codrilor. — Vă place ? — l-am întrebat pe tov. Emanoil Man, membru in comitetul asociaţiei locatarilor din blocul P-5. — Nu ne place. Iar pentru că aşteptaţi o explicaţie, am să vă mărturisesc deschis , mai dăinuie egoismul de apartament, de bloc. Ne facem rinduiala in casă, in imobil, dar ciud locatarii din două blocuri vecine dau peste o htrtie aflată, fără rost, la „hotarul* dintre de, şi-o pasează unii altora, şi, pînă la urmă, o lasă tot acolo. Cam aşa am procedat pînă acum. Au vrut Constantin Mindrescu sau Sineta Cristian să-şi facă rinduială in apartamente ? Au dereticat, au măturat şi... au aruncat gunoiul pe fereastră. Harnici gospodari, spun cei care le trec pragul. Bv, ce ziceţi ? Că am privit asemenea comportare cu indiferenţă... Aveţi dreptate. Va trebui să intrăm şi noi in rind cu lumea. ...In rind cu lumea — aşadar cu majoritatea locuitorilor Capitalei, care fac tot ce depinde de ei pentru a da o înfăţişare cit mai frumoasă oraşului nostru. Dar, in acelaşi timp, trebuie să spunem deschis că locatarii din acest cvartal mi sunt chiar o excepţie. Aceeaşi mentalitate (cu aceleaşi efecte) am înfiluit-o chiar la oase... mai mari (Citeşte blocuri moderne, cu multe etaje) , pe bd. 1 Mai, pe str. Emil Racoviţă (Berceiul, in cartierul Floreasca. De altfel, pe fiecare ne supără aspectul inestetic produs de prezenţa unor derogări de la ambianţa generală a străzilor. Dar ce facem ? Strîmbăm din nas şi otita lot? Nu, pentru că dincolo de pragul locuinţei noastre există curtea noastră, strada Aurel Redu (Continuare in pag. a IlI-a) ALARMĂ IN MUZEE... @ Furturile de opere de arta devin in Occident un „flagel' Lista operelor de artă şi a pieselor arheologice furate creşte in progresie geometrică. Jefuitorii sunt stimulaţi de interesul manifestat, aproape fără disimulare, de persoane şi instituţii ,,onorabile" din Occident faţă de tablourile, sculpturile şi obiectele de valoareistorică dispărute din muzee şi colecţii... Asemenea alarmate şi alarmante aprecieri s-au făcut deseori auzite in ultima vreme. Explica(Continuari in pag a IV-a) Portuguese. Victoria a revenit gazderinho şi valdomiro. Vasco da gama — steaua 2—0. Echipa de fotbal Steaua a susţinut aseară al treilea meci în Brazilia, jucînd de data aceasta la Rio de Janeiro cu formaţia locală Vasco da Gama. Fotbaliştii brazilieni au câştigat cu 2—0, prin golurile înscrise de Alcir în min. 70 și in min. 75. Reprezentativa de fotbal a Ungariei și-a început turneul în Brazilia, intilnind, la Sao Paulo, echipa ■u 2—0 (1—0), prin punctele marcate de Ma- MANIFESTĂM CU PRILEJUL UNEI UNIRII • „Unirea Principatelor Române — act de mare importanţă istorică în viaţa poporului român" — este tema simpozionului care va avea loc azi, ora 19, la Casa de cultură a sectorului 4. După expunerile susţinute de publiciştii Toma Alexandrescu şi Paul Teodorescu, formaţiile de amatori ale casei de cultură vor prezenta un spectacol muzical-literar. „Unirea Principatelor Române1" este titlul expunerii profesorului univ. dr. Aron Petric, decanul Facultăţii de istorie a Universităţii, ce va avea loc azi după-amiază, ora 18:30, la Ateneul Român. Tot cu acest prilej va vorbi dr. Pan Berindei, şef de sector la Institutul de istorie „Nicolae Iorga", după care va urma un recital literar-muzical susţinut de actori ai teatrelor bucureştene şi de Ansamblul „Doina" al M.F.A. Manifestarea se va desfăşura sub auspiciile Universităţii populare Bucureşti, Î În cadrul manifestărilor cultural-educative prilejuite de sărbătorirea zilei de 24 ianuarie, în şcoli se desfăşoară matinee literar-muzicale, simpozioane, momente evocatoare etc. La liceul „T. T-Caragiale”, sărbătorirea Zilei Unirii a prilejuit o întîlnire amicală între elevi şi tinerii muncitori de la întreprinderea „Automatica" (ce patronează liceul), care au pregătit şi prezentat un medalion literar-muzical (sîmbătă după-amiază), urmat de o reuniune tovărăşească. Oare numai sunetele zvelte ale obiectivul fotografic poate blocurilor (Complexul co mpete inestetice, Drumul Taberei). DELEGAŢIA DE PARTID ŞI GUVERNAMENTALĂ A REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA, CONDUSĂ DE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU, 77 A PLECAT LA PRAGA Azi dimineaţa a plecat la Praga delegaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, care, in conformitate cu înţelegerea intervenită, va participa la consfătuirea ordinară a Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varşovia. Din delegaţie fac parte tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R , preşedintele Consiliului de Miniştri, Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P C.R. şi Corneliu Mănescu, membru al C.C. al P.C.R., ministrul afacerilor externe. La plecarie, pe aeroportul Băneasa, delegaţia a fost salutată de tovarăşii Manea Mănescu, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Dumitru Popa, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Ştefan Voitec, Iosif Banc, Petre Blajovici, Miron Constantinescu, Mihai Dalea, Miu Dobrescu, Mihai Gere, Ion Ioniţă, Vasile Patilineţ, Mihai Marinescu, Ion Păţan, de membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, conducători de instituţii centrale şi organizaţii obşteşti. Erau de faţă Miroslav Sulek, ambasadorul R. S. Cehoslovace la Bucureşti şi membri ai ambasadei. ferinzritinute ÎN [acum a I.C.M. 2-IMPORTAM: OBIECTIVE Colectivul întreprinderii de construcţii-montaj nr. 2 are de realizat în acest an un volum important de lucrări : darea în folosinţă a 3192 apartamente şi începerea altor 2 821 din planul pe 1973 ; terminarea lucrărilor la Teatrul Naţional, construirea unui mare magazin de prezentare şi desfacere a confecţiilor, a două complexe comerciale în Drumul Taberei şi altele în zona Lipscani şi str. Dr. Sion, noi cămine studenţeşti pentru Institutul politehnic, două şcoli însumând 32 săli de clasă (în ansamblul M2 Drumul Taberei şi pe Splaiul Unirii nr. 79), două grădiniie de copii şi altele. • IN PRIMELE DOUA DECADE ALE LUNII IANUARIE, unităţile metalurgice din Capitală au obţinut însemnate succese în activitatea productivă. După cum ne comunică Direcţia municipală de statistică, au fost realizate suplimentar 113 tone oţel şi 129 tone laminate finite pline. Printre unităţile care ş- au adus o contribuţie însemnată la obţinerea acestor rezultate se află Uzina de maşini grele Bucureşti şi uzina de ţevi „Republica“. Laboratorul FABRICII DE BERE „GRIVIŢA". Instantaneu din timpul efectuării probelor d© aciditate, alcool şi culoar© ale berei Cum se realizează revizia... revizorilor la apărarea integrităţii avutului obştesc concură diverşi factori, printre care şi revizorii de gestiune. Circa 450 ele revizori din întreprinderile şi instituţiile Capitalei au sarcina de a veghea asupra modului cum sunt vehiculate valori materiale de ordinul miliardelor de lei, de a depista şi contribui la stîrpirea risipei, a cheltuielilor neeconomicoase, a degradărilor şi delapidărilor. Desigur, o asemenea responsabilitate implică o de- plină competenţă, o bună pregătire profesională şi o deosebită probitate mof rală. Astfel de calităţi caracterizează pe mulţi dintre aceşti apărători ai avutului obştesc, ca şi aduc o contribuţie reală la depistarea unor gestionări defectuoase. In contrast cu activitatea eficientă a majorităţii revizorilor, apar cu atit mai relevante abaterile unora dintre ei, aspectele de incompetenţă şi lipsă de răspundere. S-au înregistrat, bunăoară, cazuri cind aceştia şi-au rezumat verificarea doar la bifarea in liste a mărfurilor dictate de către gestionari, fără a controla preţurile legale şi existenţa produselor, respective. In acest fel, „inventarierea“ făcută de ei poate să ascundă şi să perpetueze frustrarea avutului obştesc. O mostră de acest gen ne oferă revizorii de gestiune ai I.A.P.L. „Perla", Constantin Antonie şi Paul Georgescu. Toate cele patru verificări efectuate de ei In intervalul a două luni au consemnat... ordine perfectă. Iată însă că, in urma reviziei făcute de o comisie a T.A.P.L.B., inventarierea a arătat o cu totul altă situaţie : avutul obştesc fusese, în fapt, frustrat, paguba ridicîndu-se la 72 000 lei. Superficialitatea inventarierilor, incompetența conduc uneori la înregistrarea de plusuri sau minusuri nereale. Constantin Petrescu, revizor la O.C.L. „Alimentara" sectorul 8 a majorat valoarea reală a inventarului făcut la centrul de caine din Bucureștii Noi, cu peste 17 000 lei, iar luna Marinescu, de la I.A.P.L. „Bistriţa”, a stabilit un minus nereal de 14 000 lei. În asemenea, situaţii, la cererea perfect motivată a gestionarilor, urmează alte inventarieri, zeci de ore irosite inutil. In alte situaţii, se constată întîrzierea unor inventare, din cauza cunoaşterii superficiale a stărilor de fapt din unităţile controlate. „Uitînd“ să verifice şi situaţia stocurilor, a mărfurilor degradate, capacitatea de a conduce a şefilor de unităţi, deşi atribuţiile de serviciu le cereau acest lucru, revizorii Eugen Eflimiu (Continuare in pag. a lil-a) întrebam ( Şase unităţi noi de prestări-servicii De la conducerea cooperativei „Deservirea“ aflăm că pentru lărgirea gamei de prestaţii către populaţie se vor înfiinţa şase noi unităţi la activităţile deficitare faţă de solicitări. Este vorba de reparaţii la umbrele, reparaţii de sifoane, brichete, unitățide optică şi dactilografie etc. Miercuri, 26 Ianuarie la ora 8:39, în sala Clubului Finanţe-Bănci din str. Doamnei nr. 2, va avea loc o consfătuire — organizată de serviciul circulaţie din IMMB — cu şefi de autobaze, garaje, de depouri, de coloane auto sau alţi angajaţi care îndeplinesc atribuţiuni de serviciu similare. La această consfătuire , unde se vor discuta probleme curente ale traficului rutier şi se vor face comunicări importante sunt invitaţi toţi factorii de răspundere pe linia transportului auto, indiferent de numărul de autovehi- I cule din întreprinderile respective. fastens la întrebarea efe sunt dâtă La întrebarea „Cum se poate efectua tratamentul la domiciliu al copiilor ? ne răspunde conf. dr. VICTOR COROI, directorul Direcţiei sanitare a municipiului Bucureşti : „Cu ani în urmă, in municipiul Bucureşti, ne lingă policlinicile spitalelor Cii pediatrie, a funcţionat cite un serviciu de tratamente la domiciliu pentru copii, servicii care au fost desfiinţate deoarece existau greutăţi legate de asigurarea numărului necesar de cadre medii, precum şi de transportarea pe teren a acestora. Totuşi, pentru a satisface unele cerinţe in acest domeniu, Direcţia sanitară a municipiului Bucureşti a stabilit ca tratamentele ambulatorii, injectabile, recomandate unor categorii de bolnavi, să fie asigurate astfel : la nivelul dispensarelor de pediatrie şcolare in tot cursul zilei (7-20), la domiciliul copiilor bolnavi, prin deplasarea in timpul programului de muncă, a cadrelor medii sanitare „din dispensarele de pediatrie şcolare teritoriale, la nivelul camerelor de gardă ale spitalelor (secţiilor) şi policlipicilor de copii în tot cursul zilei şi noaptea. Este adevărat , s-a prevăzut ca în cadrul policlinicii speciale nr. 1, din calea (Continuare in pag a I1-a.) CUM VEŢI ONORA COMENZILE DE MATERIALE ALE ŞANTIERELOR ? în acest an, constructorii de pe şantierele de locuinţe şi socialculturale din Capitală au debutat cu rezultate meritorii. Dar, după cum este cunoscut, succesele viitoare sunt condiţionate nemijlocit de aprovizionarea ritmică a şantierelor cu materiale şi în cantităţile corespunzătoare volumului de lucrări planificat. în acest sens au fost încheiate contracte ferme, cu termene şi răspunderi precise. Intrucît pe unele şantiere s-au resimţit totuşi dificultăţi în domeniul aprovizionării, întrebăm conducerea întreprinderii de aprovizionare construcţii ce întreprinde pentru eliminarea lor, pentru a onora prompt comenzile de materiale ale întreprinderilor de construcţiimontaj bucureştene ? Ba/et/n meteorolog/e Preocuparea conducerii Şcolii generale nr. 132 de a da invăţâmintului un caracter aplicativ este materializată in crearea şi dotarea atelierelor (de lăcătuşeria — pentru băieţi, de ţesut —, pentru fete), cu unelte şi aparatele necesare unei cit mai bune pregătiri. INSTITUTUL METEOROLOGIC COMUNICA : Azi, la ora 8, in București, temperatura aerului a fost de minus 6 grade. Timpul probabil de mîine : Vreme rece cu cer variabil, mai mul noros, vînt potrivit. Temperatura aerului: minima va fi cuprinsă intre minus 6 și minus 4 grade, iar maxima între minus 2 și zero grade. Fulguiala. Pentru zilele d*^ *s7 şi 28 Ianuarie : Vreme în încălzire uşoară. Cerul va fi temporar noros. Precipitaţii slabe. Vînt slab pînă la potrivit. Temperatura aerului in creştere. Perfecţionarea un obiectiv de pregătirii fundamentală • A fi lărgi continuu orizontul profesional — a răspunde, deopotrivă, intereselor colective ţî celor individuale • De la necesităţi la posibilităţi şi nu invers • Cînd „buna pregătire" se află — de luni — în... pregătire • Imperativul cardinal — eficienţa In condiţiile revoluţiei tehnico-ştiinţifice contemporane, dezvoltarea forţelor de producţie, extinderea automatizării, creşterea complexităţii proceselor economice, precum şi cerinţele conducerii şi organizării ştiinţifice a producţiei impun, în mod obiectiv — se precizează în expunerea de motive la Legea nr. 2 din martie 1971. — ridicarea continuă a nivelului de pregătire profesională a muncitorilor, maiştrilor, tehnicienilor, inginerilor, cadrelor de conducere şi celorlalţi specialişti din economie, cercetare, învăţămînt şi alte domenii, de activitate. Determinată, deci, multicauzal, ridicarea continuă aştachetei“ profesionale, indiferent de locul de muncă, constituie o necesitate — individuală şi colectivă — căreia practica ii răspunde, în mod necesar şi în contextul prevederilor actului normativ invocat, printr-o diversitate de forme organizatorice specifice. Facem, această precizare intrucit, in etapa actuală de acţiune, cînd acumulările cantitative — condiţiile organizatorice impuse — se convertesc rapid în salturi calitative, schimbul de experienţă, afirmarea largă a formelor de maxim randament sunt imperios necesare. Este ceea ce de fapt — în continuarea subiectelor, pe această temă vizînd unele ramuri puternic reprezentate în Bucureşti, ca industria constructoare de maşini şi chimia — îşi propune ancheta noastră desfăşurată in mai multe întreprinderi şi uzine. profesionale -importanţă (i) De la bun început, se cere subliniat că, revenindu-le integral sarcina organizării activităţii de perfecţionare a pregătirii profesionale — reciclare, policalificare, recalificare, asimilarea metodelor şi procedeelor moderne in domeniul conducerii ştiinţifice a producţiei şi muncii — pentru muncitorii, maiştrii, tehnicienii şi personalul tehnico-administrativ de execuţie, unităţile productive s-au angajat intr-o acţiune deosebit de laborioasă, solicitînd deopotrivă competenţă ,şi iniţiativă, începutul a fost însă făcut şi, ca un prim bun ciştigat, cursurile de perfecţionare îşi desfăşoară din plin activitatea de peste 4 luni. Desigur , cu atit mai mult cu cît aspectele organizatorice au găsit, într-o formulă sau alta, rezolvarea — se impune acum problema calităţii cursurilor, urmînd a se depista şi valorifica operativ posibilităţile de îmbunătăţire existente. Ca o dominantă a concluziilor relevate de investigaţia noastră, se detaşează ideea largii audienţe de care beneficiază prevederile Legii cu privire la perfecţionarea pregătirii profesionale a lucrătorilor din unităţile amintite — audienţă care, practic, însemna un sprijin substanţial din partea colectivelor demuncă pentru optima lor aplicare. În exprimări, firesc, diferite, dar transmiţînd aceleaşi idei de bază, numeroşi interlocutori, printre care bobinatorul Gheorghe Avram şi maistrul principal Anastasie Rădulescu, de la „ELECTROMAGNETICA“, laminoristul Dinu Marin şi maistrul principal Ion Petcu, de la uzina „Republica“, muncitorii strungari Emilian Filimon şi Gheorghe Munteanu, de la „TIMPURI NOI“, muncitoarele Maria Georgescu şi Iuliana Ionescu, de la „TINARA GARDĂ“ — şi-au exprimat satisfacţia de a fi beneficiarii unor asemenea cursuri. „Beneficiari Intr-un sons deosebit de profund — sublinia Anastasie Rădulescu. Căci a putea să te perfecţionezi profesional înseamnă nu numai a răspunde unor nevoi sociale obiective, dar in acelaşi timp înseamnă a-ţi crea posibilitatea — efect direct al ridicării calificării — de a fi încadrat la o categorie superioară. Personal consider că legea adoptată anul trecut exprimă pe un nou plan strînsa împletire dintre interesele colective şi cele individuale pe care, în societatea noastră socialistă, o determină dubla calitate a oamenilor muncii de proprietari ai mijloacelor de producţie şi producători“. Mai multă atenţie meseriilor de bază Cum s-a acţionat concret pentru structurarea organizatorică a acţiunii ? Ce modalităţi au fost adoptate şi pa baza căror criterii ? La uzina „TIMPURI NOI“ notăm că au fost înfiinţate 17 cursuri pe profesii,in care sunt cuprinşi circa 70 la sutădin muncitorii calificaţi. — Am avut în vedere — ne-a relatat tov. Ion Breazu, preşedintele comitetului sindicatului din uzină — cuprinderea in formele de învăţămînt a tuturor activităţilor de bază. In acest sens am organizat 14 cursuri pentru strungari, frezori, turnători, forjori ş.a Cut priveşte muncitorii din activităţile auxiliare, aceştia au fost încadraţi doar parţial. Florin Rădulescu-Botică Aurel Pavlovici (Continuare în pag. 30 a)