Informatia Bucureştiului, ianuarie 1973 (Anul 20, nr. 6017-6041)

1973-01-31 / nr. 6041

PAULITARI DIN TOATE ȚĂRILE. RNTTI­VA I INFORMA­TI­A ZIAR AL COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREŞTI AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI Anul XX­­Nr. 6041 4 PAGINI 30 BANI Miercuri 31 ianuarie 1973 Zi de zi, la nivelul sarcinilor maximale - imperativ al angajamentului nostru CINCINALUL IN PATRU ANI ŞI JUMĂTATE! mm Schimbul de experienţă al „INFORMAŢIEI“ (I) ÎN DIALOGM­etalul şi eficienţa In contextul preocupărilor deosebite pe care Conferinţa Organizaţiei municipale de partid le-a manifestat faţă de valorificarea superioară a materialelor, ECONOMIA DE METAL ocupă un loc de primă importanţă. Propunîndu-ţi să releve experienţa pozitivă dobîndită in acest sens, să dezbată o serie de aspecte privind raţionalizarea consumului de metal pe întreg fluxul — proiectare, debitare, producţie — şi să eviden­ţieze noi modalităţi de optimizare a acestui proces, redacţia, a organizat un schimb de experienţă între reprezentanţii a trei dintre uzinele mari consumatoare de metal din Capitală. Au luat parte, ing MIHAI­A UN­­GLOREANU, şeful biroului de proiectare, şi ION DANEŞ, ajustor sculer de la Secţia de scularie a Uzinei „Timpuri Noi“, FLORIAN STOICA, meca­nic la­ Secţia de întreţinere, inovator, şi ADRIAN CALUGAREANU, îng.şef al uzinei „Metalica", şi ing. NICOLAE CHIRI­AC, constructor şef al uzinei «Steaua roşie", anuală de 45 tone metal. Înlocuirea compresorului K 5645 cu modelul 1 C 350 aduce şi ea remarcabile economii. ING. N.C.: Şi la „Steaua roşie“, ca urmare a reproiectărilor şi adaptării unor tehnologii noi, in anul 1972 s-au economisit 170 tone metal , din care 56 tone se datoresc adaptării reductoru­­lui planetar și a blocului paletă cu ele­mente elastice. Iar 44 de tone Însușirii Roxana Costache-Gîndu Aurel Pavlovici (Continuare In pag. a II-a) • Proiectarea, instrument activ pentru eficientă balanță a metalului O ING. M.U.î Nu cred necesar si susțin prin argumente teoretice rolul pe care-1 joacă proiectarea. In această problemă. ^\\\\\\\\\\\\W Kate suficient doar să amintesc ei, prin­­tr-o singură soluția bine gîndită. a* poate obţine la un utilaj complex o economie de î—490 kg metal — ceea ce, desigur, multiplicat la producţie curen­tă. Înseamnă foarte mult. Pe deplin convinşi de importanţa diminuării­­for­melor de consum încă din ţara concep­­tivă, noi am adoptat un riguros program de reproiectări şi înlocuiri — vizate fiind, In primul rtnd, sortimentele care-şi menţineau o greutate specifică exagera­tă. Astfel, prin asimilarea motorului tip V­­i, s-a înregistrat o „rezervă" Fabrica de maşini unelte şi agregate Bucureşti. In imagine: hala în care »« montează utilajele de mare capacitate. Întîlniri VIRGIL BRADAJEANU Ale tinerilor, desigur, căci ti­­nereţea este mai cu seamă vir­­sta intilnirilor ; Intîlniri, de multe ori, cu ceea ce nu se mai uită, cu prima dragoste, cu pri­mul erou, cu îndeletnicirea care devine, pentru cei mai mulţi, raţiunea întregii vieţi, ţărimul realizării lor pe plan profesio­nal şi social. Şi dacă toate vîrs­­tele au frumuseţea lor, este una al cărei farmec le întrece pe toate, şi aceasta e tocmai aceea a intilnirilor şi a opţiunilor, a­­ceea la care tînărul face primul pas, pe drumul devenirii sale ca om. Continuare tn vag. a 'll-a) Activitatea cultural-educativă— factor mobilizator în viaţa uzinei Perfecţionarea profesională a fiecărui om al muncii se împleteşte, la ora ac­tuală, tot mai mult cu preocuparea continuă de creare a unui orizont larg de cu­noştinţe generale : în fiecare întreprindere există o mulţime de mijloace prin care salariaţii îşi pot satisface nevoia firească de informare, de educaţie sau de diver­tisment. Este vorba de o activitate cu o mare arie de cuprindere şi de manifestare. Am mai abordat, cu alte prilejuri, acest subiect, oprindu-ne, în exemplificări, la citeva formaţii artistice de amatori din întreprinderi şi instituţii bucureştene. Acum re­venim, după aproape un an, la uzina „Semănătoarea“. Cum era şi ce este... Constatasem atunci următoarea situa­ţie : existenţa unei singure brigăzi artistice de agitaţie, care se străduia să facă faţă — cu un repertoriu destul de sărac şi Învechit — solicitărilor ţi­nut colectiv de mii de salariaţi: dezmem­brarea formaţiei de dansuri populare; dispariţia totală — după ani de acti­vitate şi de succese — * formaţiei de teatru , o orchestră-fantomă de muzică populară (laureată şi ea cu ani în urmă) , multe, multe justificări, argu­mentări, pasări de răspunderi etc. In recenta vizită am intilnit, la se­diul comitetului sindical, pe Dumitru stan, vicepreşedintele comitetului, pe Victor Chiriţă, responsabil cu proble­me culturale şi pe Marcel Horobeţ, in­structorul, textierul, regizorul brigăzii artistice de agitaţie., Darda Popescu (Continuare in pag. a II-a) în cautarea articolelor sportive D­esfăşurarea activităţii, atît *■ «portului de performanţă, cit­at­ă celui de masă, este con­diţionată tn bună măsură de exis­tenţa materialelor sportive şi de calitatea acestora. Indiscutabil că, în comparaţie cu anii trecuţi, în producţia internă de asemenea materiale s-au înregistrat progrese In privinţa cantităţii cit şl a calităţi­­lor. Printre altele (n® N­» mirăm numai U citeva exempl« din lunga îdstă a realizărilor furnizorilor) notăm masa de tenis tip „Ella* (pro­ducător G.I.L. Reghin) ala cărei calităţi şl aspect o apropie foarta mult de cele mai exigente pretenţii (lipsuri prezintă numai suprafaţa da Dan Patraşcu (Continuare in pag. a IlI-a) De ce nu se salută doi vecini ? Rândurile care urmează le-am mai putea intitula şi „Cazul C“. De ce ? Pentru că C este un caniche verita­bil, vaccinat, înscris în evidenţele patrupedelor. E un căţel drăguţ, de culoare neagră, şi nimeni nu şi-ar fi închipuit că va ajunge să învrăj­bească doi vecini, că va constitui, pentru o perioadă de timp, subiec­tul discuţiilor Intre locatarii de la scara­­ a blocului de pe magistrala Nord-Sud nr. 21, că va fi pomenit in reclamaţii, somaţii, procese ver­­tpaţ® g ghţu­ţa ,acte îidecitoreşti, gay dincolo de acest personaj, există şi altele. A.D. — stăpinul căţelului, avocat, li asigură cele mai bune condiţii de viaţă (­ are maniere frumoase i la­tră foarte rar, nu a muşcat pe ni­meni). L.N. — vecin de apartament, me­dic, om de o conduită ireproşabilă, acuză nerespectarea regulilor de igienă, deranjul şi, pentru nimic în Mihai Chirea l­­­îs cit. a­­l­ul . mSUTUTUL METEOROLOGIC COMU­NICA­T Azi, la ora 3, In Bucureşti, tem­peratura aerului a fost de minus 8 grade. Timpul probabil de mîine ! Cerul va fi variabil, mai mult senin noaptea. Dimineaţa şi seara se va produce ceaţă. Vint slab pină la potrivit. Temperatura minimă va oscila între minus 9 şi mi­nus 7 grade, iar maxima intre minus 1 şi plus 1 grad. . ntrebăm De mai bine de o lună, lucrările de renovare a Casei de cultură a secto­rului 3 au luat sfirşit şi respectiva in­stituţie şi-a reluat activitatea. Aşadar, totul e bine cînd se termină cu bine. Sau aproape cu bine. Căci d­in aceeaşi incintă a funcţionat înainte de reno­vare şi cinematograful „înfrățirea în­tre popoare" care continuă să nu , aibă nici un fel de activitate. întrebăm, deci, întreprinderea cinematografică a muni­cipiului București : ce se intimplă cu această sală (de aproximativ 759­­ euro și cind va fi redată publicului spec­ific? î Cu sarcinile de îndeplinire • Harnicul colectiv al UZINEI DE PROTECŢII ANTICOROZIVE A raportat îndeplinirea înainte de termen a sarci­nilor de plan la producţia globală şi marfă pe prima lună a anului. Efortu­rile depuse pentru utilizarea cu maxi­mum de randament a potenţialului teh­nic şi a timpului de lucru s-au materia­lizat în realizarea unei producţii supli­mentare în valoare de aproximativ 600 000 lei. Beneficiarii uzinei vor primi astfel, în avans, însemnate cantităţi de chituri şi adezivi, precum şi armături protejate împotriva coroziunii.­­ Ieri, colectivul întreprinderii „SE­LECT“ şi-a îndeplinit indicatorii de plan la producţia globala şi marfă pe luna ianuarie. Succesul obţinut va permite realizarea unei producţii, peste plan, în valoare de circa 300 000 lei, concretizată în ţesături de mătase şi articole de ga­lanterie pentru femei şi bărbaţi. • Graficul întrecerii consemnează la FABRICA DE UTILAJE ŞI PIESE DE SCHIMB PENTRU INDUSTRIA DI MOHARIT şi PANIFICAŢIE realizarea, peste plan a 16 transportoare cu bandă destinate unităţilor de industrie alimen­tară, plan In vederea alegerilor parţiale In M­A­N. Adunare electorală in circumscripţia nr. 34 „Ştefan cel Mare" NI. Sala de festivităţi * Casei de cultură din str. Mihail Eminescu nr. 89, peste 500 da cetăţeni din zona cen­trală şi de nord a sectorului 2 *-au Intilnit In cadrul unei adunări cetă­ţeneşti cu tovarăşul Gheorghe Pe­­trescu, vicepreşedinte al Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindi­catelor, candidat al Frontului Unită­ţii Socialiste In circumscripţia electo­rală nr. 34, „Ştefan cel Mare“, pentru alegerile parţiale In Marea Adunare Naţională care vor avea loc la 4 februarie a.c. Trecind în revistă realizările re­marcabile obţinute în ultimii ani In a­­ceastă circumscripţie electorală — a­­par­iţi­a unităţilor industriale de pe platforma electronicii, a noi institute de cercetări şi proiectări, a numeroa­­(Continuare în pag■ a II-a) Sesiunea Consiliului popular al municipiului Bucureşti Vineri, 9 februarie a.c., ora 14, în Sala mică a Palatului Republicii So­cialiste România, str. Ştirbei Vodă nr. X, va avea loc cea de a XVI-a sesiune a Consiliului popular al mu­nicipiului Bucureşti. Deputaţilor Ie vor fi supuse spre dezbatere și apro­bare : — Proiectul de Hotărîre cu privire la adoptarea planului econom­ico­­social cu profil teritorial pe anul 1973 ; — Proiectul de hotărîre cu privire la adoptarea bugetului local pe anul 1973 ; — Răspunsul la chemarea lansată de Consiliul popular al judeţului Maramureş. ÎN OBIECTIV, şi servicii „ Pe ordinea de zi a adunării Comite­tului oamenilor muncii de la întreprin­derea pentru producţia şi valorificarea legumelor şi fructelor „Bucureşti“, care a avut loc zilele trecute, la care au luat parte conducerile celor cinci eficii I.P.U.R.F., secretarii organizaţiilor de partid, preşedinţii comitetelor de sindi­cat, reprezentanţi ai lucrătorilor din de­pozite şi din reţeaua de desfacere, s-au aflat citeva probleme de stringentă actualitate. Aprovizionarea cit mai bună a populaţiei cu legume, gospodărirea judicioasă a fondului de mărfuri exis­tent in silozuri, măsurile ce se cer aplicate pentru desfăşurarea activităţii in lunile de vară şi toamnă, înlăturarea neajunsurilor cei mai persista în diferite sectoare, au constituit coordonatele in­formării prezentate şi cadrul discuţii­lor purtate de participanţi. Campania de insilozare s-a desfăşu­rat, toamna trecută, în condiţii clima­terice deosebit de grele. Măsurile or­ganizatorice aplicate, îndrumarea şi ur­mărirea permanentă, de către Comite­tul municipal de partid a stadiului livră­rilor, sortării, transportului şi însilo­­zării cartofilor, sprijinul substanţial a­­cordat de către comitetele executive ale consiliilor populare ale sectoarelor, ac­ţiunile de­ muncă patriotică din depozi­te, la care au participat un mare nu­măr de cetăţeni, au permis ca obiecti­vele incluse in planul aprovizionărilor de iarnă să fie realizate. Ca urmare, s-a putut pune la dispoziţia cumpără­torilor, prin reţeaua de magazine pro­prii, cantităţi­ suficiente de mărfuri de bună calitate. Există premise certe pentru ca şi în continuare servirea populaţiei să­ se desfăşoare în condiţii corespunzătoare. De asemenea, se pre­vede ca in semestrul I al anului să se desfacă un volum de produse mult mai mare decit in perioada similară din 1972 şi anume : la cartofi cu 5 200 tone, la ceapă cu 1 200 tone, la rădăcinoase cu 500 tone, la fasole uscată cu 300 tone etc. S-a acordat o atenţie mai mare prezentării produselor şi extinderii pre­­ambalării lor. Subliniind realizările obţinute de co­lectivul de lucrători din Întreprindere, tov. Paul Niculescu, preşedintele co­mitetului oamenilor muncii, s-a oprit şi asupra unor neajunsuri, a cauzelor care le-au generat. Astfel, conducerile ofi­ciilor, salariaţii din depozite nu s-au Romeo Groapă (Continuare in pag. a lll-a) Calitatea aprovizionării populaţiei cu legume şi fructe ŞEDINŢA COMITETULUI EXECUTIV AL C.C. AL P.C.R. In ziua de 10 ianuarie 1973 a avut loc şe­dinţa Comitetului Executiv al Comitetului Cen­tral al P.C.R., prezidata de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Co­munist Român. In cadrul şedinţei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a făcut o informare in legătură cu vizitele efectuate de preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România în Pakistan şi Iran, la începutul lunii ianuarie a.c. Comitetul Executiv a luat cunoştinţă cu viu interes despre rezultatele foarte bune ale vi­zitelor şi despre posibilităţile însemnate de dezvoltare a colaborării bilaterale dintre Ro­mânia şi Pakistan, precum şi dintre România şi Iran. Comitetul Executiv a dat o înaltă apreciere activităţii desfăşurate de pre­şedintele Consiliului de Stat, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a aprobat in unanimitate rezulta­tele vizitelor şi a stabilit ca ministerele şi or­ganizaţiile economice să ia toate măsurile pen­tru transpunerea în viaţă a înţelegerilor stabi­lite cu ocazia vizitei. In legătură cu evoluţia situaţiei din Sud- Estul Asiei, Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. salută cu deosebită satisfacţie încheierea a­­cordului de încetare a războiului şi restabilire a păcii în Vietnam. întreaga evoluţie a eve­nimentelor din Vietnam demonstrează că un popor hotărât să-şi apere dreptul la viaţă li­beră, independentă şi demnă, să-şi făurească destinele potrivit voinţei sale nu poate fi în­­frânt de nici o forţă din lume. Prin lupta sa, poporul vietnamez, care s-a bucurat de un mare sprijin din partea poporului român, din partea tuturor ţărilor socialiste şi a forţelor iu­bitoare de pace de pretutindeni, şi-a cucerit respectul şi simpatia tuturor naţiunilor lumii. Acordul încheiat demonstrează o dată mai mult că în zilele noastre singura cale de solu­ţionare a problemelor litigioase este calea tra­tativelor. Comitetul Executiv îşi exprimă speranţa că acordul realizat va crea condiţii pentru instau­rarea unei păci trainice, pentru ca poporul vietnamez, celelalte popoare din Indochina să-şi poată consacra forţele dezvoltării lor eco­nomice şi sociale, să-şi poată soluţiona pro­blemele corespunzător voinţei şi hotâririi lor, fără nici un amestec din afară. Reafirmind solidaritatea Partidului Comu­nist Român cu aspiraţiile naţionale ale po­­porului vietnamez, cu lupta sa, Comitetul Exe­cutiv exprimă convingerea fermă că între Par­tidul Comunist Român şi Partidul celor ce Muncesc din Vietnam, intre Republica Socia­listă România şi Republica Democrată Viet­nam se vor dezvolta continuu relaţii de prie­tenie şi solidaritate frăţească, în interesul celor două popoare, al unităţii ţărilor socialiste şi al mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţio­nale. Comitetul Executiv exprimă, de asemenea, convingerea că între poporul român și toate popoarele din Indochina se va dezvolta o lar­gă colaborare, considerez că pe aceasta cale România va putea contribui la lichidarea mai rapidă a urmărilor războiului, la dezvol­tarea acestor țări, la întărirea prieteniei între poporul român şi popoarele din această zona. Comitetul Executiv a dezbătut proiectul de lege privind protecţia mediului înconjurător şi a stabilit ca, pe baza observaţiilor făcute în cadrul şedinţei, proiectul să fie definitivat şi apoi supus dezbaterii publice în vederea îna­intării spre adoptare Marii Adunări Naţionale. Comitetul Executiv a discutat şi aprobat unele propuneri de modificare şi completare a unor prevederi ale legislaţiei penale. Principa­lele măsuri adoptate prevăd ca sancţionarea unor fapte mărunte, care nu prezintă gradul de pericol social al unei infracţiuni, să fie în viitor sancţionate ca abateri cu caracter admi­nistrativ; să se introducă în legislaţia pena­lă munca corecţională fără privare de liber­tate; să se introducă unele simplificări inac­tivitatea judiciară pentru a mări operativitatea şi a înlătura unele paralelisme; de asemenea, au fost sporite atribuţiile Comisiilor de jude­cată. Măsurile aprobate de Comitetul Execu­tiv vor fi înaintate Consiliului de Stat spre le­giferare. Comitetul Executiv a rezolvat, de asemenea, unele probleme ale activităţii curente. Cu prilejul aniversării a 30 de ani de la apariţia primului număr, Ziarul „România liberă“ a fost distins cu Ordinul „Steaua Republicii Socialiste România“ clasa I Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Co­munist Român, preşedintele Con­siliului de Stat al Republicii So­cialiste România, a înmînat marţi, în cadrul unei solemnităţi, care a avut loc la Consiliul de Stat, Or­dinul „Steaua Republicii Socialiste România“ clasa I, conferit ziarului „România liberă“, pentru contri­buţia deosebită adusă la înfăptui­rea politicii partidului şi statului, de construire a socialismului în patria noastră şi pentru activitatea de educaţie socialistă a maselor de oameni ai muncii, cu prilejul ani­versării a 30 de ani de la apariţia primului număr al ziarului. La solemnitate au participat to­varăşii Ion Gheorghe Maurer, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Rădu­­lescu, Cornel Burtică, Miron Con­­stantinescu, Mihai Gere, Constantin Stătescu, secretarul Consiliului de Stat, Teodor Marinescu, şeful sec­ţiei de presă a C.C. al P.C.R., Nes­tor Ignat, preşedintele Uniunii Zia­riştilor, precum şi reprezentanţi ai conducerilor ziarelor centrale, Ra­­dioteleviziunii şi Agenţiei române de presă „Agerpres“, vechi colabo­ratori ai ziarului. După înmînarea înaltei distincţii, mulţumind pentru deosebita pre­ţuire pe care conducerea partidu­lui şi statului o acordă activităţii ziarului, tovarăşul Octavian Paler, redactor-şef al „României libere", a spus : In memoria noastră, a redactori­lor ziarului, va rămîne pentru tot­deauna acest moment sărbătoresc. După cum, evocînd cele trei dece­nii de existenţă a ziarului, ne-a emoţionat gîndul că „România li­beră“ şi-a început drumul în isto­ria presei româneşti, purtînd din neagră ilegalitate cuvîntul partidu­lui către cititori, la două zile după ce un bărbat neînfricat, un mare patriot şi strălucit militant revo­luţionar, Dumneavoastră, tovarăşe Nicolae Ceauşescu, împlinea 25 de ani într-una din închisorile unde teroarea fascistă întemniţase îm­preună cu luptătorii comunişti şi umbra lui Bălcescu şi cea a lui Tudor Vladimirescu, a lui Horia, durerile seculare şi visurile cele mai sfinte de libertate şi dreptate ale neamului nostru, înţelegem că onoarea ce ni se face implică pentru noi o superi­oară responsabilitate. Ne vom stră­dui din toate puterile, cu toată pa­siunea şi priceperea noastră, să fim demni de această cinste, de în­crederea ce ne-o acordaţi. Vom căuta să înlăturăm din munca noastră tot ce mai e vetust, ruti­nier, viciat de formalism, pentru Cuvîntul NICOLAE Stimaţi tovarăşi, Aş dori ca, în numele Comitetului Central, al Consiliului de Stat şi Consiliului de Miniştri, al meu per­sonal, să adresez calde felicitări în­tregului colectiv al „României libere“ cu prilejul sărbătoririi a 30 de ani de la apariţia primului său număr şi al decernării înaltei distincţii a Republicii Socialiste România. De asemenea, aş dori să adresez felici­tări lucrătorilor de la „România li­beră“ care vor fi decoraţi cu dife­rite ordine şi medalii ale Republicii Socialiste România. Acordarea Ordinului „Steaua Re­publicii Socialiste România“ clasa I constituie o apreciere a conducerii de partid şi de stat pentru contri­buţia pe care ziarul „România li­beră“, cei ce l-au redactat şi tipărit au adus-o la cauza eliberării patriei noastre, la dezvoltarea democratică şi, apoi, la dezvoltarea socialistă a României. Intr-adevăr, „România liberă“ a apărut în condiţii grele. Editarea ei a avut menirea să unească efor­turile tuturor forţelor democratice, patriotice din ţară, sub conducerea partidului comunist, pentru răstur­narea dictaturii fasciste, scoaterea României din război şi alăturarea ei la coaliţia antifascistă. Astfel, alături de „Scintela“, în anii ilega­lităţii, „România liberă“ a adus o contribuţie de preţ la activitatea partidului şi a forţelor democrate. Desigur, nu este momentul acum să vorbim de întregul drum, de că ca scrisul nostru să răspundă exi­genţelor actuale ale partidului, ale cititorilor, la înalta temperatură spirituală a ideilor prin care, dum­neavoastră tovarăşe Ceauşescu­ , aţi luminat drumul spre triumful a tot ce este nou şi slujeşte progresul naţiunii noastre socialiste. Ştim (Continuare In pag. a TV-a) tovarăşului CEAUŞESCU de ani, al „României libere". Ea stă merite în toate etapele dezvoltării României. Astăzi, prin răspindirea cuvintului partidului, al Frontului Unităţii Socialiste, al guvernului, „România liberă“ contribuie la uni­rea eforturilor întregului nostru po­por pentru transpunerea în viaţă cu succes a politicii interne şi externe a partidului nostru. Dăm o apreciere deosebită activi­tăţii „României libere“. Desigur că întotdeauna, şi în toate domeniile, mai este loc de mai bine ; nu doresc însă acum să vorbesc despre aceasta. Am reţinut din ceea ce aţi spus aici că în atenţia conducerii ziarului stă îmbunătăţirea continuă a activităţii, tratării mai exigente a diferitelor probleme care se pun in actuala etapă a făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate, inclusiv in ce priveşte afirmarea in viaţa socie­tăţii noastre a principiilor eticii şi echităţii socialiste. Presa are, intr-adevăr, un rol deo­sebit de important. Suntem­ convinşi că, împreună cu întreaga presă, „România liberă“ va face ca pagi­nile ei să fie citite, să fie bine în­ţelese de cititori, contribuind în a­­cest fel la realizarea marilor schim­bări revoluţionare din societatea noastră. Cu aceste gînduri, doresc să urez Întregului colectiv, tuturor celor care lucrează şi contribuie la apariţia „României libere“, succese tot mai mari în realizarea sarcinilor de U­­nnare şi de cinste ce le revin. Multă sănătate și fericire. (Aplauze). Chiar dacă ieri nu a nins... Ieri, deşi nu a mai nins, i-au făcut remarcate, în con­tinuare, amploarea şi energia acţiunilor edilitare de anihi­lare a urmărilor ninsorii. Lucrările de deszăpezire au înre­gistrat un plus de coordonare şi eficienţă. Aşa cum se remarca in şedinţa de aseară a Comandamentului de des­zăpezire pe Capitală, pe arterele oraşului au acţionat şi ieri circa 500 de utilaje de curăţire şi transport a zăpezii, mii de muncitori ai I.S.R.-ului, I.D.P.R., serviciilor de drumuri şi spaţii verzi ş.a. Topirea zăpezii, determinată de temperatura ridicată a impus Intervenţia I.C.A.R. În con­secinţă, 500 de lucrători şi 49 de echipaje ale acestei între­prinderi au fost mobilizate, In vederea degajării gurilor de scurgere. Lucrările au continuat, In acelaşi ritm, şi In cursul nopţii. Este insă evident că acţiunile de Înlăturare a efectelor ninsorii nu se pot considera încheiate. Raidul pe care l-am efectuat, ieri, la prinz, pe ctteva artere ale oraşului, ne-a convins in acest sens. In primul rind, este vorba de marea cantitate de apă rezultată din topirea zăpezii care for­mează încă pe unele străzi, adevărate bălţi ce Îngreunează, vădit, circulaţia autovehiculelor şi a pietonilor. Spre exem­plificare, cităm starea unei mari porţiuni din bd. Armata Poporului, bd. Eroilor, calea Rahovei, calea 13 Septembrie etc. Iată de ce — aşa cum se sublinia în şedinţa coman­damentului—, acum, pe prim plan, stă preocuparea dega­jării rigolelor, a gurilor de scurgere, a evacuării apei da pt mmtUl U mmm, cu ejit mi «oife eu sîi «t* «»»*. Iată o scădere de temperatură, fenomen ce aduce pe pri­mul plan pericolul poleiului. Utilajele de evacuare a apei au Intrat deja tn acţiune. Pentru ridicarea operativităţii unor asemenea intervenţii, s-a hotărit ca fiecărui sector să-i fie repartizate un anumit număr de autopompe, a căror folosire să depindă direct de Comitetul executiv al consi­liului popular respectiv. Tot în vederea preintimpinării poleiului, este necesar ca asociaţiile de locatari, unităţile comerciale, Întreprinderile să se preocupe, în continuare, de curăţirea trotuarelor, de împrăştierea sării. Pentru evitarea eventualelor accidente, s-a subliniat, de asemenea, obligativitatea degajării de către cetăţeni şi instituţii a acoperişurilor, balcoanelor şi tera­selor. Ieri, a continuat, cu aceeaşi energie, curăţirea şi tran­sportul zăpezii de pe alte numeroase străzi. Rămân insă greu circulabile o seamă de artere : str. Cuţitul de argint, Antiaeriană, calea Hahovei, calea Moşilor •— ca să cităm citeva exemple tntîlnite Ieri In cursul raidului efectuat, fie o atenţie deosebită se bucuri folosirea la maximum a utilajelor de deszăpezire, depanările operative, prin In­tervenţia unor ateliere i­mobile, a defecţiunilor apărute. Ca urmare a ansamblului de măsuri aplicate de Coman­dament, la cursul zilei de azi va îi Încheiată curățirea tu­turor tinerelor principale de arculație. . INFORMAŢIA Erupţia vulcanului Helgafell Vor reveni vreodată cei aproape fasg mii de locuitori ai insulei Heimaey la casele lor, te munca lor ? E o întrebare, ce s-ar putea să primească fr* răspuns dramatic, Iosif Cftemen» ■» _f (QatUlamuMi S&JmkM. ■ fvr.jri Je!

Next