Informatia Bucureştiului, iulie 1985 (Anul 32, nr. 9860-9882)

1985-07-01 / nr. 9860

ZIAR AL COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREȘTI,AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI ANUL XXXII - Nr. 9360 8 PAGINI - 50 BANI Luni 1 iulie 1985 În spiritul indicaţiilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu DEBUTUL ÎN SEMESTRUL AL DOILEA, SUB SEMNUL UNEI AMPLE MOBILIZĂRI PENTRU ÎNFĂPTUIREA EXEMPLARĂ A SARCINILOR DE PLAN P­ăşim, începînd de astăzi, în cel de-al doi­lea semestru al anului, preocupările colec­tivelor de muncă din unităţile productive fiind concentrate în direcţia perfecţionării acti­vităţii lor, în consens cu imperativele etapei ac­tuale, a unei dezvoltări economice intensive. Pretutindeni se cere, de aceea, acţionat în con­tinuare, cu toate forţele, pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor de plan, la toţi indica­torii, în acest climat de înaltă responsabilitate revoluţionară faţă de realizarea deplină a obiec­tivelor pe care ni le-am propus în acest an şi cincinal, precum şi în perspectivă, organizaţiile de partid trebuie să militeze cu fermitate, prin intermediul tuturor mijloacelor politico-educative şi organizatorice de care dispun, pentru a genera la nivelul fiecărui loc de muncă, al fiecărei for­maţii de lucru o puternică emulaţie, condiţii optime pentru înfăptuirea neabătută a indica­ţiilor şi orientărilor date de secretarul general al partidului la Plenara comună a Consiliului Naţional al Oamenilor Muncii şi Consiliului Su­prem al Dezvoltării Economice şi SocialAşa cum sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu, in­­centrul întregii noastre activităţi economice tre­buie să se situeze eforturile vizînd asigurarea unor profunde îmbunătăţiri calitative, realizarea exemplară a producţiei fizice, la toate sortimen­tele, a exportului, a tuturor celorlalte obiective prioritare — reducerea cheltuielilor materiale, diminuarea consumurilor de materii prime şi energetice, înnoirea şi modernizarea produselor, înregistrindu-se astfel o cotitură radicală in întreaga activitate. Asemenea oamenilor muncii din întreaga ţară, colectivele din unităţile industriale ale Capita­lei păşesc în noul semestru sub semnul unei ferme voinţe de autodepăşire, astfel încît, chiar din pri­mele zile ale lunii iulie, să se obţină realizări maxime în fiecare secţie şi atelier, în fiecare întreprindere, la fiecare loc de muncă. Obiectiv prioritar-EXPORTUL ÎNTREPRINDEREA DE MA­ŞINI ELECTRICE, unitate re­prezentativă a industriei bucu­­reştene, în secţii şi ateliere, la fiecare loc de muncă, pri­ma zi de muncă a celui de-al doilea semestru este marcată de hotărîrea fermă a întregu­lui colectiv de a realiza e­­xemplar sarcinile de producţie, de a înfăptui în cele mai bune condiţii planul pe acest an şi pe întregul cincinal. La mo­(Continuare in pag. a III-a) 1 Vara bucureşteana 1 Parcurgem zilele şi ceasurile cindi 1 Bucureştii marilor prefaceri se cufundă i in pulberea de polen a teilor. Ei J răspindesc cel mai intens şi, totoda-1 lă, suav parfum din alchimia verilor I noastre. E o delectare să te plimbi prin­­ cartierul cu cei mai mulţi arbori de a-I cest fel, prin parcul şi pe marginea la­­­cului ce-i poartă numele ori in alte­­ insule de verdeaţă.­­ Există insă doi tei in lumea romăneas­­­­că spre care ne poartă gindul la vremea­­ asta, care-şi întregesc semnificaţia, vor-­ bindu-ne de Poezie : teiul lui Eminescu I din Copoul laşilor şi cel ce înmiresmează­­ locul de odihnă al inegalabilului poet la­­ Belu. Marele suveran al limbii române­­ a creat cea mai apoteotică şi genială­­ emblemă teiului, urcindu-l pe cel mai­­ înalt tron intre hotarele botanicii autoh­t­­one. Nimbul brodat din aurul nemuririi­­ eminesciene il învăluie de-a pururi, fi­­­xîndu-l in herbul poeticii nationale, de­­ parcă ne-ar dezvălui înseși aromele su-1 fletului. Oare dacă ne gîndim bine nu­­ găsim echivalentul simbolicei legături ce­­ a făcut-o Poetul mai întîi cu basmul ro-1 mânesc în Făt-frumos din tei, instau-I rindu-i durata şi apoi investindu-l cu­­ virtuţile sale ocrotitoare şi ospitaliere . ( Oare, nu relevă tocmai această similitu­ţ­dine omenia noastră ? Şi nu renaşte­­ teiul în fiecare an să ne amintească des-i pre monarhul Poeziei ?­­ ...Sunt flori pe care noi, toţi oamenii­­ Cetafit, aveam datoria să le ocrotim la vre­­ţ­mea cind ne Inveşminti oraşul şi inima. \ EUGEN THEODORU A intrat integral în circuitul comercial COMPLEXUL „23 AUGUST" • O suprafaţă nou construită de peste 10 000 mp • La dispo­ziţia populaţiei, 21 de magazine şi unităţi prestatoare de servicii • In imediata vecinătate, o modernă piaţă agroalimentară • Trasee I.T.B. pentru transportul de mărfuri servicii. Impunătoarea con­strucţie cu parter şi 3 etaje, formată din patru tronsoane. In apropierea întreprinderi­lor bucureştene „23 August“ şi „Republica“ s-a construit, din indicaţia secretarului ge­neral al partidului, un mare complex, afectat activităţilor comerciale şi prestatoare de R.­GR. Continuare in pag. a IV-a) La C.A.P. Măgurele combinele au pătruns in lanurile da gri -Ulii»" La „start“... vacanţa. Iar serbările sfîrşitu­­lui de an, prilej de bilanţ sărbătoresc, au fost tot atîtea clipe plăcute pentru toţi cei care le-au trăit IA Oft DMA M/MAGMa/irm Ä început recoltatul griului % întreaga producţie — strinsă cu cea mai mare rapidi­tate în cel mult 8—10 zile % Măsuri ferme pentru evita­rea oricăror pierderi de recoltă $ Nici un spic rămas în urma combinelor 9 Transportul şi depozitarea — în pas cu secerişul orzului (inclusiv cel pentru sămînţă) a fost terminat. Ur­mează o nouă etapă, recolta­tul griului, care, la rîndul ei, va trebui încheiată cu maxi­mă operativitate, în cel mult 8—10 zile lucrătoare — aşa cum a indicat tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Plenara lărgită a Consiliului Naţional al Agriculturii. Pe unele suprafeţe lucrarea respectivă a şi fost declanşa­tă la Jilava, Măgurele, Po­­peşti-Leordeni şi în alte loca­lităţi din Sectorul agricol Ilfov. Acum este momentul ca stadiul de coacere a griului de toamnă să fie controlat permanent, solă cu solă, şi acolo unde umiditatea boa­belor a ajuns la sub 20% să se concentreze toate mijloa­cele existente pentru recol­tat. Din momentul începerii acestuia trebuie folosite din plin timpul bun de lucru şi capacitatea maşinilor, pe toată durata „zilei-lumină*. Orice întîrziere în efectuarea acestei importante lucrări poate duce la supracoa­­cerea forţată a griului şt. Nicolae FLORIAN (Continuare in pag. a lll-a) Iată-ne în iulie cind şi în Sectorul agricol Ilfov trebuie finalizată o lucrare agricolă de majoră importanţă pentru economia ţării : strîngerea in­tegrală a producţiei de cereale păioase. în prezent, secerişul EPOCA NICOLAE CEAUŞESCU, EPOCA CELOR MAI MĂREŢE ÎMPLINIRI SOCIALISTE Viitorul­­ făurit de oameni, pentru oameni — Nea Cornel e In concediu, imi spune un tinăr. Vă pot ajuta cu ceva . „Nea Cornel“ este Corneliu Nedelcu, mun­citor specialist la prototipuri. Despre el te vorbeşte In uzină cu egală călduri şi admi­raţie. „Daţi-i lui Nedelcu un desen şi o bu­cată de tablă şi vă realizează orice produs“, imi spusese, cu ciţiva ani înainte, directorul din acea vreme­­a întreprinderii „Timpuri Noi“. Nu era chiar o laudă fără acoperire. Pentru că, aici, la prototipuri, unde viitoarele produse de serie trec prin proba de foc a unicatului, unde cunoaşterea tehnicii de vtrf este o obligaţie de serviciu, unde prezentul se intîlneşte zilnic cu viitorul, muncitorul de înaltă specializare este, înainte de toate, un creator. Deci, „nea Caniel“ e In concediu. Tinărul care-mi dăduse vestea repetă întrebarea : — Vi pot ajuta eu ceva . — Ştiu eu? — răspund. Ai vrea ti stau ie vorbă cu cine­­ fine locul. — Eu­­ ţin locul, spune tinărul. Daci-i poţi tine locul lui nea Cornel... II privesc pe băiatul din fata mea. Are, cum aveam si aflu, 27 de ani, dar pare mult mai tînăr. îşi dă teama de încurcătura lor care mă aflu. Zimbește. — Să știți, la „Timpuri Noi“ tinereţea nu-i un cusur^ Sorin N­OI­BAN (Continuare bl pag.­­ II-al

Next