Informatia Bucureştiului, septembrie 1986 (Anul 34, nr. 10219-10244)
1986-09-01 / nr. 10219
ZIAR AL COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREȘTI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI ANUL XXXIV - Nr. 10 219 8 PAGINI - 50 BANI Luni 1 septembrie 1988 Acţiuni, iniţiative, realizări în întîmpinarea celui de-al lll-lea Congres al oamenilor muncii CLASA MUNCITOARE DECIDE ŞI ÎNFĂPTUIEŞTE. O NOUĂ TREAPTĂ CALITATIVĂ ÎN APLICAREA AUTOCONDUCERII ŞI AUTOGESTIUNII Trebuie să nu uităm niciodată că socialismul II construit cu poporul, pentru popor, că dezvoltarea democraţiei muncitoreşti revoluţionare, participarea maselor largi populare la conducere reprezintă factorul hotâritor pentru făurirea conştientă de către poporul însuşi a propriului său viitor, pentru victoria socialismului şi comunismului în România. NICOLAE CEAUŞESC Realizare istorică a anilor socialismului, procesul democratizării largi a vieţii economico-sociale a patriei — deziderat al îndelungatei lupte a partidului pentru drepturile şi libertăţile poporului, pentru echitate socială, pentru demnitatea omului — şi-a avut izvorul în actul revoluţionar al cuceririi puterii politice în stat de către clasa muncitoare, în alianţă cu ţărănimea, cu intelectualitatea, cu toate forţele progresiste ale societăţii româneşti. Asigurîndu-şi baze obiective trainice, economice şi social-politice, prin instaurarea proprietăţii obşteşti asupra mijloacelor de producţie, prin desfiinţarea exploatării omului de către om, prin realizarea tuturor condiţiilor necesare participării libere şi conştiente a celor ce muncesc la actul conducerii, democraţia socialistă şi-a lărgit, de-a lungul anilor, caracterul, şi-a amplificat şi diversificat structurile organizatorice. In perioada care a urmat Congresului al IX-lea, abordarea conceptului de democraţie, ca şi a căilor de concretizare a el,t din mecanismul autoconducerii şi autogestiunii, a beneficiat de aportul hotâritor, teoretic şi poetic, al tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, care, pornind de la principiul că democraţia nu poate fi decit expresia vie a implicării directe a oamenilor în edificarea unei lumi noi, prin ei înşişi, pentru ei înşişi, a elaborat un vast şi complex sistem instituţionalizat, capabil să angajeze Întreaga naţiune în perfecţionarea permanentă şi multilaterală a activităţii economicosociale. De la aceste coordonate definitorii ale muncii şi vieţii noastre de azi pornesc, in intervenţiile lor, şi participanţii la debaterea pe care o publicăm. — In pag. a III-a — înalt timp constructor S intern o ţară a muncii. A muncii permanente şi atotcuprinzătoare, plină de dăruire, pentru afirmarea tot mai viguroasă a fiinţei noastre creatoare, pentru înflorirea generală a patriei. Sintagma „popor muncitor“ înseamnă pentru noi o noţiune emblematică şi ea înglobează, in egală măsură, pe toţi cetăţenii plaiurilor româneşti. „Om al muncii“ nu reprezintă doar o simplă caracterizare social-politică, ci constituie pentru fiecare producător de bunuri materiale şi spirituale un adevărat titlu de minduie. Ce altceva mai demn, mai înălţător decit faptul de a te şti intr-o ţari a muncii şi a visurilor cutezătoare, un om in înţelesul major al cuvintului — adică util, prin acţiunea şi priceperea ta, semenilor, patriei . Prin muncă spunem „prezent“ marilor comandamente ale epocii pe care o trăim, prin muncă ne simţim înfrăţiţi şi solidari cu toţi cei ce osijdesc pentru binele colectiv. In întreprinderi industriale, pe ogoare, pe şantiere de construcţii, in laboratoare, pretutindeni unde se scrie dinamica epopee a zilelor noastre, oamenii muncii fac un larg şi hotărit front comun aflat mereu in ofensivi, punind tăria braţelor, iscusinţa minţii şi hărnicia lor In slujba dezvoltării multilaterale a României socialiste. ION SEGÂRCEANU (Continuare in pag. a V-a) Acţiune prioritară a campaniei de toamnă, recoltatul porumbului te desfăşoară un ritm tot mai intens Zar z£, în agricultură Amplă mobilizare a locuitorilor satelor la executarea exemplară a lucrărilor de toamnă Şi în unităţile din CONSILIUL UNIC AGROINDUSTRIAL PERIŞ, campania agricola de toamnă înregistrează ritmuri susţinute. Pregătită mult mai temeinic decit în anii trecuţi, ea se desfăşoară, ca pretutindeni in Sectorul Agricol Ilfov, sub semnul angajării si responsabilităţii depline. In spiritul Indicaţiilor si orientărilor formulate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Consfătuirea cu activul de partid şi de stat din agricultură. „Acţionăm ca toate forţele, aşa cum a cerut secretarul general al partidului — ne-a spus Inginerul şef al consiliului, Cornel Ciontea — pentru a ne încadra, fără nici un rabat de la calitate. In termenele stabilite pentru fiecare lucrare in parte. Am Încheiat la timp recoltatul Gorii-soarelui. Urmează porumbul. In unităţile consiliului a fost cultivată cu această valoroasă cultură cerealieră o suprafaţă de 2 150 ha. Recoltatul a fost declanşat in toate cooperativele agricole. Pentru grăbirea lucrărilor, specialiştii identifică lanurile ajunse la maturitate, unde sunt concentrate imediat numeroase forţe. După porumb, pe o suprafață de 1100 ha se vor cultiva cereale păioase. Csm(Continuare In pap. a Il-a) LA FIECARE LOC DE MUNCĂ, PRODUCȚII PESTE PLAN CÎT IN FIECARE SCHIMB DE LUCRU, MAI MARI ! — In pag. a II-« — Noi blocuri de locuinţe pe şoseaua Olteniţei, la parunităţi comerciale şi prestatoare de servicii. Paralel rutiere din zonă se află intr-un amplu prodeterul cărora se vor deschide construirea acestora şi căile de modernizare. cricheta emnocestrc. Practici păgubitoare in comercializarea apei minerale După cum se ştie, reţeaua comercială bucureşteană se află Intr-un amplu $ complex proces de modernizare. Zeci de magazine îşi schimbă înfăţişarea. In noile cartiere dispunerea unităţilor răspunde pe deplin cerinţelor cetăţeneşti. Prin Intensificarea muncii ducative, lucrătorii din acest sector dau tot mai mult dovadă că înţeleg să răspundă exigenţelor unui comerţ modern, civilizat, prin măsurile organizatorice luate, problemele ce se mai Ivesc In aprovizionarea şi desfacerea mărfurilor sunt rezolvate operativ. Horia TABACU (Continuare in pop. a ÎV-al zl delegat al l.c.R.A. STAGIUNEA 1S88-1987 Piesa românească-în primplanul unui program cu profunde valori educative Interlocutor : scriitorul ION BRAD, directorul Teatrului „Nottara“ — Prima intrebare se adresează directorului de teatru : cu ce veţi deschide stagiunea 7 — Cu o premieră absolută : piesa „Ultimul bal", pe care am scris-o împreună cu regizorul Dan Micu, după romanul „Pădurea spînzuraţilor“ de Liviu Rebreanu, sperăm că va fi un spectacol original şi puternic prin care, aşa cum se cuvine, să cinstim memoria unuia dintre creatorii noştri de geniu. Din creaţia clasicilor români vom mai prezenta „O noapte furtunoasă" de I.L. Caragiale (versiunea scenică : Dan Micu). Dramaturgia originală contemporană va fi reprezentată prin „Matca“ lui Marin Sorescu, una dintre izbinzile atît de înzestratului autor (regia aparţine lui Mircea Cornişteanu), şi prin „Ciudatul rol al întâmplării“ de Ion Băieşu, comediograf de vocaţie verificată, prin care regizorul de film Geo Saizescu se va confrunta cu luminile (şi exigenţele) rampei. Din literatura străină a intrat în repetiţie capodopera cehoviană „Livada cu vişini“ (regia : Sanda Manu) și comedia „Cind vine barza“ aparținînd academicianului francez André Ion BUTNARU (Continuare In vaa a )