Informatia Bucureştiului, septembrie 1986 (Anul 34, nr. 10219-10244)

1986-09-01 / nr. 10219

ZIAR AL COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREȘTI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI ANUL XXXIV - Nr. 10 219 8 PAGINI - 50 BANI Luni 1 septembrie 1988 Acţiuni, iniţiative, realizări în întîmpinarea celui de-al lll-lea Congres al oamenilor muncii CLASA MUNCITOARE DECIDE ŞI ÎNFĂPTUIEŞTE. O NOUĂ TREAPTĂ CALITATIVĂ ÎN APLICAREA AUTOCONDUCERII ŞI AUTOGESTIUNII Trebuie să nu uităm niciodată că socialismul II construit cu poporul, pentru popor, că dezvoltarea democraţiei muncitoreşti­ revoluţionare, participarea maselor largi populare la condu­cere reprezintă factorul hotâritor pentru făurirea conştientă de către poporul însuşi a propriului său viitor, pentru victoria socialismului şi comunismului în România. NICOLAE CEAUŞESC Realizare istorică a anilor socialismului, procesul democratizării largi a vieţii economico-sociale­­ a patriei — deziderat al îndelungatei lupte a partidului pentru drepturile şi libertăţile poporului, pentru echi­tate socială, pentru demnitatea omului — şi-a avut izvorul în actul revoluţionar al cuceririi puterii politice în stat de către clasa munci­toare, în alianţă cu ţărănimea, cu intelectua­litatea, cu toate forţele progresiste ale socie­tăţii româneşti. Asigurîndu-şi baze obiective trainice, economice şi social-politice, prin in­staurarea proprietăţii obşteşti asupra mijloa­celor de producţie, prin desfiinţarea exploa­tării omului de către om, prin realizarea tuturor condiţiilor necesare participării libere şi conştiente a celor ce muncesc la actul con­ducerii, democraţia socialistă şi-a lărgit, de-a lungul anilor, caracterul, şi-a amplificat şi diversificat structurile organizatorice. In pe­rioada care a urmat Congresului al IX-lea, abordarea conceptului de democraţie, ca şi a căilor de concretizare a el,­t din mecanismul autoconducerii şi autogestiunii, a beneficiat de aportul hotâritor, teoretic şi poetic, al tovarăşului Nicolae Ceauşescu, s­ecretarul general al partidului, care, pornind de la principiul că democraţia nu poate fi decit expresia vie a implicării directe a oamenilor în edificarea unei lumi noi, prin ei înşişi, pentru ei înşişi, a elaborat un vast şi complex sistem instituţionalizat, capabil să angajeze Întreaga naţiune în perfecţionarea permanentă şi multilaterală a activităţii economico­­sociale. De la aceste coordonate defini­torii ale muncii şi vieţii noastre de azi pornesc, in intervenţiile lor, şi participanţii la d­ebaterea pe care o publicăm. — In pag. a III-a — înalt timp constructor S intern o ţară a muncii. A muncii permanente şi atotcuprin­zătoare, plină de dăruire, pentru afirmarea tot mai viguroasă a fiinţei noastre creatoare, pentru înflorirea generală a patriei. Sintagma „popor muncitor“ înseam­nă pentru noi o noţiune emblema­tică şi ea înglobează, in egală măsură, pe toţi cetăţenii plaiurilor româneşti. „Om al muncii“ nu re­prezintă doar o simplă caracteri­zare social-politică, ci constituie pentru fiecare producător de bunuri materiale şi spirituale un adevărat titlu de minduie. Ce altceva mai demn, mai înălţător decit faptul de a te şti intr-o ţari a muncii şi a visurilor cutezătoare, un om in înţelesul major al cuvintului — adică util, prin acţiu­nea şi priceperea ta, semenilor, patriei . Prin muncă spunem „prezent“ marilor comandamente ale epocii pe care o trăim, prin muncă ne simţim înfrăţiţi şi solidari cu toţi cei ce osijdesc pentru binele colectiv. In întreprinderi industria­le, pe ogoare, pe şantiere de construcţii, in laboratoare, pretu­tindeni unde se scrie dinamica epopee a zilelor noastre, oamenii muncii fac un larg şi hotărit front comun aflat mereu in ofensivi, punind tăria braţelor, iscusinţa minţii şi hărnicia lor In slujba dezvoltării multilaterale a Româ­niei socialiste. ION SEGÂRCEANU (Continuare in pag. a V-a) Acţiune prioritară a campaniei de toamnă, recoltatul porum­bului te desfăşoară un ritm tot mai intens Zar z£, în agricultură Amplă mobilizare a locuitorilor satelor la executarea exemplară a lucrărilor de toamnă Şi în unităţile din CONSI­LIUL UNIC AGROINDUS­TRIAL PERIŞ, campania a­­gricola de toamnă înregis­trează ritmuri susţinute. Pregătită mult mai temeinic decit în anii trecuţi, ea se desfăşoară, ca pretutindeni in Sectorul Agricol Ilfov, sub semnul angajării si res­ponsabilităţii depline. In spiritul Indicaţiilor si orien­tărilor formulate de to­varăşul Nicolae Ceauşescu la Consfătuirea cu activul de partid şi de stat din a­­gricultură. „Acţionăm ca toate forţele, aşa cum a cerut secretarul general al partidului — ne-a spus In­ginerul şef al consiliului, Cornel Ciontea — pentru a ne încadra, fără nici un ra­bat de la calitate. In ter­menele stabilite pentru fie­care lucrare in parte. Am Încheiat la timp recoltatul Gorii-soarelui. Urmează po­rumbul. In unităţile consi­liului a fost cultivată cu a­­ceastă valoroasă cultură ce­realieră o suprafaţă de 2 150 ha. Recoltatul a fost declan­şat in toate cooperativele agricole. Pentru grăbirea lu­crărilor, specialiştii identifi­că lanurile ajunse la maturi­tate, unde sunt concentrate imediat numeroase forţe. După porumb, pe o supra­față de 1100 ha se vor cul­tiva cereale păioase. Csm­(Continuare In pap. a Il-a) LA FIECARE LOC DE MUNCĂ, PRODUCȚII PESTE PLAN CÎT IN FIECARE SCHIMB DE LUCRU, MAI MARI ! — In pag. a II-« — Noi blocuri de locuinţe pe şoseaua Olteniţei, la par­­unităţi comerciale şi prestatoare de servicii. Paralel rutiere din zonă se află intr-un amplu prodet­erul cărora se vor deschide construirea acestora şi căile­­ de modernizare. cricheta emnocestrc. Practici păgubitoare in comercializarea apei minerale După cum se ştie, reţeaua comercială bucureşteană se a­­fl­ă Intr-un amplu $­ complex proces de mo­dernizare. Zeci de maga­zine îşi schimbă înfăţişa­rea. In noile cartiere dispunerea unităţilor răs­punde pe deplin cerinţe­lor cetăţeneşti. Prin In­tensificarea muncii ducative, lucrătorii din acest sector dau tot mai mult dovadă că înţeleg să răspundă exigenţelor unui comerţ modern, civilizat, prin măsurile organizatorice luate, pro­blemele ce se mai Ivesc In aprovizionarea şi des­facerea mărfurilor sunt rezolvate operativ. Horia TABACU (Continuare in pop. a ÎV-al zl delegat al l.c.R.A. STAGIUNEA 1S88-1987 Piesa românească-în prim­­planul unui program cu profunde valori educative Interlocutor : scriitorul ION BRAD, directorul Teatrului „Nottara“ — Prima intrebare se adresează directo­rului de teatru : cu ce veţi deschide sta­giunea 7 — Cu o premieră absolută : piesa „Ulti­mul bal", pe care am scris-o împreună cu regizorul Dan Micu, după romanul „Pădu­rea spînzuraţilor“ de Liviu Rebreanu, spe­răm că va fi un spectacol original şi pu­ternic prin care, aşa cum se cuvine, să cinstim memoria unuia dintre creatorii noş­tri de geniu. Din creaţia clasicilor români vom mai prezenta „O noapte furtunoasă" de I.L. Caragiale (versiunea scenică : Dan Micu). Dramaturgia originală contemporană va fi reprezentată prin „Matca“ lui Marin Sorescu, una dintre izbinzile atît de în­zestratului autor (regia aparţine lui Mircea Cornişteanu), şi prin „Ciudatul rol al întâm­plării“ de Ion Băieşu, comediograf de vo­caţie verificată, prin care regizorul de film Geo Saizescu se va confrunta cu lumi­nile (şi exigenţele) rampei. Din literatura străină a intrat în repetiţie capodopera cehoviană „Livada cu vişini“ (regia : San­da Manu) și comedia „Cind vine barza“ aparținînd academicianului francez André Ion BUTNARU (Continuare In vaa a )

Next